Fond funciar. Decizia nr. 1963/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1963/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 997/206/2012
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1963
Ședința publică din 17 septembrie 2013
Președinte-M. C.
Judecător- T. M.
Judecător-D. D.
Grefier -P. T.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul N. G., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr.338 din 11 martie 2013 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimate fiind pîrîtele C. Locală de Fond Funciar B., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și R.N.P. ROMSILVA prin Direcția S. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A. H. pentru reclamantul recurent, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța înmînează apărătorului reclamantului recurent duplicat de pe întîmpinare și constatînd recursul în stare de judecată, a trecut la dezbateri.
Avocat A. H. pentru reclamantul recurent, a depus la dosar copia sentinței civile nr. 623 din 24 aprilie 2007 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, a cerut admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea plîngerii în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu pe vechiul amplasament, fără cheltuieli de judecată.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin Hotărârea nr. 74 din 28 martie 2012 emisă de C. Județeană de fond funciar Suceava, a fost invalidată propunerea Comisiei comunale de fond funciar B. privind poziția nr. 9 din anexa nr. 37-19 cu referire la suprafața de 2,00 ha teren cu vegetație forestieră solicitată de N. G..
Împotriva acestei hotărâri, a formulat plângere reclamantul N. G. solicitând anularea parțială privind invalidarea poziției nr. 9 din anexa 37-19 privind suprafața de 2 ha teren forestier, ca nemotivată și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 ha pădure după autorii T. E. și Sencariuc C., pe un alt amplasament din rezerva comunală.
În motivarea plângerii, reclamantul a susținut că este succesor legatar universal a celor două autoare T. E. și Șencariuc C. – proprietare tabulare de pădure, iar suprafața de pădure pentru care avea dreptul la reconstituire este de 5,22 ha de pe raza comunei B..
Totodată, a susținut reclamantul că i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 3 ha pădure pe vechiul amplasament, iar pentru diferența de 2 ha pădure, cererea i-a fost invalidată, susținând că nelegalitatea hotărârii atacate, constă în faptul că în mod nejustificat și nemotivat s-a invalidat cererea de reconstituire, contrar actelor doveditoare depuse de el.
De asemenea, a precizat că cele 2 ha de pădure solicitate ultima dată, ca vechi amplasament a autoarelor lui, au fost predate altei persoane potrivit Legii nr. 18/1991, care refuză pe cale amiabilă să-i predea această suprafață de pădure, iar în aceste condiții reconstituirea nu se poate face pe vechiul amplasament, așa cum legal dreptul său trebuie reconstituit pe un alt amplasament din rezerva comunei sau să i se ofere despăgubiri și astfel îi este încălcat flagrant, dreptul la proprietate chiar de cei care sunt obligați a o recunoaște și a preda.
Direcția S. Suceava prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea plângerii, ca nefondată, susținând că petentul trebuia să facă identificarea terenului cu vegetație forestieră solicitat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, în amenajamentul silvic, prin întocmirea unui plan de situație, care suprapus peste harta silvică să facă identificarea terenului și din punct de vedere al cadastrului forestier respectiv ocol silvic U.P. și u.a. și să întocmească proces verbal de stabilire a vecinătăților, documente care sunt obligatorii în cazul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.
Totodată a susținut că acest lucru se impunea, cu atât mai mult cu cât zona în care este situat terenul solicitat există regim de carte funciară, iar prin întocmirea planului de situație a terenului și suprapunerea peste cadastrul general și cel forestier se putea constata dacă acesta este vechiul amplasament al autorilor lui, se făcea identificarea și din punct de vedere al cadastrului forestier ocol silvic U.P. și u.a. și se constata dacă terenul este liber sau ocupat fiind pus în posesie altor persoane.
C. C. de fond funciar B., prin întâmpinarea depusă la dosar a arătat că este de acord cu reconstituirea ca drept de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren cu vegetație forestieră, fără amplasament, acesta fiind în totalitate ocupat.
De asemenea, s-a susținut de către intimată că terenul solicitat de petent constituie vechiul amplasament și a fost atribuit altor persoane care au urmat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate conform prevederilor legale aplicabile la momentul respectiv, iar după autorii petentului s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha pădure în baza legilor fondului funciar, respectiv Legea nr. 18/1991, solicitarea suprafeței de 2 ha în speță, fiind formulată în baza Legii nr. 247/2005.
Deși legal citată, C. Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privata asupra Terenurilor Suceava, nu a depus la dosar întâmpinare
Ulterior petentul și-a precizat plângerea, susținând că suprafața de teren de 2 ha pădure există pe vechiul amplasament, astfel că solicită ca reconstituirea să se facă pe vechiul amplasament, urmând a depune plan, iar suprafața de 2 ha pădure fiind ocupată de alte persoane solicită reconstituirea pe un alt amplasament.
În motivare, petentul a arătat că în urma unor verificări efectuate recent la cartea funciară, dar și din discuțiile purtate la C. locală de fond funciar, s-a constatat că suprafața reală de pădure și pășune împădurită la care are dreptul de reconstituire, este de 6,3-6,5 ha iar din această suprafață s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2 ha teren pădure cu care este pus în posesie în baza Legii nr. 18/1991.
A mai precizat petentul că urma să i se reconstituie potrivit Legii nr. 247/2005 dreptul de proprietate pentru încă 4 ha pădure, însă la verificarea din teren s-a constatat că potrivit Legii nr. 1/1991 sau a Legii nr. 1/2000 pe 2 ha din amplasamentul său a fost pusă în posesie altă persoană pe nume Leușean cu care a încercat să ducă tratative,dar aceasta a refuzat și în aceste condiții, C. locală de fond funciar B. este obligată să îi găsească un alt amplasament, în condițiile ofertei așa cum prevăd dispozițiile HG nr. 790/2005, susținând că diferența de 2 ha pădure există liberă pe vechiul amplasament.
La termenul din 04.03.2013 petentul a depus la dosar trei planuri de situație reprezentând terenurile solicitate, respectiv pentru suprafața de 2 ha 3450 mp teren cu vegetație forestieră situat la locul numit T., suprafața de 6466 mp situată la locul numit P., susținând că acestea reprezintă vechiul amplasament și suprafața de 6494 mp amplasament nou situat pe raza comunei B..
Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc, prin sentința civilă nr.338 din 11 martie 2013 a respins plângerea având ca obiect „fond funciar”, așa cum a fost precizată, ca nefondată.
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că referitor la solicitarea petentului de anulare a hotărârii comisiei județene de fond funciar întrucât aceasta nu este motivată, instanța a reținut pe de o parte că acesta nu este un motiv de nulitate absolută, iar în cauză petentului nu i s-a creat nici o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, întrucât are posibilitatea ca prin plângerea formulată în instanță, să dovedească că este îndreptățit la reconstituire.
Pe de altă parte, instanța a precizat că hotărârea comisiei județene a avut la bază propunerea comisiei comunale de invalidare a dosarului care a motivat acest aspect prin faptul că nu s-au depus la dosar planurile vizate de OCPI, aspect care i s-a comunicat petentului prin adresa de la fila 53 dosar.
Prin plângerea formulată și ulterior precizată petentul N. G. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2 ha 3450 mp teren cu vegetație forestieră situat la locul numit T., suprafața de 6466 mp situată la locul numit P., susținând că acestea reprezintă vechiul amplasament și suprafața de 6494 mp amplasament nou situat pe raza comunei B. în calitate de moștenitor testamentar după T. E. decedată la data de 31.12.1975 și după Sencariuc C. decedată la data de 27.03.1971.
În motivarea plângerii inițial petentul a susținut că cele două autoare au avut suprafața de 5,22 ha teren pădure pe raza comunei B., din care i s-a reconstituit până în prezent 3 ha pădure pe vechiul amplasament, iar ulterior, prin precizarea formulată, a arătat că suprafața reală de pădure și pășune împădurită la care a fost îndreptățit după cele două autoare, este de 6,3 - 6,5 ha din care i s-au reconstituit 2 ha pădure cu care este pus în posesie.
Conform adresei nr. 64/LG/25.06.2012 emisă de Primăria comunei B., prin aplicarea legilor de fond funciar anterioare, reclamantului i s-a reconstituit suprafața de 3 ha teren cu vegetație forestieră după autorii T. E. și Sencariuc C. (fila 23 dosar).
Instanța a reținut că în anul 1997 petentul împreună cu soția sa a promovat o acțiune în instanță solicitând să se constate că a dobândit prin uzucapiune mai multe suprafețe de teren invocând în motivarea acțiunii că aceste suprafețe de teren au aparținut defunctelor proprietare tabulare C. Sencariuc și T. E., mătușile lui și că în anul 1954 în baza unei înțelegeri verbale de întreținere a intrat în posesia terenului pe care îl folosesc de atunci și nestingheriți de nimeni.
Prin sentința civilă nr. 4253/12.12.1997 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, s-a admis acțiunea și s-a constatat că aceștia au dobândit prin uzucapiune mai multe suprafețe de teren, printre care și suprafețe de teren care aveau categoria de pădure, respectiv pășune împădurită, întabulându-se în baza acelei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în cartea funciară, respectiv în CF 4800 a . (filele 30-34 dosar).
Conform copiei după CF 4800 F. Moldovei, în prezent în această carte funciară este întabulat petentul N. G. cu o cotă de ½ părți împreună cu N. V. cu cota de ½ părți în baza hotărârii de mai sus, printre parcelele cu care este întabulat, figurând și parcelele 4185/16 pășune împădurită de 2520 mp, 4185/25 pădure de 3024 mp, 415/26 pășune împădurită de 1249 mp, 4185/27 pădure de 1140 mp, 4185/5 pășune împădurită de 33.399 mp, 4185/28 pădure de 6240 mp, 4127/25 pădure de 464 mp, 4167/26 pădure de 10 mp, 4185/29 pădure de 1123 mp, 4185/32 pășune împădurită de 1792 mp, 4185/33 pădure de 1650 mp, 4167/28 pășune împădurită de 876 mp, 4167/29 pădure de 1107 mp, acestea totalizând suprafața de 64.584 mp (filele 92-93 dosar).
Rezultă astfel că numai în baza acestei hotărâri judecătorești, petentul s-a întabulat cu o suprafață de 6,45 ha teren pădure și pășune împădurită care provine din averea rămasă după cele două autoare, dincolo de suprafața de 3 ha pădure pe care aceștia și-au reconstituit conform legilor de fond funciar, fiind vorba de o suprafață mai mare decât cea pe care însuși petentul susține că au avut-o autoarele sale, respectiv de 6,3-6,5 ha pădure.
Distinct de această problemă, instanța a reținut că și în ceea ce privește suprafața de 2 ha 3.450 mp pentru care petentul solicită să i se reconstituie pe vechiul amplasament reprezentând trupul I de la locul numit T. și pentru care a depus planul de situație existent la fila 122 dosar și această suprafață apare întabulată pe petent în aceiași carte funciară CF 4800 F. Moldovei, în baza aceleași hotărâri judecătorești..
Astfel, conform planului de situație depus la dosar, suprafața de 23.450 mp este identică cu parc. 4154/100, 4132/500 și 4132/600 provenind din divizarea parcelelor înscrise în CF 4800 F. Moldovei, (CF_ urmare a conversiei) respectiv 4154/1, 4132/5 și 4132/6 care în cartea funciară apar înscrise ca izlaz, rezultând astfel că acesta mai apare întabulat pe lângă cele 6,45 ha pădure și pășune împădurită și cu o suprafață de 2 ha 3450 mp care deși apare ca fiind izlaz, conform planului de situație depus la dosar, este tot pădure (fila 123).
Potrivit art. 6 din Legea 1/2000 la stabilirea prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere se va verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prev. la art. 9 alin.5 din Legea 18/1991 republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte.
Art.24 din Legea l/2000 cu modificările și completările ulterioare precizează că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice sau juridice sau după caz moștenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.
Extrasele de carte funciară după CF-urile 49, 77, 2349, 2535, 460, 648, 2063, 3363 F. Moldovei depuse de petent (filele 76-77 dosar), sunt anterioare datei de 23.06.1998 când acesta s-a întabulat în baza hotărârii judecătorești 4253/1997 și vizează parcelele care au aparținut celor două autoare și au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii judecătorești, parcelele din hotărâre, provenind din CF-urile 49, 77, 2349, 2535, 460, 648, 2063, 3363 F. Moldovei, situație care rezultă și din cuprinsul hotărârii și din planul de situație ce a stat la baza hotărârii (fila 31-34 dosar).
Instanța a reținut că, potrivit adresei nr. 142/23.11.2012 emisă de Primăria comunei B., autoarea T. E. provine înscrisă în registrul agricol al comunei B. din anul 1948 -1951 cu o suprafață de 2 ha teren pădure, de asemenea petentul a susținut că cele două autoare ar fi avut cca. 6,3-6,5 ha pădure iar în prezent pe lângă cele 3 ha pădure reconstituite potrivit legilor de fond funciar acesta apare ca proprietar în CF 4800 F. Moldovei cu 6,45 ha pădure și pășune împădurită și cu o suprafață de 2 ha 3450 mp care deși apare ca fiind izlaz, conform planului de situație depus la 123 dosar, este tot pădure, toată această suprafață provenind de la cele două autoare T. E. și Sencariuc C..
În consecință petentul deține acte de proprietate pentru o suprafață de teren cu vegetație forestieră mai mare decât cea deținută de autoarele lui, astfel încât acesta nu mai este îndreptățit la vreo altă suprafață de teren, respectiv pe un alt amplasament.
Referitor la cele 2 ha 3450 mp de la locul numit T., petentului nu se mai poate reconstitui un alt titlu de proprietate pentru această suprafață de teren cu care el deja este întabulat în baza unei hotărâri judecătorești, iar în situația în care acesta nu se află în posesia terenului, are la dispoziție alte mijloace procedurale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul N. G. invocînd motivele de nelegalitate prev. de disp.art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă sub aspectul respingerii cererii de reconstituire pentru suprafața de 2 ha și 3450 m.p. pe vechiul amplasament la locul „T.”, 6466 m.p. teren pădure „P.” și suprafața de 6494 m.p. teren pe un amplasament nou oferit de . celei ocupate legal de alte persoane la Legea nr.18/1991 sau Legea nr.1/2000.
A susținut că instanța de fond a ignorat faptul că petentul a dovedit că autorii săi T. E. și Sencariuc C. au fost proprietari de pădure, fiind deposedate de 6,45 ha teren, vechiul amplasament existînd pentru totalul de_ m.p., el fiind succesor în drepturi după aceștia.
Instanța a interpretat greșit probele, respectiv starea actuală tabulară în care petentul figurează din 1997 în baza sentinței civile nr. 4253/1997 cu suprafața de 6,45 ha pădure CF 4800 F. Moldovei.
Suprafața deja reconstituită și cu cea care formează obiectul prezentei cauze (2 ha la Legea nr.18/1991 și 3 ha.6410 m.p.) însumează 5 ha și 6410 m.p. și fac parte din CF 4800 F. Moldovei.
Faptul că în anul 1997, cînd s-a pronunțat sentința civilă nr.4253/1997 printre cele 14 ha pentru care s-a dispus intabularea petentului și a soției sale se aflau și cele 6,45 ha pădure nu are relevanță deoarece legea specială primează legii generale.
S-a depus la dosar sentința civilă nr.623 din 24 aprilie 2007 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (f.14).
Prin întîmpinarea depusă la fila 17 dosar de către intimata R.N.P. ROMSILVA prin Direcția S. Suceava, s-a solicitat respingerea recursului declarat pentru aceleași considerente cu cele reținute de către instanța de fond.
Analizînd actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de nelegalitate prev. de disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Conform adresei nr.84 din 25 iunie 2012 emisă de Primăria comunei B., reclamantului recurent, în baza Legii nr.18/1991, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 3 ha teren cu vegetație forestieră, după autorii T. E. și Sencariuc D-tru C..
Conform plîngerii ce face obiectul prezentei cauze, recurentul a solicitat anularea Hotărîrii nr.74 din 28 martie 2012 și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 2 ha teren cu vegetație forestieră, acesta recunoscînd în cuprinsul plîngerii că suprafața la care avea dreptul era de 5,22 ha din care pentru 3 ha i s-a reconstituit dreptul de proprietate, aspect reiterat și în încheierea din 15 octombrie 2012 (f.87), precum și în înscrisul de la fila 94.
Pentru suprafața de 2 ha teren solicitată pe un alt amplasament, reclamantul a prezentat un plan de situație (f.123) în care s-a identificat o suprafață de 2 ha 34 ari și 50 m.p. divizată pe parcele funciare din totalul de 6,71 ha identică cu parcelele funciare 4154/1, 4132/5 și 4132/6 din CF_.
În cauză nu s-a contestat dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafața de teren solicitată, invalidarea hotărîrii de comisia județeană în data de 28 martie 2012 vizînd lipsa planurilor vizate de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, care au fost de altfel depuse la instanță, reclamantul solicitînd reconstituirea terenului ca și drept de proprietate și nu pe vechiul amplasament care de altfel este ocupat de alte persoane.
De altfel și C. Locală de Fond Funciar B. prin RA de la fila 8 dosar fond recunoaște dreptul de proprietate al reclamantului pentru terenul în litigiu susținînd că se impune reconstituirea nu însă pe vechiul amplasament, care nu mai este liber.
În ceea ce privește intabularea reclamantului în CF pentru diferite parcele de pădure ce au aparținut autoarelor sale, acest aspect nu constituie un impediment în a i se recunoaște reclamantului dreptul la terenul în litigiu, atît timp cît în cauză s-a făcut dovada proprietății autoarelor, că este moștenitor după acestea, precum și a faptului că terenul deși izlaz a fost împădurit și trecut sub bornă silvică.
Așa fiind, tribunalul în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va reconstitui recurentului dreptul de proprietate pentru suprafața de_ m.p. pădure identic cu parcelele delimitate în planul de amplasament de la fila 123 dosar fond.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamantul N. G., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr.338 din 11 martie 2013 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimate fiind pîrîtele C. Locală de Fond Funciar B., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și R.N.P. ROMSILVA prin Direcția S. Suceava.
Modifică sentința civilă și în consecință:
Admite plîngerea.
Desființează hotărîrea comisiei județene parțial.
Reconstituie petentului N. G. dreptul de proprietate și pentru suprafața de_ m.p. pădure identic cu parcelele delimitate în planul de amplasament de la fila 123 dosar fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. C. T. M. D. D. P. T.
Red. D.D.
Jud.fond – P. A. A.
Tehnored.P.T. – Ex.2 – 18 octombrie 2013
| ← Acordare personalitate juridică. Sentința nr. 1302/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 28/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
