Acţiune în constatare. Hotărâre din 18-10-2013, Tribunalul SUCEAVA
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 7186/314/2010
Dosar nr._ Acțiune în constatare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 370
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 18 OCTOMBRIE 2013
PREȘEDINTE: I. G.
JUDECĂTOR: V. E. L.
GREFIER: S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către pârâtul P. G., împotriva sentinței civile nr. 6172 pronunțată la data de 21 decembrie 2012 de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul P. M. și pârâta P. L..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pârâtul apelant și avocat C. G., pentru reclamantul intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinare de către pârâta intimată, duplicatul fiind înmânat pârâtului apelant.
Pârâtul apelant depune la dosar note de concluzii și o . înscrisuri - bilete de ieșire din spital.
Apărătorul reclamantului intimat depune la dosar împuternicire avocațială, note de concluzii și, întrebat fiind, arată că nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de către pârâtul apelant, acestea neavând legătură cu cauza.
Instanța, în baza art. 167, art. 292 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către pârâtul apelant, urmând ca utilitatea, pertinența și concludența acestora să fie apreciată prin coroborare cu celelalte probe de la dosar.
Pârâtul apelant arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului intimat arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Pârâtul apelant solicită admiterea apelului pentru motivele expuse în scris, cu precizarea că în mod greșit s-a dispus radierea dreptului de proprietate, întrucât el este îndreptățit la cota de 1/1 în baza hotărârii judecătorești, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul reclamantului intimat solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu precizarea că motivele invocate de către pârâtul apelant trebuiesc înlăturate, având în vedere că prin sentința civilă nr. 2415/2007 fiecărei părți i s-a atribuit cote egale, iar cheltuielile de judecată sunt suportate de către partea căzută în pretenții, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 28.07.2010 sub nr._ și precizată la termenul din 25.01.2011 reclamantul P. M. în contradictoriu cu P. G. și P. L. a solicitat rectificarea CF_ a . sensul de a se înscrie, pentru suprafața de 452 mp dreptul de proprietate pentru P. G. în cotă de ¼, în loc de 1/1.
În motivare a arătat în esență că prin sentința nr. 4047/20.10.2009 în dosar nr._ s-a stabilit o cale de acces comună la parcelele partajate anterior prin altă hotărâre judecătorească, prin reducerea și reconfigurarea loturilor inițiale rezultate din partaj, astfel încât cota dreptului urmare a sentinței 4047/2009 este de ¼, și nu 1/1 pentru pârât.
La termenul din 08.03.2011 reclamantul a renunțat la judecata în contradictoriu cu pârâta P. L., instanța dispunând scoaterea din cauză a acesteia.
Pârâtul, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, arătând că în mod corect s-a intabulat cu terenul în cauză, în urma efectuării unui partaj prin hotărâre judecătorească.
Prin sentința civilă nr. 6172 din data de 21 decembrie 2012, Judecătoria Suceava a admis acțiunea în constatare formulată de reclamantul P. M., în contradictoriu cu pârâtul P. G., a rectificat înscrierea din Cartea funciară nr._ a comunei cadastrale Dumbrăveni în sensul că la pct. B – Partea II. (foaie de proprietate), pentru .._, în suprafață măsurată 452, din acte 451 se va consemna intabulare drept de proprietate, dobândit prin hotărâre judecătorească, proprietar P. G., cota de 1 în loc de „cota de 1/1”, a obligat pârâtul P. G. să plătească reclamantului suma de 2013,3 lei cheltuieli de judecată și a obligat pârâtul P. G. să plătească în contul Ministerului Justiției - Biroul local de expertize judiciare suma de 405 lei reprezentând onorariu supliment expertiză efectuat de exp. P. C. T..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.2415 din 11.06.2007, în dosar_ al Judecătoriei Suceava, irevocabilă prin decizia 2960/17.12.2007 a Tribunalului Suceava s-a stabilit masa succesorală rămasă după defunctul P. D. și defunctul P. A., moștenitorii acestora, cotele ce li se cuvin din moștenire și s-a dispus ieșirea din indiviziune,atribuirea în natură a loturilor iar pentru egalizarea valorică a loturilor a obligat părțile la plata sultelor (fila 12 dosar).
Astfel, s-a atribuit reclamantului P. M. suprafața de 1148,59 mp teren arabil situat în intravilanul comunei Dumbrăveni, jud. Suceava la locul „Fabrică” cu vecinătățile, P. Litia, Pavaliuc I, moșt. G. E. și P. Gh., și drum comunal, pârâtului P. G. suprafața de 1148,59mp teren arabil situat în intravilanul comunei Dumbrăveni, județul Suceava la locul „Fabrică” cu vecinătățile ;P. M. la N, Z. C., moșt. G. E. și P. Gh. la E și drum comunal la V și intervenientei P. L. suprafața de 1148,59 mp teren arabil situat în intravilanul comunei Dumbrăveni, județul Suceava, la locul „Fabrică” cu vecinătățile C. Gh.,Pavaliuc I, P. M. și A. D-tru.
O altă parcelă, în aceeași suprafață de 1148,54 mp, din același lot „Fabrică” a fost atribuită moștenitorilor defunctei G. E..
Ulterior, prin sentința civilă 4047/20.10.2009 a Judecătoriei Suceava, dată în dosar_ s-a admis acțiunea civilă având ca obiect servitute trecere formulată de reclamantul P. M. împotriva pârâtului P. G. și cu intervenienta P. L., precum și cererea de intervenție în interes propriu și s-a stabilit în favoarea reclamantului și a intervenientei un drept de servitute de trecere la drumul public, fiind obligat pârâtul P. G. să le permită acestora accesul la terenul proprietatea lor pe aliniamentul 19-20-30-44-43-42-41-40-17-18-19, în suprafață de 451 m.p. identificat în planul de amplasament, anexa nr.2 la raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul C. V.-M..
S-a impus mențiunea că prin stabilirea servituții de trecere nu s-a evidențiat în mod distinct din care parcele, atribuite părților prin sentința anterioară de partaj s-a format drumul de servitute, astfel că pârâtul P. G. s-a intabulat în C.F._ cu cota de 1/1 din suprafața de 451 mp –fila 246.
Însă, conform concluziilor expertului P. C. T. din Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză „cele 4 parcele fiecare în suprafață de 1148,59 mp atribuite prin sentința civilă nr. 2415/11-06-2007 pentru care s-a stabilit servitute de trecere prin sentința 4047/20-10-2009 au fost diminuate cu aceeași suprafață de 112,75 mp ptr. Constituirea căii de acces respective și drept urmare fiecare din cei patru copartajanți solicită fiecare cota parte de ¼ din această cale de acces.”
Concluzia care s-a impus cu evidență este deci aceea că suprafața de 451 mp din CF_ grevată de servitute, provenind din diminuarea cu suprafața de 112,75 mp a fiecărei parcele cu suprafața inițială de 1148,59 mp are drept proprietari, în cotă egală de ¼ pe fiecare din proprietarii inițiali ai parcelelor din care provine.
Prin urmare, acțiunea reclamantului a fost întemeiată, fiind admisă.
Conform art. 34 din Legea 7/1996 în vigoare la data introducerii acțiunii, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, sau înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Situația este dată în speță, astfel că instanța a dispus rectificarea Cărții funciare_ a . sensul că pentru p.c. A1 în suprafață măsurată de 452 mp., din acte 451 mp. se va consemna intabulare drept de proprietate pentru P. G. în cotă de ¼, în loc de 1/1.
În temeiul art. 274 C.P.C. a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 2013,3 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, taxă timbru, timbru judiciar și onorariu expert.
Cum pârâtul nu a achitat contravaloarea suplimentului la expertiză solicitat de acesta, în suma de 405 lei (fila 258), încuviințat prin încheierea din 05.06.2012, acesta a fost obligat să plătească în contul Ministerului Justiției-biroul local de expertize judiciare Suceava suma în cauză, pentru exp. P. C. T..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul P. G. prin care a arătat următoarele:
Nu au suprafețe egale din loturile lor atribuite la partaj, el are cea mai mare suprafață inclusă în terenul pe care s-a stabilit servitutea de trecere, aspect care nu a fost lămurit de instanța de fond.
Greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată. El nu a cerut supliment la raportul de expertiză și nici expertiză topo.
A mai arătat că în perioada procesului a fost internat în spital având un accident vascular cerebral.
A solicitat admiterea apelului și înlăturarea dispoziției de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru următoarele motive:
Motivele invocate de pârât nu sunt de natura celor prev. de art. 304 și urm. Cod procedură civilă.
Însușindu-și expertiza topo administrată în cauză, instanța de fond a apreciat că cea mai echitabilă soluție este cea propusă prin raport, respectiv de transformare a servituții de trecere într-o cale comună de acces pentru toate părțile prin diminuarea nesemnificativă a loturilor (112,25 mp) și drept urmare fiecare din cei 4 copartajanți revenindu-le câte o cotă parte indiviză de ¼ din această cale.
Prin această măsură nu s-a schimbat cu nimic proporționalitatea loturilor rezultate din partajare.
Cât privește obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea fondului, instanța de fond a aplicat principiul stipulat prin art. 274 al. 1 Cod procedură civilă, respectiv că „partea căzută în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată” (taxă judiciară de timbru, onorariu expert, onorariu avocat) și că pârâtul s-a opus cu consecvență admiterii cererii solicitând personal printr-un înscris sub semnătură privată efectuarea unui supliment la expertiza depusă.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 2415/11 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2960/17 decembrie 2007 a Tribunalul Suceava, s-a stabilit masa succesorală rămasă după defuncții P. D. și P. A., moștenitorii acestora, cotele ce li se revin din moștenire și s-a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea de loturi în natură moștenitorilor.
Astfel, s-a atribuit reclamantului P. M. suprafața de 1148,59 mp teren arabil situat în intravilanul . numit ”Fabrică”, învecinat cu P. Litia, Pavaliuc I., moștenitorii G. E. și P. Ghe. Și drum comunal, pârâtul P. G. suprafața de 1148,59 mp teren arabil situat în intravilanul . numit ”Fabrică”, învecinat cu P. M., Z. C., moștenitorii G. E., P. G. și drum, iar intervenientei P. L. suprafața de 1148,59 mp teren arabil, situat în intravilanul . numit ”Fabrică”, învecinat cu C. G., P. I., P. M. și A. D..
O altă parcelă în suprafață de 1148,59 mp situată în același loc ”Fabrică” a fost atribuită moștenitorilor def. G. E. (f. 12-17 dosar fond).
Ulterior, prin sentința civilă nr. 4047/20 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P. M. în contradictoriu cu pârâtul P. G. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta P. L. și s-a stabilit în favoarea reclamantului și a intervenientei un drept de servitute de trecere pe aliniamentul 19-20-30-44-43-42-41-40-17-18-19 în suprafață de 451 mp identificată în planul de amplasament anexa 2 la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert C. V. M..
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert C. V. M., rezultă că între planul de amplasament întocmit de acesta comparat cu planul de amplasament întocmit de expert S. E., care a stat la baza pronunțării sentinței civile de partaj (sentința civilă nr. 2415/11 iunie 2007 a Judecătoriei Suceava), există diferențe privind suprafața reală măsurată și forma planurilor, iar pentru ca părțile să aibă acces la drumul public se impunea crearea unei căi de acces pe aliniamentul mai sus menționat în suprafață de 451 mp și că prin adoptarea acestei soluții, se aduce o atingere minimă dreptului de proprietate fondului aservit și proprietarului fondului închis (f. 73-74 dosar fond).
Prin urmare, criticile formulate de apelant vizând suprafața de teren atribuită la partaj și faptul că el are cea mai mare suprafață inclusă în terenul pe care s-a stabilit servitutea de trecere, nu pot fi reținute întrucât i se opune autoritatea de lucru judecat conferită de sentințele civile mai sus menționate.
Raportat la disp. art. 1200 pct. 4 și art. 1202al. 2 Cod civil, care consacră prezumția lucrului judecat, problema de drept dezlegată printr-o hotărâre judecătorească și constatările instanței cu privire la existența sau inexistența unui drept, se vor impune în toate litigiile viitoare în care același drept este invocat ca temei al pretențiilor sau apărările uneia din părți, acesta fiind ”efectul pozitiv” al autorității de lucru judecat, astfel cum a fost definit și consacrat în literatura și practica judiciară.
Respectarea principiului autorității de lucru judecat, presupune ca o chestiune litigioasă odată tranșată de instanță, să nu mai poată fi adusă înaintea judecății, iar pe de o parte ca, ceea ce a stabilit o primă instanță, să nu fie contrazis prin hotărârea unei instanțe ulterioare.
Așadar, în prezenta cauză, pârâtul apelant nu mai poate invoca o situație de drept contrară celei stabilite prin sentința civilă de partaj și celei prin care s-a creat servitutea de trecere în favoarea reclamantului, întinderea suprafeței de teren proprietatea sa, grevată de servitutea de trecere instituită, fiind stabilită irevocabil.
Cu referire la motivul de apel vizând cheltuielile de judecată, se reține că, în calitate de parte căzută în pretenții, (parte care a pierdut procesul), în mod corect, în conformitate cu disp. art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul apelant a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat, astfel că cererea privind înlăturarea dispoziției de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, nu poate fi admisă.
Cât privește susținerea pârâtului apelant în sensul că în perioada procesului a fost internat în spital, deosebit de faptul că nu a fost dovedită, nu produce nici un efect în privința sentinței pronunțate, în condițiile în care procedura de citare cu pârâtul a fost realizată cu respectarea disp. art. 85 și urm. Cod procedură civilă, iar la dezbaterea cauzei în fond, acesta a fost reprezentat de apărătorul său ales, avocat C. C. C., care a pus concluzii pe fondul cauzei, solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art. 286 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod procedură civilă pârâtul apelant va fi obligat să plătească reclamantului intimat P. M. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către pârâtul P. G., domiciliat în Suceava, ., ., . civile nr. 6172 pronunțată la data de 21 decembrie 2012 de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul P. M., domiciliat în Suceava, .. 32, .. B, . P. L., domiciliată în Suceava, Alea Mărășești, nr. 23, .. A, ..
Dispune obligarea pârâtului apelant P. G. să achite reclamantului intimat P. M. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. G. V. E. L. S. A.-M.
Red. I.G.
Judecător fond L. C. Ș.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./02.12.2013
← Reziliere contract. Decizia nr. 1634/2013. Tribunalul SUCEAVA | Anulare act. Decizia nr. 751/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
---|