Fond funciar. Decizia nr. 1508/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1508/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 4228/314/2011
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1508/2013
Ședința publică de la 07 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentele-reclamante S. E.-Suceava, la av. Ostaficiuc A., ..29, ., . și K. M.-Suceava la av. Ostaficiuc A., ..29, ., jud. Suceava împotriva sentinței civile nr.4887/30.10.2012 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâtele intimate C. C. DE FOND FUNCIAR MOARA-Moara, jud. Suceava și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR SUCEAVA-Suceava, ., nr.36, jud. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. Ostaficiuc A. pentru recurente și consilier juridic C. D. A., pentru intimata C. C. de fond funciar Moara, lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că intimata C. de Fond Funciar Moara a formulat întâmpinare și comunică un exemplar al acesteia recurentelor,prin reprezentant.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. Ostaficiuc A. solicită admiterea recursului, desființarea sentinței recurate, admiterea acțiunii și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,91 ha pe raza Comunei Moara. Aceasta arată că a depus extrase de carte funciară care atestă că autorul recurentelor este proprietar tabular, reclamantele fiind moștenitoare. Acest teren nu a fost înscris în registrul agricol însă s-a făcut dovada prin proba testimonială. Mai mult, reclamantele și-au restrâns acțiunea, familia B. fiind singura familie care și-a reconstituit dreptul de proprietate. Cu privire la celelalte două titluri de proprietate, respectiv ale lui A. S. și B. T., la identificarea expertului s-a constatat că în realitate pe respectivele terenuri apar construite case. Totodată arată că A. Ș. are un ha în Moara M. și s-a mulțumit cu 50 de ari.
Reprezentanta recurentelor arată că cele trei titluri de proprietate nu pot fi anulate fiind eliberate înainte ca reclamantele să formuleze cerere de reconstituire.
Consilier juridic C. D. A., pentru intimata Comsia de fond funciar Moara solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală arătând că terenul în litigiu nu a fost evidențiat în registrul agricol la nivelul anilor 1959-1962.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 28.04.2011 sub numărul de dosar_, reclamantele S. E. și K. M. au chemat în judecată pe pârâtele C. locală pentru aplicarea Legii 18/1991 Moara și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava solicitând instanței ca să dispună desființarea Hotărârii nr. 135 din 01.04.2011 emisă de secund-pârâtă și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,10 ha teren situat pe raza comunei Moara, județul Suceava, identic cu parcelele 1402, 3093/5 și 3093/1 din C.F. nr. 3643 a comunei cadastrale Moara, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că așa cum rezultă din extrasul de carte funciară și din planul de situație cadastral, terenul în litigiu a aparținut familiei Dudec, fiind intabulați în cote indivize, printre care și I. a lui I. Ducec, bunicul lor care, în realitate, conform înțelegerii dintre frați, a stăpânit întreaga suprafață de 1,10 ha, el fiind cel care a predat terenul la C.A.P.
La data de 20.08.1964, Dudec I. a decedat, rămânând ca moștenitoare cele două fiice, Dudec A. Iosefa, căsătorită Hollo, mama prim-reclamantei, care a decedat la data de 03.04.2000 și secund-reclamanta.
Au arătat că au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere ce a fost respinsă pe considerentul că nu s-a făcut dovada circuitului civil al terenului în litigiu, iar contestația formulată a fost respinsă de secund-pârâtă prin Hotărârea nr. 135/2011, cu motivarea că nu se face dovada continuității dreptului de proprietate și nici a preluării terenului în mod abuziv la stat.
În drept au fost invocate prevederile art. 12, art. 13, art. 14, art. 51, art. 59 din Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și H.G. nr. 890/2005.
În dovedire, reclamantele au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 3-12, 80, 81) și au solicitat administrarea probei testimoniale fiind audiată martora Pilat A. E. (fila 73) și a probei cu expertiză topometrică fiind întocmit în cauză un raport de expertiză de către experta Răchitneanu I. (filele 90-106).
La termenul de judecată din data de 2 octombrie 2012, reclamantele și-au modificat acțiunea în sensul că au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 99 ari pe un alt amplasament.
Secund-pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat întâmpinare (filele 15, 16) prin care a arătat că prin Hotărârea nr. 135/2011 a respins contestația formulată de reclamante, pe motiv că nu se face dovada continuității dreptului de proprietate, respectiv dovada preluării terenului, în mod abuziv, la stat, conform extrasului de CF nr. 3643, iar planul de situație anexat nu este însușit de O.C.P.I. Suceava și, de asemenea, nu au fost depuse acte doveditoare ale vocației succesorale după defuncții H. A. Ioseefa și Dudek I..
Față de aceste aspecte, a apreciat că hotărârea emisă este legală și temeinică și a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamante.
În dovedire, a depus la dosarul cauzei documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii contestate (filele 17-34).
P.-pârâta C. locală pentru aplicarea Legii 18/1991 Moara a formulat întâmpinare (filele 39, 40) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că reclamantele nu au făcut dovada circuitului civil al suprafeței de teren, înscrierea la C.A.P., predarea sau preluarea la stat a acesteia în orice alt mod. De asemenea, a precizat că terenul nu a fost găsit evidențiat în rolul agricol al autorului reclamantelor sau în rolul acestora la nivelul anilor 1959 – 1962.
A mai precizat că autorii reclamantelor, respectiv Halko C. I., K. Ioannes și Dudec I. au reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren cu care s-au înscris la C.A.P., având emise pe numele lor titlurile de proprietate nr. 1428/1998, nr. 1429/1998 și nr. 1430/1998.
Mai mult, terenul solicitat nu este liber de sarcini fiind emise titluri de proprietate în condițiile legii fondului funciar, respectiv nr. 778/1994, nr. 808/1995 și nr. 1604/2001, iar terenul înscris în aceste titluri de proprietate a intrat în circuitul civil.
În drept au fost invocate prevederile art. 115-118 Cod procedură civilă.
În dovedire, prim-pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 41-49, 72, 115).
La solicitarea instanței au fost depuse de către prim-pârâtă documentațiile ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate nr. 1430/1998, nr. 778/1994, nr. 808/1995 și nr. 1604/2001 (filele 55-66).
Prin sentința civilă nr.4887/30.10.2012, prima instanță a respins ca neîntemeiată plângerea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În prezenta cauză reclamantele S. E. și K. M. au formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 135 din 01.04.2011 a Comisiei județene de fond funciar Suceava (fila 3 dosar), solicitând desființarea hotărârii, admiterea contestației formulate împotriva propunerii Comisiei comunale de fond funciar Moara și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,10 ha, teren situat pe raza comunei Moara, jud. Suceava, identic cu parcelele 1402 și 3093/5 și 3093/1 aparținând de CF nr. 3643 a .. Suceava.
Astfel cum reiese din înscrisurile de la filele 5-10, 80-81 dosar, reclamantele sunt moștenitoare ale defunctului Dudek I., în calitate de nepoată (după fiica Halco A. Iosefa), respectiv fiică. Prin cererea nr. 921din 31.03.1998 (fila 31) reclamanta K. M. și autoarea reclamantei S. E., Halko A. Iozefina, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,1 ha teren arabil intravilan, conform extrasului de carte funciară 3643, arătând că sunt singurele moștenitoare ale persoanelor înscrise în foaia de proprietate din extrasul de carte funciară, I. al lui I. Dudec fiind tatăl lor, iar ceilalți fiind frații și sora acestuia.
Din extrasul de carte funciară nr. 3643 al comunei cadastrale Bosanci (fila 11) reiese că pentru parcelele nr. 3093/5, 1402 și 3093/1 a fost înscris dreptul de proprietate pentru Adalbert a lui I. Dudec cu 23/32 părți indivize, Rosalia a lui I. Cisec cu 3/32 părți indivize, I. al lui I. Dudec cu 3/32 părți indivize și P. al lui I. Dudec cu 3/32 părți indivize, conform decretului de transmiterea a succesiunii a Judecătoriei Suceava nr. 42/23 și 632/34.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,1 ha a fost respinsă de Comisia comunală de fond funciar Moara motivat de faptul că nu s-a făcut dovada circuitului civil al suprafeței de teren solicitate, predarea (înscrierea) acestei suprafețe de teren în C.A.P. și nici dovada calității de moștenitor după toți autorii înscriși în cartea funciară (adresa nr. 5838 din 17.11.2010-fila 29). S-a mai arătat că pentru terenul solicitat s-au emis titluri de proprietate în baza legii nr. 18/1991, respectiv: T.P. nr. 778/1994 pe numele lui B. I. pentru suprafața de 0,5 ha, T.P. nr. 808/1995 pentru moștenitorii lui A. Ș. pentru suprafața de 0,5 ha și T.P. nr. 1604/2001 pe numele lui B. E. pentru suprafața de 0,18 ha.
În cauză a fost efectuat un raport de expertiză judiciară de către doamna expert Răchitneanu I. (filele 90-106), în care au fost identificate parcelele nr. 3093/5, 1402, 3093/1 din CF 3643, care se află în intravilanul comunei Moara, cu precizarea că din vechime locul litigiului aparținea de . se numea Podiș F. sau Moara N..
S-a arătat în raportul de expertiză că, din scanările efectuate, pf. 3093/1, pf. 3093/5 și pcl. 1402 din CF 3643 au suprafața de 5975 mp, după ce din pf. 3093/1 inițială s-a scăzut pf. 3903/6 de 5200 mp (teren donat soților M. și P. Hanus) și pf. 3093/7 de 1430 mp (teren vândut prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 22 din 22.04.1940 soților V. a lui N. B. și E. a lui V. B. – fila 72). Pe aceste amplasamente s-au eliberat titluri de proprietate, terenurile s-au înstrăinat și sunt intabulate în alte cărți funciare prin schimbări de configurație și prin divizări ale terenurilor. În raportul de expertiză s-a arătat, astfel cum indicase și Comisia comunală de fond funciar Moara, că la locul litigiului s-au eliberat 3 titluri de proprietate: nr. 1604/2001 pe numele lui B. E. pentru suprafața de 1800 mp(fila 49), nr. 808/1995 pe numele moștenitorilor lui A. Ș. pentru suprafața de 5000 mp (fila 48) și nr. 778/1995 pe numele lui B. T. I. pentru suprafața de 5000 mp(fila 47).
În ce privește T.P. nr. 1604/2001, acesta a fost emis pe numele lui B. E. în baza sentinței civile nr. 1050 din 26.02.1992 a Judecătoriei Suceava (fila 66) și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 22 din 22.04.1940 (fila 72).
Din analiza documentațiilor depuse la filele 59-66 reiese că pentru suprafețele de teren menționate pentru T.P. nr. 808/1995 și nr. 778/1995 reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat pe vechiul amplasament, potrivit înscrierilor din Registrul agricol din anii 1959-1962 (filele 60 și 63), pe terenurile respective aflându-se casele de locuit și anexele gospodărești ale lui A. Ș. și B. T. I., după cum a precizat, prin adresa nr. 5357 din 27.09.2012 pârâta Comisia comunală de fond funciar Moara (fila 115).
Pe de altă parte, potrivit înscrisurilor de la filele 44-46, 56-58 dosar și concluziilor expertului, reclamantelor din prezenta cauză și autorilor lor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe terenurile din rolurile agricole din 1959-1962 ale autorilor lor, care nu cuprind și terenurile de la locul litigiului, care nu sunt pe rolurile agricole din 1959-1962 ale autorilor reclamantelor.
Prima instanță nu a putut lua în considerare declarația martorei Pilat A. E. (fila 73) că Dudec I. și soția sa au deținut până la predarea la C.A.P. suprafața de teren solicitată de reclamante, în suprafață de mai mult de 1 ha, din care nu a vândut nimic, având în vedere că această mărturie este infirmată de înscrisurile de la dosar, potrivit cărora acel teren a fost predat la C.A.P. de alte persoane, iar o parte din teren a fost vândută soților V. a lui N. B. și E. a lui V. B. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 22 din 22.04.1940.
Raportat la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 18/1991 și art. 3 alin. 5 din Legea nr. 1/2000, care prevede că proprietarul deposedat este persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării, prima instanță a constatat că, în mod justificat, a fost respinsă cererea reclamantelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,1 ha teren intravilan pe raza comunei Moara, întrucât reclamantele nu au dovedit calitatea de proprietari deposedați ai autorilor lor în ce privește terenul în litigiu.
Prin urmare, având în vedere probele administrate, față de dispozițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991, prima instanță a respins plângerea reclamantelor împotriva Hotărârii nr. 135 din 01.04.2011 a Comisiei județene de fond funciar Suceava ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamantele, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare au arătat că au solicitat desființarea Hotărârii nr. 135/1.04.2011 a Comisiei Județene de fond funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de l,10 ha teren situat în ., identic cu parcelele 3093/1, 3993/5 și 1402 aparținând de C.F. nr. 3643 a Comunei cadastrale Moara, parcele care au ca proprietari tabulari pe autorii lor respectiv I. a I. Dudec care a fost frate cu ceilalți trei proprietari tabulari cu care este în indiviziune conform decretului de transmitere a succesiunii 42/23 și 632/34. Au arătat că au dovedit cu înscrisuri, acte de stare civilă, că sunt succesoarele proprietlor în perioada 1959 - 1962, nu au făcut dovada că a fost adus în CAP de autorii noștri și nici că a fost preluat abuziv de stat.
Față de relațiile trimise de C. C. Moara, s-a reținut că pe respectivele parcele funciare au fost deja eliberate titluri de proprietate respectiv 1604/2001 pentru 0,18 ha pe numele lui B. E., 808/1995 pentru 5000 mp pe numele lui A. Ș. și 778/1995 pentru 5000 mp pe numele lui B. T. I., că aceștia ar fi adus terenul în CAP și tot ei îl aveau evidențiat în registrul agricol și li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechile amplasamente. Situația reținută de instanță este în contradicție cu probele dosarului.
Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, respectiv extrasele de carte funciară și expertiza efectuată în cauză, din parcelele indicate de ele la 22.04.1940, în baza contractului de vânzare cumpărare, proprietarii tabulari, autorii lor au vândut soților V. și E. B. suprafața de 1800 mp pentru care aceștia au reconstituit dreptul de proprietate. Restul terenului deși nu a fost trecut în registrul agricol, a fost preluat în anul 1962 la CAP întrucât . aparținea atunci acest teren a terminat colectivizarea tuturor suprafețelor printre primele comune din țară, existența cererii de înscriere în CAP fiind o formalitate. Mai mult, fără nici un document, s-a considerat că cele două titluri de proprietate eliberate după A. Ș. (808/1995) și B. T. I. ((778/995) sunt eliberate pe „vechile amplasamente", afirmație făcută fără nici o probă. In realitate, cei doi și-au edificat case în timpul CAP, iar la apariția Legii 18/1991, cum autorii lor nu solicitaseră și acest teren, li s-a atribuit lor pe acest amplasament câte 5000 mp lângă casă. Nici unul dintre ei, sau mai bine zis C. C. de Fond Funciar care a făcut această afirmație nu a depus nici un înscris care să-i confirme această susținere, iar solicitarea reclamantelor de a se depune copii după registrul agricol al celor doi și autorizație de construcție casă ne-au fost respinse, situație în care instanța nu a administrat toate probele necesare stabilirii adevărului.
Este de necontestat că terenul în litigiu nu a fost niciodată înstrăinat de autorii lor, că el a fost preluat la CAP, la fel ca toate terenurile din zonă, cu sau fără cerere, trecute sau nu în registru agricol, singura diminuare a suprafeței fiind cei 1800 mp vânduți în anul 1940. Acesta a fost și motivul pentru care au diminuat suprafața pretinsă la 0,91 ha și dacă acest teren a fost deja atribuit de C. comunală altor persoane, atunci dreptul lor de proprietate trebuia să fie reconstituit pe alt amplasament, pe raza .> Cererea nu a fost motivată în drept.
Legal citată, intimata C. Locală de fond funciar Moara a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În apărare, a arătat că așa cum rezultă, și din Raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză (fílele 90-106 dosar fond), terenul solicitat nu a fost găsit evidențiat în rolul agricol al autorului reclamantelor sau în rolul acestora la nivelul anilor 1959 - 1962, reclamantele nu au făcut dovada circuitului civil al terenului, a continuității dreptului de proprietate prin înscrierea la C.A.P. sau preluării terenului, în orice mod, la stat.
În baza dispozițiilor legilor fondului funciar, autorii reclamantelor au reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren predat în C.A.P. având emise titlurile de proprietate nr.l 428/29.07.1998, nr. 1429/29.07.1998 și nr. 1430/29.07.1998 fapt confirmat și argumentat în raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză.
Terenul a intrat în circuitul civil, este intabulat pe numele proprietarilor sau moștenitorilor în drept.
Deși legal citată, cealaltă intimată nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art.304 pct.5,9, art.3041, art.312 alin.5 Vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței recurate și a criticilor invocate, Tribunalul reține următoarele:
Conform art.11 alin.1 Legea 18/1991,pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dovada acestuia se poate face cu înscrisuri, inclusiv extrase de carte funciară.
În speță, reclamantele-recurente justifică dreptul de proprietate cu extras de carte funciară (f.11, judecătorie) pentru parcelele 3093/5,1402 și 3093/1, CF 3643 Bosanci după autorul I. a lui I. Dudec, care figurează cu 3/32 părți indivize, ceilalți titulari fiind rudele acestuia.
Greșit a reținut prima instanță că nu s-a făcut dovada calității de proprietar în momentul deposedării, de către reclamante.
Conform prevederilor 32 Decret-Lege 115/1938, (reluate în prevederile Legii 7/1996), înscrierea în cartea funciară generează o prezumție de continuitate a dreptului de proprietate în favoarea beneficiarului, până la radiere.
Din raportul de expertiză topo efectuat în cauză de expert Răchitneanu I. rezultă că, în prezent, pentru terenurile solicitate la reconstituire s-au emis trei titluri de proprietate, în favoarea unor terțe persoane, 778/1994,808/1995 și 1604/2001, iar terenurile s-au înstrăinat ulterior.
D. în privința titlului de proprietate nr.1604/2001, emis pentru 0,18 ha rezultă translația dreptului de proprietate de la proprietarii tabulari, autorii reclamantelor către familia B., conform contractului de vânzare-cumpărare din 22.04.1940 ( f.72, judecătorie), motiv pentru care reclamantele și-au restrâns acțiunea, recunoscând această vânzare-cumpărare.
În privința celorlalte două titluri de proprietate nu rezultă transmiterea dreptului de proprietate de la autorii reclamantelor în favoarea titularilor acestora sau a autorilor lor, aspect esențial pentru soluționarea cauzei.
În consecință, se impunea a se verifica situația juridică, dacă titlurile de proprietate au fost legal emise, caz în care reclamantele nu mai pot revendica vechiul amplasament, ci doar eventual, alt amplasament, în compensare, așa cum au solicitat reclamantele cu ocazia cuvântului în dezbateri, în fața primei instanțe.
Art.II din Legea 169/1997 „Dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor.”
Art.2 alin.1 din Legea 1/2000 ”În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.”
Greșit reține prima instanță că nu se justifică reconstituirea dreptului de proprietate pentru că terenurile în litigiu nu apar în rolurile agricole din 1959-1962 ale autorilor reclamantelor, pentru care s-a reconstituit în totalitate proprietatea. Conform art.11 alin.1, Legea 18/1991 dovada dreptului de proprietate pentru reconstituire nu se rezumă la registrele agricole, care, de altfel, sunt pur declarative.
Este de notorietate că la acea epocă nu toate terenurile erau declarate în rolul agricol, pentru a se evita cotele de impunere.
Față de prezumția de continuitate a dreptului de proprietate rezultată din înscrierea în cartea funciară, faptul că terenul a fost predat la CAP de alte persoane nu paralizează automat dreptul de reconstituire pentru reclamante, existând situații în care terții au preluat strict faptic, nu juridic terenurile și le-au înscris în rolul lor agricol.
Neverificarea situației juridice echivalează cu necercetarea fondului cauzei, astfel că în baza art.312 alin.-5 Vechiul cod de procedură civilă, Tribunalul va admite recursul, va casa sentința, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe.
Conform art.315 alin.3 vechiul Cod de procedură civilă”după casare, instanța de fond va judeca din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată”.
Verificarea situației juridice a terenurilor în litigiu, se impune și din perspectiva jurisprudenței CEDO (cauza S. contra României), în cazul în care mai multe persoane emit pretenții cu privire la același teren, nu se recomandă recunoașterea, în paralel și separat, a drepturilor, ci aceste pretenții urmează să fie analizate concomitent, pentru a evita litigii ulterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentele-reclamante S. E.-Suceava, la av. Ostaficiuc A., ..29, ., . și K. M.-Suceava la av. Ostaficiuc A., ..29, ., . împotriva sentinței civile nr.4887/30.10.2012 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâtele intimate C. C. DE FOND FUNCIAR MOARA-Moara, jud. Suceava și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR SUCEAVA-Suceava, ., nr.36, jud. Suceava.
Casează sentința civilă nr.4887/2012 a Judecătoriei Suceava și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Iunie 2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
A. I. M. V. O. D. L. A. L. A.
Red A.I.M
Jud.fond C. A.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 20.06.2013
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 2733/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 100/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
