Partaj judiciar. Decizia nr. 1872/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1872/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 1063/285/2011
Dosar nr._ -partaj judiciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.1872
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013
Președinte C. L.
Judecători S. A.
V. E. L.
Grefier R. M.
Pe rol, pronunțarea recursurilor declarate de reclamanta M. C.M. și pârâta P. M., împotriva sentinței civile nr.4471 din 27 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind C. L. și Ș. E. (a lui M. O.).
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 3 septembrie 2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 10.09.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 21 februarie 2011 sub nr._, reclamanta M. C. M. i-a chemat în judecată pe pârâții P. V., C. L., Ș. E. pentru partajul succesoral al terenurilor în suprafață de 2,65 ha evidențiate pe titlul de proprietate 1862/2010 .
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, potrivit sentinței civile nr. 1438/23.03.1995 pronunțată în dosarul nr. 6651/1994 al Judecătoriei Rădăuți, s-a dispus includerea sa alături de intimații C. L., P. M. și M. O. pe adeverința de proprietate nr. 502/11.09.1991 eliberată de Comisia Locală pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor a comunei Zamostea, jud. Suceava, pentru suprafața de 2,65 ha teren.
A mai precizat că toate suprafețele de teren în cauză sunt amplasate pe teritoriul comunei Zamostea, jud. Suceava și din momentul restituirii terenurilor către vechii proprietari, conform Legii nr. 18/1991, P. M. profitând de faptul că ceilalți moștenitori nu au domiciliul în . stăpânire în fapt pe aceste suprafețe de teren și le-a cultivat.
Pârâta P. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei .
A arătat că terenul înscris pe titlul de proprietate nr. 1862/2010 a fost proprietatea lui I. E. și din arborele genealogic rezultă că E. a fost cea de a doua soție a lui I. N.; că, I. N. a fost căsătorit cu V. ( prima soție ) din care căsătorie a rezultat I. C. și Malatei O. ( care au decedat înaintea lui N.); că, reclamanta M. M. este fiica lui I. C..
Din cea de a doua căsătorie a lui I. N. cu E. au rezultat P. M. și C. E., sora sa, în prezent decedată, rămânând ca moștenitor C. I. soț supraviețuitor.
C. I. s-a căsătorit cu C. E., căsătorie din care a rezultat fiul C. L..
Terenul înscris în titlul de proprietate 1862/2010 nu poate fi moștenit de către reclamantă, deoarece autorul acesteia, I. C. nu avea nici un grad de rudenie cu I. E., de la care provine terenul.
Pe de altă parte, având în vedere ordinea deceselor, autorul reclamantei încetând din viață înaintea tatălui său, nu l-a moștenit, și pe cale de consecință reclamanta nu poate moșteni mai mult decât ar fi moștenit autorul său.
Prin încheierea din data de 07.06.2011 instanța a respins excepția invocată.
La data de 18.10.2011 instanța a pronunțat o încheiere de admitere în principiu prin care a stabilit moștenitorii defunctului C. I., cotele acestora și masa succesorală .
Prin sentința civilă nr.4471 din 27 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis în parte acțiunea.
S-a constatat că după defunctul C. I. au rămas moștenitori: reclamanta M. M. - nepoată ( moștenitoare după I. C. ) cu o cotă de 1/6 p.i., pârâtul C. L. în calitate de fiu cu o cotă de ½ p.i și pârâtele P. M. și Ș. E. - nepoate ( moștenitoare după M. O. ) cu o cotă de câte 1/6 p.i. fiecare.
S-a constatat că după defunctul C. I. a rămas o masă succesorală care se compune din terenurile în suprafață de 2,65 ha evidențiate pe titlul de proprietate 1862/2010, situată pe raza comunei Zamostea în valoare de 14.810 lei.
S-a încetat starea de indiviziune dintre părți.
S-a atribuit părților în natură terenurile conform variantei nr. 1 din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar T. C. C., astfel:
Pârâtului C. L.:
- 0,47 ha la locul „Părăuți” în valoare de 2350 lei ;
- 0,31 ha la locul „T. V.” în valoare de 1705 lei ;
- 0,23 ha la locul „Verbia F.” în valoare de 1265 lei;
- 0,18 ha la locul „Gârla Răutului” în valoare de 900 lei;
- 0,23 ha la locul „Zaharii” în valoare de 1150 lei .
Pârâtei Ș. E.:
- 0,36 ha la locul „T. Deal „ în valoare de 1980 lei;
- 0,10 ha la locul „Zaharii” în valoare de 500 lei.
Reclamantei M. M.:
- 0,31 ha la locul „Acasă Rauteni” în valoare de 2480 lei ;
Pârâtei P. M.:
- 0,36 ha la locul „T. Deal” în valoare de 1980 lei ;
- 0,10 ha la locul „Zaharii” în valoare de 500 lei.
Reclamanta și pârâtele au fost obligate să plătească pârâtului suma de câte 11,67 lei cu titlu de sultă.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamantei următoarele sume cu titlu de cheltuieli de judecată:
- pârâtul C. L. suma de 2558 lei ;
- pârâta P. M. suma de 736 lei;
- pârâta Ș. E. suma de 852 lei .
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că:
Terenurile au fost identificate și evaluate în raportul de expertiză ce a fost întocmit în cauză și că expertul a formulat trei propuneri de lotizare iar dintre acestea instanța a constatat că varianta I corespunde în cea mai mare măsură criteriilor prev. de art. 673/9 C.pr.civ., motiv pentru care a atribuit părților terenurile conform acestor propuneri.
În baza art. 728 C.civ. instanța a încetat starea de indiviziune dintre părți.
Conform art. 673/5 C.pr.civ. instanța a dispus întregirea loturilor prin obligarea părților care au primit loturi cu o mai mare valoare decât ce li s-ar cuveni, la plata celorlalte părți a unor sume de bani.
În baza art. 274 C.pr.civ. a obligat pârâții să plătească reclamantei cheltuieli de judecată făcute de aceasta, și anume onorariul expertului și taxa judiciară de timbru.
Prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 29 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis în parte cererea având ca obiect rectificare eroare materială formulată de petenta M. C. M., și în consecință:
S-au rectificat erorile materiale din cuprinsul sentinței civile nr. 4471/27.11.2012, în sensul că: a menționat în încheierea de ședință din data de 05.06.2012, în conceptul încheierii din data de 04.09.2012 precum și în încheierea din data de 20.11.2012 că reclamanta nu a fost asistată de avocat M. M.; a menționat numele corect al pârâtei „ P. M. „ în loc de „ P. M. „, aspect ce rezultă din copia titlului de proprietate nr. 1862/2010 ( fila 229 ds.) iar la primul aliniat al motivării „ P. M. „ în loc de „ P. V. „, numele numitei „ M. O. „ în loc de „ M. O. „ .
S-a menționat că următorul aliniat din motivare va avea următorul cuprins: menționat „ reclamanta M. M. este fiica lui I. C. „ în loc „ reclamanta M. M. este fiica lui I. C. „, cum din eroare s-a menționat .
Referitor numele autorilor părților, a menționat „C. „ în loc de „ C. „, iar referitor la adresa de domiciliu a reclamantei a menționat că aceasta domiciliază în loc. B., .. 17, . în loc de loc. Boroșani, .. 17, ..
Împotriva sentinței civile au declarat recurs reclamanta M. C.M. și pârâta P. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs depuse la fil.15-17 dosar reclamanta M. C.M. a susținut că sentința civilă recurată conține greșeli de redactare și că se impune îndreptarea acesteia potrivit precizărilor și lămuririlor solicitate prin cererea înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 23.01.2013 conform art.31 al.1 și 2 din Constituție.
În recursul pârâtei P. M. fil.4-6 dosar, aceasta a criticat sentința motivat de faptul că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei a fost respinsă fără a se face motivarea acesteia, că nu s-a avut în vedere arborele genealogic din care rezultă că reclamanta nu poate moșteni pe cea de-a doua soție E. a lui N. I., că acțiunea ar fi fost admisibilă dacă titular al dreptului de proprietate era I. N. cu cele două soții nicidecum nu se putea efectua partajul după C. I. (titularul titlului de proprietate) al cărui moștenitor este pârâta recurentă și fiul acestuia C. L..
A mai susținut pârâta, că ea are o cotă mult mai mare, fiindu-i încălcate drepturile succesorale, prin atribuirea aleasă de instanță, că în certificatul de moștenitor cu nr.477/1961 după C. E. (decedată la 28.06.1961) care nu figurează în titlul de proprietate nr.1862/2010, după care se face partajarea, sunt trecute cotele moștenitorilor, respectiv 5/16 pentru pârâta P. M., cota de câte 1/16 pentru I. C., M. O. și I. M..
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul constată că recursurile formulate sunt fondate pentru considerentele ce urmează:
Astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, din precizările la acțiune depuse la fil.24-25 dosar fond, din cuprinsul motivelor de recurs cât și din precizările verbale de la termenul din data de 03.09.2013, reclamanta M. C.M. a arătat constant, că a solicitat efectuarea partajului după defuncta C. E. (decedată la data de 28.06.1961), prima soție a defunctului C. I. pentru care s-a emis titlul de proprietate nr.1862/2010, înscris în care, reclamanta apare în indiviziune cu alți moștenitori.
În acest sens, în tabelul depus la fila 25 dosar fond, a evidențiat proveniența terenurilor din titlul de proprietate nr.1862/2010, respectiv ce parcele au aparținut defunctului C. I. și ce parcele au aparținut primei sale soții C. E. (născută I.) cu care nu a avut copii.
Prin întâmpinarea depusă la fil.30-31 dosar fond, pârâta P. M. a indicat și ea proveniența terenurilor reconstituite prin titlul de proprietate nr.1862/2010, în care părțile din prezentul proces se regăsesc în indiviziune respectiv, că o suprafață de 0,54 ha teren ar fi fost proprietatea defunctului C. I., iar suprafața de 2,11 ha, a defunctei C. E. moștenire de la mama sa, I. E., căsătorită potrivit arborelui genealogic de la fila 32 dosar, cu I. N., autorul respectiv bunicul reclamantei.
De asemenea, în instanța de recurs la termenul din data de 03.09.2013 reclamanta recurentă a învederat încă odată, că nu a solicitat partaj după C. I. ci numai după C. E..
Existența a două succesiuni diferite, impunea obligația instanței să stabilească, separat, atât bunurile pe care fiecare le cuprinde, cât și cotele părți ce se cuveneau moștenitorilor în una și cealaltă succesiune.
Stabilirea cu exactitate a bunurilor ce au existat în fiecare moștenire, la data deschiderii succesiunii, era necesară pe de o parte, pentru a se verifica dacă părțile au acceptat în termen cele două succesiuni, iar pe de altă parte, pentru a se putea statua în mod exact asupra drepturilor ce se cuveneau părților care au acceptat moștenirea.
Neprocedând, astfel, și neclarificându-se aceste aspecte legate de proveniența terenurilor și de cotele părți cuvenite fiecărui copărtaș, se constată că fondul cauzei nu a fost cercetat, fiind incidente, prin urmare, dispozițiile art.312 pct.5 Cod procedură civilă, care impun soluția casării cu trimitere la instanța de fond.
Tribunalul nu poate primi apărările pârâtei, în sensul că reclamanta nu are calitate procesuală activă, și, că nu o poate moșteni pe defuncta C. E. și, aceasta prin prisma celor statornicite în sentința civilă nr.1438/1995 a Judecătoriei Rădăuți (depusă la fila 8 dosar fond).
Este a se observa, că prin acea sentință civilă dată în dosar nr.6651/1994 al Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitivă și irevocabilă și opozabilă pârâților P. M., C. L. și M. O., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei M. M. pentru o suprafață de 2,65 ha teren alături de intimații P. M., C. L. și M. O., și includerea acesteia pe adeverința de proprietate nr.502/1991 eliberată de Comisia Locală Zamostea, avându-se în vedere vocația sa succesorală după defuncta C. E., pe lângă intimați și cererea depusă de aceasta în termenul prevăzut de Legea nr.18/1991 înregistrată sub nr.1527/20.03.1991.
Această hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, se bucură de prezumția de adevăr (res indicata pro veritate habitur) și nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre. Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea unui nou proces având același obiect, aceiași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerea între hotărârile judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată în alt proces.
Prin urmare, cum îndreptățirea la reconstituire a reclamantei M. C.M. pentru terenurile ce au aparținut defunctei C. E., și respectiv vocația succesorală a reclamantei după această defunctă, au făcut obiectul litigiului soluționat anterior prin sentința civilă nr.1438/1995 opozabilă părților, e de necontestat, că în prezenta cauză, nu se mai poate pune în discuție lipsa vocației succesorale a reclamantei după defuncta C. E. decedată la 28.06.1961.
În considerarea tuturor celor arătate, și în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă alin.5, tribunalul urmează să admită recursul, să caseze în totalitate sentința civilă nr.4471 din 27.11.2012, încheierea de ședința publică din data de 18 octombrie 2011, precum și încheierea din ședința camerei de consiliu din data de 29 ianuarie 2013 ale Judecătoriei Rădăuți, pronunțate în dosarul nr._, și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe, ocazie cu care instanța de trimitere va proceda la stabilirea masei de partajat după fiecare din cei doi defuncți C. E. și C. I., a moștenitorilor acestora și a cotelor părți ce li se cuvin, să partajeze averea acestora, având în vedere, totodată și celelalte critici invocate în motivele de recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta M. C.M., domiciliată în mun.B., ., nr.17, ., jud.B., și pârâta P. M., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr.4471 din 27 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind C. L., domiciliat în com.Zvorîștea, ., și Ș. E. (a lui M. O.), domiciliată în sat Pădureni-Siret, ., jud.Suceava.
Casează în totalitate sentința civilă nr.4471 din 27.11.2012, încheierea de ședința publică din data de 18 octombrie 2011, precum și încheierea din ședința camerei de consiliu din data de 29 ianuarie 2013 ale Judecătoriei Rădăuți, pronunțate în dosarul nr._ și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Rădăuți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 10 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. L. S. A. V. E. L. R. M.
Red.C.L.
Jud.V. C.
Tehnored.R.M.
2 ex.24.09.2013
| ← Anulare act. Decizia nr. 751/2013. Tribunalul SUCEAVA | Întoarcere executare. Decizia nr. 1339/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
