Acţiune în constatare. Decizia nr. 2134/2013. Tribunalul SUCEAVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 2134/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 1821/334/2012
Dosar nr._ Acțiune în constatare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 2134
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 4 OCTOMBRIE 2013
PREȘEDINTE L. A.
JUDECĂTOR A. I. M.
JUDECĂTOR V. O. D.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către reclamantul Ș. V., împotriva sentinței civile nr. 350din data de 27 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria V. Dornei în dosar nr._, intimat fiind pârâtul M. V. Dornei – prin primar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat B. Laurenția, ce substituie pe avocat J. A., pentru reclamantul intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul reclamantului intimat depune la dosar împuternicire avocațială, delegație de substituire și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, timbru judiciar de 0,15 lei, pe care instanța le anulează, recursul fiind leal timbrat, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului recurent învederează instanței faptul că reclamantul recurent a chemat în judecată pe pârâtul M. V. Dornei – prin primar pentru opozabilitate, nu ca să-i opună un drept de proprietate, instanța de fond a descris situația de fapt, dar a motivat doar excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului nu și fondul cauzei, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V. Dornei sub nr._ la data de 22.10.2012, reclamantul Ș. V. a chemat în judecată pe pârâtul M. V. Dornei – prin primar, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate că defunctul Ș. C. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8484 mp teren situat în municipiul V. Dornei identic cu parcelele topo nou formate 1CC, 2F și 3 F înscrise în CF 566 a . și suprafața de 9335 mp teren fânaț identic cu parcelele 1F și 2F provenite din parcelele cadastrale 1548/44 din CF 566, 1922, 1923,_ din CF 568 și 1548/98 din CF 1519 a ., astfel cum este identificată în Planul de situație anexat, să constate că defunctul Stefanel C. a dobândit dreptul de proprietate prin edificare asupra construcțiilor C1 – casă de locuit, C23 grajd, C3 – garaj, să se constate că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor descrise la punctele 1 și 2 prin moștenire în baza Certificatului de moștenitor nr. 132 din 26.08.2004 și să dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, astfel dobândit, pe numele acestuia.
În motivare a arătat că autorul său, defunctul Stefanel C. a stăpânit ca un adevărat proprietar, în mod public, peste 30 de ani suprafețele de teren care fac obiectul acțiunii, proprietar tabular fiind, conform extrasului CF nr._ a comunei cad. V. Dornei Stefanel S., decedată de peste 50 de ani.
S-a mai arătat că după decesul defunctului Stefanel C. a fost întocmit Certificatul de moștenitor nr. 132 din 26.08.2004 prin care s-a stabilit masa succesorală și moștenitorii legali, respectiv reclamantul Stefanel V..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1890 și 1847 Cod civil, ale art. 82-84, art.111-112 Cod de procedură civilă, ale Legii nr. 7/1996.
Pârâtul municipiul V. Dornei – prin primar a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece proprietar tabular nu este Statul Român sau M. V. Dornei, suprafețele de teren din acțiune având ca proprietari persoane fizice.
La termenul din data de 13.02.2013 reclamantul și-a precizat acțiunea privind petitul nr. 2 al cererii de chemare în judecată în sensul că a solicitat instanței să constate că defunctul Stefanel C. a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară – aluviune asupra suprafeței de 1906 mp teren identic cu .> La termenul din data de 27.02.2013 reclamantul a arătat că renunță la capătul de cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1906 mp identică cu . din CF 566 a UAT V. Dornei, sens în care solicită restituirea taxei de timbru de 178 lei.
Prin sentința civilă nr. 350 din data de 27 februarie 2013, Judecătoria V. Dornei a a luat act de renunțarea la judecată din partea reclamantului la capătul de cerere prin care a solicitat instanței să constate că defunctul Ș. C. a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară – aluviune asupra suprafeței de 1906 mp teren identic cu .> A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului municipiul V. Dornei prin primar.
A respins acțiunea formulată de reclamantul Ș. V., în contradictoriu cu pârâtul M. V. Dornei prin primar, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a respins cererea de restituire a sumei de 178 lei reprezentând taxă de timbru.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art.246 alin.1 și 2 C.proc.civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, iar renunțarea se constată prin încheiere dată fără drept de apel.
În temeiul dispoziției normative arătate, văzând cererea scrisă depusă de reclamant, instanța a luat act de cererea de renunțare la judecată față de capătul de cerere prin care solicitase ca instanța să constate că defunctul Ș. C. a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară – aluviune asupra suprafeței de 1906 mp teren identic cu .> Instanța a respins cererea de restituire a sumei de 178 lei reprezentând taxă de timbru pentru acest capăt de cerere motivat de faptul că art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru prevede că dacă se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară.
Imobilul care face obiectul cererii de chemare în judecată are o suprafață de 5454 m.p., teren identic cu parcelele 1CC de 404 mp, 2F de 6492 mp și 3F de 1588 mp, înscrisă în CF 566 și o altă suprafață de 9335 mp teren identic cu parcelele 1F de 1906 mp și 2F de 7429 mp, care s-au format din parcelele cadastrale 1548/44% din CF 566, 1922%, 1923%, 1924% din CF 568 și 1548% din CF 1519.
Având în vedere faptul că reclamantul a indicat ca moment al începerii posesiei o perioadă de acum peste 20 de ani, dată confirmată cu aproximație și de martori, instanța a avut în vedere, în baza art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, Decizia nr. 86/2007 a Înaltei Curți de Justiție și Casație date în Recurs în interesul legii, care a statuat că, în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 împlinite după . Legii nr. 7/1996 acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.
Instanța a avut în vedere la soluționarea acestui capăt de cerere prevederile art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, care prevăd că “ Dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei”.
În sistemul de carte funciară reglementat de Decretul Lege nr. 115/1938, spre deosebire de reglementarea dată prescripției achizitive în Codul civil, uzucapiunea, ca mod de dobândire a drepturilor reale imobiliare, are un caracter de excepție. Astfel, în art. 28 din acest decret este prevăzut cazul în care dreptul de proprietate asupra imobilelor poate fi dobândit prin uzucapiune, când o persoană a posedat un bun nemișcător, în condițiile legii, timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară.
Instanța a constatat că suprafețele de 8484 m.p., teren și de 9335 mp teren se află situată într-o regiune în care funcționează regimul de carte funciară, potrivit căruia constituirea drepturilor imobiliare se face conform prevederilor Decretului Lege nr. 115/1938 și numai posesiunea cerută în vederea uzucapiunii trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Codul civil.
Din extrasele de carte funciară depuse la dosar, a rezultat că proprietarii tabulari ai imobilului înscriși în CF electronică nr._ (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 568) a . (fila 41), CF electronică nr._ (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 566) a . (fila 43) sunt Ș. Glicheria, Ș. G., D. Ș., D. Glicheria, Ș. S., Ș. A., Ș. V., Ș. V., Ș. F., Ș. S., Ștefanel P., Ș. Georgi, Ș. G., Zoppenfenig Ș., S. L., Ș. S., N. M., S. I., S. V..
La data de 21.11.2012 pârâtul M. V. Dornei – prin primar a depus întâmpinare prin Serviciul Registratură prin care a arătat că nu are calitate procesuală pasivă deoarece proprietar tabular nu este Statul Român sau M. V. Dornei. S-a arătat în întâmpinare că suprafețele de teren au ca proprietari persoane fizice astfel că reclamantul ar trebui să se judece cu proprietarii tabulari.
Potrivit prevederilor art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, conform cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii, instanța a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului V. Dornei – prin primar.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății și între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
Reclamantul este cel căruia ii revine sarcina de a dovedi atât legitimarea sa procesuala, cât și a pârâtului verificarea legitimării procesuale a părților trebuie să o facă instanța și se impune în privința oricărei acțiuni, indiferent de obiectul ei, după cum se urmărește realizarea dreptului sau numai constatarea existentei sau neexistenței unui drept.
In cazul acțiunii ce are ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, reclamantul se îndreaptă împotriva vechiului proprietar, în speță împotriva moștenitorilor vechiului proprietar tabular care dând dovadă de lipsă de diligență a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane.
Din extrasele de carte funciară depuse la dosar a rezultat faptul că proprietarii tabulari ai suprafețelor de teren în litigiu sunt persoane fizice, iar reclamantul nu a făcut dovada că în cauză ar fi îndeplinite condițiile art. 724 Cod Civil, în sensul că succesiunea după proprietarii tabulari ar fi devenit vacantă astfel încât să poată fi culeasă de către stat.
În consecință, acțiunea având un asemenea temei trebuie pornită împotriva moștenitorilor vechiului proprietar care au calitate procesuală pasivă calitatea procesuală pasivă fiind atrasă de calitatea de proprietar al bunului imobil asupra căruia se invocă posesia exercitată de către reclamant.
Pe cale de consecință, față de capătul nr. 2 al cererii de chemare în judecată privind accesiunea imobiliară nu are calitate procesuală pasivă M. V. Dornei – prin primar întrucât capătul de cerere privind constatarea accesiunii este accesoriu capătului de cerere privind constatarea uzucapiunii.
Ca atare, față de obiectul pricinii, în lipsa dovezii calității de moștenitor după proprietarii tabulari al municipiului V. Dornei și nefiind probată nici existența dreptului de proprietate în patrimoniul municipiului V. Dornei – prin primar, acesta din urmă nu are calitate procesuală pasivă, astfel că, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului a fost admisă, fiind o excepție de ordine publică, peremtorie și absolută.
Pentru aceste motive, instanța a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței civile atacate si trimiterea cauza spre rejudecare, pentru următoarele motive:
Prin cererea adresata instanței la data de 22 octombrie 2012 a chemat în judecata pârâtul M. V. Dornei prin primar si a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care sa se constate că autorul său defunct Ștefanel C. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 8484 mp teren situat în mun. V. Dornei identic ce parcelele topo nou formate 1Cc, 2 f si 3f înscrise in CF 566 a . si suprafața de 9335 mp teren fanat identic cu parcelele 1F si 2F așa cum este identificata in planul de situație; locuiește si în prezent, stăpânind întreg imobilul în toată aceasta perioada si ambele trupuri de teren public, pașnic si sub nume de proprietar, fiind îndeplinite astfel cerințe art. 1846-1847 cod civil pentru a se constata ca a dobândii dreptul de proprietate prin moștenire de la autorul sau care a uzucapat - așa cum reiese si din declarațiile martorilor si din documentația depusa.
In ceea ce privește legitimarea procesuala a arătat ca îi revine si a considerat ca a fost corect dovedita întrucât obiectul acțiunii este uzucapiune si moștenire, iar in baza certificatului de moștenitor nr. 132 din 26.08.2004 este moștenitor cu cota de 1/1, ceilalți fiind renunțători in favoarea sa, motiv pentru care a înțeles sa se judece cu M. V. Dornei - prin primar, neavând cunoștințe daca proprietarii tabulari mai trăiesc sau daca ar exista moștenitori ai acestora, câtă vreme autorul său a uzucapat, cu toate ca a făcut demersuri in cadrul primăriei municipiului insa nu s-a oprit, continua sa facă demersuri in ceea ce privește obținerea de relații de stare civila despre proprietarii tabulari sau moștenitorii acestora si va fi imperios necesara introducerea acestora in cauza in rejudecare.
A arătat ca a dobândit terenul prin moștenire ce si-a păstrat apartenența la domeniul proprietății private din moment ce a solicitat prin prezenta acțiune constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra acestuia prin uzucapiune întrucât autorul său defunct nu si-a reglementat situația juridica a terenului in timpul vieții, in consecința terenul ce face obiectul acțiunii nu face parte din domeniul public.
În concluzie, în virtutea rolului activ, a solicitat ca instanța să aibă în vedere toate motivele de fapt si de (drept care ar putea rezulta din analiza dosarului.
In drept, a invocat disp. art. 303, art. 304, art. 299 c. pr civ. si urm.
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate instanța reține următoarele:
Instanța de fond a analizat cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul Ș. V., privind constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 8484 mp identic cu 1CC de 404 mp, 2F de 6492 și 3F de 1588 mp înscrisă în CF566 și o altă suprafață de 9335 mp identic cu parcelele 1 F de 1906 mp, și 2F de 7429 mp, care s-au format din parcelele cadastrale 1548/44 din CF 566, 1922, 1923, 1924 din CF 468 și 1548/98 din CF 1519, din perspectiva dispozițiilor art.28 din Decretul – Lege nr.115/1938.
Reclamantul invocă o posesie începută sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938.
Prin urmare, față de cele statuate de ÎCCJ prin decizia dată în recurs în interesul legii nr. 86/10.12.2007, respectiv că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938, astfel încât prima instanță corect s-a raportat la dispozițiile acestui act normativ.
Or, potrivit art. 28 din același decret s-a prevăzut că dacă "cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiile legii, timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat". Uzucapiunea constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale prin posedarea neîntreruptă a respectivului teren, în tot timpul fixat de lege.
În același timp, uzucapiunea este o sancțiune îndreptată împotriva adevăratului proprietar care, dând dovadă de neglijență, a delăsat bunul timp îndelungat. Rezultă că cererea de uzucapiune trebuie îndreptată împotriva adevăratului proprietar.
Din extrasele de carte funciară depuse la dosar, corect a reținut instanța de fond că proprietarii tabulari ai suprafețelor de teren în litigiu sunt persoane fizice.
Cum în cauza de față, pârâtul M. V. Dornei nu are calitatea de proprietar tabular, acesta nu are nici calitate procesuală pasivă, care impune identitate între pârât și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
De asemenea, deși instanța la termenul din 12.12.2012 i-a pus în vedere reclamantului să facă dovada decesului proprietarilor tabulari, acesta nu s-a conformat și nu a dovedit că în cauză ar fi îndeplinite condițiile arrt.724 Cod civil, în sensul că succesiunea după proprietarii tabulari ar fi devenit vacantă astfel încât să poată fi culeasă de către stat.
Determinarea cadrului procesual, inclusiv sub aspectul părților este obligația reclamantului, conform art.112 vechiul cod de procedură civilă, conform principiului disponibilității, văzând și prevederile art. 129 alin.1 vechiul cod de procedură civilă.
Rezultă că reclamantul avea obligația de a identifica persoana cu legitimare procesuală pasivă și de a dovedi calitatea procesuală pasivă a celui chemat în judecată.
Susținerea recurentului că va face demersuri pentru a obține relații în legătură cu starea civilă a proprietarilor tabulari sau a moștenitorilor acestora, nu este de natură a infirma soluția dată de instanța de fond.
În concluzie, corect s-a reținut că în cauză este dată excepția lipsei calității procesual pasive, astfel încât în temeiul art.312 alin.1 Cod de procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamantul Ș. V., domiciliat în V. Dornei, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 350din data de 27 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria V. Dornei în dosar nr._, intimat fiind pârâtul M. V. Dornei – prin primar, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. A. A. I. M. V. O. D.
Grefier,
S. A.-M.
Red. L.A./Judecător fond H. D. L./Tehnored. S.A.M./2 ex./04.11.2013
← Acţiune în constatare. Decizia nr. 358/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 970/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
---|