Partaj judiciar. Decizia nr. 1967/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1967/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 7728/86/2012
Dosar nr._ Partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1967
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 17.09.2013
PREȘEDINTE G. D.
JUDECĂTOR I. M.
JUDECĂTOR V. E. L.
GREFIER S. A.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul N. I., cu domiciliul în com. Broșteni, ., împotriva sentinței civile nr. 537 din 23 aprilie 2010, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ intimați fiind M. P. și M. T., ambii domiciliați în ., jud. Suceava, M. F., M. M., M. M. Steluța, M. I., M. P., toți având domiciliul în oraș Broșteni, jud. Suceava, M. T., M. P., T. M., toți având domiciliul în ., H. F. cu domiciliul în .. Suceava, G. V., G. N., ambii cu domiciliul în orașul Broșteni, jud. Suceava și G. C. cu domiciliul în ..
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța pentru a da posibilitatea recurentului să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru astăzi 17.09.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față,reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 08.10.2008, sub nr._, numitul N. I., în calitate de reclamant, a chemat în judecată, în calitate de pârâtă, pe numita N. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea suprafeței de aproximativ 1500 mp teren fânaț, situat în orașul Broșteni, . aparținut autorului părților, N. H., cu formarea și atribuirea de loturi, să se constate că reclamantul a dobândit prin edificare dreptul de proprietate asupra construcției bucătărie de vară și grajd, în baza autorizației nr._, să se constate că reclamantul a dobândit prin edificare dreptul de proprietate asupra construcției casă cu anexe gospodărești, parte în baza sentinței civile nr.312/1977, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr.534/1977, și parte prin schimb cu pârâta, care a preluat imobilul de la al doilea petit, pe care ulterior l-a modificat, să se stabilească linia de hotar între proprietățile părților, și să se dispună înscrierea în C.F. a loturilor dobândite, a construcțiilor noi și a loturilor din plusul de teren.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în sumă de 66 lei și timbru judiciar de 1,5 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că părțile din prezenta cauză sunt moștenitorii defunctului N. H., decedat în anul 1963, în calitate de fiu, respectiv soție supraviețuitoare. După decesul acestuia, reclamantul și pârâta și-au partajat averea succesorală, pe cale judiciară, sens în care s-a pronunțat sentința civilă nr.312/1977 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, definitivă și irevocabilă prin decizia nr.534/1977 a Tribunalului Suceava, reclamantul preluând în lot 4 camere din casa menționată în al treilea petit al acțiunii, iar pârâta o cameră, parte din verandă, cu drept de folosință comună asupra antreului și partea corespunzătoare a verandei, împreună cu locuința de la grajd.
Terenul aferent construcțiilor, în suprafață de aproximativ 1500 mp, nu a făcut obiectul partajului și nici nu s-a stabilit modalitatea de folosire a acestuia.
Datorită faptului că părțile nu s-au înțeles, conviețuind în comun, reclamantul a convenit cu pârâta să-i amenajeze acesteia o altă locuință, modificând-o pe cea de lângă grajd, atribuită ei prin partaj, în schimbul unei camere din casă.
Ulterior, pârâta i-a îngrădit reclamantului accesul la terenul aferent casei, care nu a fost supus partajului din 1977, situație care a condus la promovarea prezentei acțiuni.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.480, 584, 585, 700, 730 C.civ. și ale Legii nr.7/1996.
La termenul de judecată din 7 noiembrie 2008, reclamantul a înaintat la dosar o cerere, prin care a arătat că renunță la petitul nr.3 din acțiune, aspect față de care instanța a luat act.
La termenul de judecată din 21 noiembrie 2008, reclamantul și-a precizat acțiunea prin care solicită partajarea plusului de teren de aproximativ 1500 mp, ce constituie curtea folosită în comun cu pârâta și pe care sunt amplasate construcțiile casă cu anexe, și, de asemenea, înscrierea în CF a loturilor dobândite în baza hotărârii judecătorești și în modalitatea mai sus arătată.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, în considerentele căreia a arătat că terenul de 1500 mp, ce face obiectul cererii reclamantului, se află într-o zonă fără carte funciară, nefiind identificat. Restul terenului în suprafață de 1790 mp, face parte din categoria teren-curte, fiind proprietatea sa, dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr.333/15.04.1964, sens în care s-a pronunțat și sentința civilă nr.748/13.06.2007 a Judecătoriei Vatra Dornei, definitivă și irevocabilă.
În ceea ce privește susținerile reclamantului, în sensul că i-ar fi construit o bucătărie de vară și un grajd, nu sunt reale.
Prin încheierea din 20 februarie 2009 instanța a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă la acel termen, în ceea ce privește petitul nr.1 al acțiunii, în motivarea căreia a arătat că acest capăt de cerere are același obiect, aceeași cauză și privește aceleași părți ca și cel de-al doilea capăt de cerere din acțiunea ce a format obiectul dosarului nr.819/2001 în care s-a pronunțat sentința civilă nr.733/04.07.2001 a Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin sentința civilă nr. 537 din 23 aprilie 2010, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește petitul nr.1 al cererii. A respins petitul nr.1 al cererii pentru existența autorității de lucru judecat în cauză. A admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul N. I., domiciliat în or. Broșteni, ., în contradictoriu cu pârâta N. M., cu același domiciliu. A stabilit linia de hotar între lotul nr.1, în suprafață de 699 mp, proprietatea reclamantului, și lotul nr.2, în suprafață de 239 mp, proprietatea pârâtei, atribuite prin sentința civilă nr.312 pronunțată în data de 15 februarie 1977 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în dosarul nr.3941/1975, pe aliniamentul format din punctele A și B, prevăzute în raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul B. V.. A respins petitul nr.2 al cererii ca neîntemeiat. A dispus înscrierea în cărți funciare noi ale orașului Broșteni a dreptului de proprietate asupra loturilor mai sus identificate, conform atribuirii. A respins petitul nr.5 al cererii în ceea ce privește înscrierea în cartea funciară a construcțiilor noi și a loturilor din plusul de teren, ca neîntemeiat. S-au compensat cheltuielile de judecată ale părților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, părțile sunt moștenitorii defunctului N. H., decedat în anul 1963, în calitate de fiu (reclamantul), respectiv soție supraviețuitoare (pârâta), iar aceștia și-au partajat, pe cale judiciară, averea succesorală, conform sentinței civile nr.312/1977 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, definitivă și irevocabilă prin decizia nr.534/1977 a Tribunalului Suceava.
Pârâta a dobândit, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.333/15.04.1964, un drept de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1.790 mp, situată în . Broșteni, satul Hăroaia, pe care reclamantul, în primul petit al cererii de față, pretinde că este un bun succesoral nepartajat între părți prin hotărârile judecătorești mai sus menționate.
Prin încheierea de ședință din data de 20 februarie 2009 instanța a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă la acel termen, în ceea ce privește petitul nr.1 al acțiunii, având în vedere că între părțile din prezenta cauză a existat un litigiu anterior, privitor la partajarea între părțile din prezenta cauză a aceluiași bun imobil, respectiv . în vatra satului Hăroaia, orașul Broșteni, menționat în primul capăt de cerere, care a fost soluționat prin sentința civilă nr.733 din data de 4.07.2001 pronunțată în dosarul nr.819/2001 al Judecătoriei Vatra Dornei, rămasă irevocabilă în data de 25.09.2001, instanța respingând ca neîntemeiată acțiunea în constatare și ieșire din indiviziune formulată de N. I. în contradictoriu cu N. M..
Instanța a constatat că . bunul propriu al pârâtei, fiind cumpărat de aceasta de la N. I., conform contactului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.333/15.04.1964 de notariatul de Stat al raionului Suceava și că nu face parte din moștenirea rămasă după defunctul N. H..
Prin declarația dată în fața instanței, în dosarul nr.819/2001 al Judecătoriei Vatra Dornei, reclamantul N. I. menționează că „suprafața de teren descrisă în petitul acțiunii este aceiași cu cea care face obiectul contractului autentic de vânzare cumpărare depus la dosar de către pârâtă”, având aceleași vecinătăți, însă suprafața este mai mare decât cea menționată în act.
Prin sentința civilă nr.733 din data de 4.07.2001 pronunțată în dosarul nr.819/2001 al Judecătoriei Vatra Dornei s-a analizat cererea de partaj privind întreaga suprafață a parcelei în litigiu astfel încât, instanța, în temeiul art.1201 cod civil raportat la art.166 Cod procedură civilă va admite excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta N. M. pentru petitul nr.1 al cererii, deoarece acest capăt de cerere are același obiect, aceiași cauză și privește aceleași părți ca și cel de-al doilea capăt de cerere din acțiunea ce a format obiectul dosarului mai sus menționat, chiar dacă, în prezenta cauză, se solicită partajarea doar a surplusului de teren folosit de pârâtă, și va respinge petitul nr.1 al cererii pentru existența autorității de lucru judecat în cauză.
În ceea ce privește celelalte capete de cerere ale acțiunii precizate, prima instanță, având în vedere probatoriul administrat în cauză, l-a admis în parte, respectiv a admis petitul nr.4 și a respins ca neîntemeiate petitele nr.2 și nr.5, pentru considerentele ce urmează.
Astfel, în ceea ce privește capătul de cerere privind grănițuirea între loturile părților, astfel cum sunt menționate în sentința civilă nr.312/15.02.1977 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, modificată prin decizia nr.534/31.05.1977 a Tribunalului Suceava, instanța, având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul B. V., în temeiul art.584 și 585 Cod procedură civilă, va stabili linia de hotar între lotul nr.1, în suprafață de 699 mp, proprietatea reclamantului, și lotul nr.2, în suprafață de 239 mp, proprietatea pârâtei, pe aliniamentul format din punctele A și B însemnate pe plan.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere instanța a constatat că prin autorizația pentru executare lucrări nr._, emisă de Comitetul Executiv al Consiliului popular al . I., reclamantul din prezenta cauză, a fost autorizat să construiască o bucătărie și să reconstruiască un grajd, în satul Broșteni, pe terenul situat la nr.31.
Această autorizație de construire este urmarea unei înțelegeri intervenite între părțile din prezenta cauză, conform procesului-verbal, încheiat la 1 decembrie 1974 și a unui înscris, intitulat „Înțelegere”, datat 10 decembrie 1977, prin care părțile au efectuat un schimb privitor la camerele de locuit atribuite prin hotărârile judecătorești, mai sus menționate, pe care și le-au predat efectiv în data de 23 octombrie 1978, conform procesului-verbal încheiat cu acea ocazie, astfel că instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind constatarea dobândirii de către reclamant, prin edificare, a dreptul de proprietate asupra construcției bucătărie de vară și grajd, în baza autorizației nr._, întrucât, conform art.1405 și urm. Cod civil dreptul de proprietate asupra acestor construcții se află în patrimoniul pârâtei în baza contractului de schimb încheiat de părți.
În ceea ce privește cel de-al cincilea capăt de cerere, prima instanță, având în vedere cele mai sus menționate și în temeiul art.20 și 26 din Legea nr.7/1996, republicată, a dispus înscrierea în cărți funciare noi ale orașului Broșteni a dreptului de proprietate asupra loturilor mai sus identificate, conform atribuirii, și a respins ca neîntemeiată înscrierea în cartea funciară a construcțiilor noi și a loturilor din plusul de teren, întrucât nu s-a făcut dovada existenței acestora în patrimoniul reclamantului.
Având în vedere dispozițiile art.584 Cod civil, prima instanță a compensat cheltuielile de grănițuire, constând din onorariile de expert, pe care ambele părți le-au achitat în cauză, și, în temeiul art.276 Cod procedură civilă, a compensat cheltuielile de judecată ale părților, având în vedere că pretențiile, respectiv apărările formulate în cauză, au fost încuviințate în parte.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
Cu privire la primul capăt de cerere referitor la solicitarea partajării suprafeței de 1500 mp teren fânaț situat în orașul Broșteni, . a aparținut tatălui său, N. H., arată că în cauză nu este dată autoritatea de lucru judecat.
Astfel, după cum a reținut instanța, el nu a solicitat partajarea terenului ce face obiectul sentinței civile nr. 733/04.07.2001, ci doar a surplusului de teren moștenit de la defunctul său tată peste suprafața ce a făcut obiectul dosarului nr. 819/2001 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin urmare, obiectul cauzei fiind definit, excepția autorității de lucru judecat nu poate fi primită.
În mod greșit, prima instanță i-a respins capătul de cerere cu privire la constatarea dobândirii de către el prin edificare, a dreptului de proprietate asupra unei bucătării de vară și a unui grajd, întrucât el le-a construit, iar pârâta nu și-a respectat obligațiile asumate prin înscrisul „înțelegere” din 10 decembrie 1977 așa încât schimbul nu poate fi invocat cu titlu de contract executat.
Deși instanța a respins capătul de cerere privind partajul, a admis înscrierea în cărțile funciare noi ale orașului Broșteni a dreptului de proprietate asupra „loturilor mai sus identificate” fără a le preciza în mod concret, creând astfel o contradicție între dispozițiile sentinței.
Prin decizia civilă nr.1815 din 14.12.2010, Tribunalul Suceava - secția civilă a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul N. I., împotriva sentinței civile nr. 537 din 23 aprilie 2010 pronunțată de Judecătoria V. Dornei în dosar nr._, intimată fiind pârâta N. M..
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că în mod corect a reținut instanța de fond că cererea reclamantului prin care a solicitat partajarea suprafeței de aproximativ 1500 mp teren fânaț, situată în Broșteni, . aparținut autorului N. H. a făcut obiectul unei alte judecăți, instanța pronunțându-se în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 733/4.07.2001 pronunțată în dosar nr. 819/2001 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Puterea lucrului judecat, reglementată prin art. 1201 Cod civil, are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată și ca o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, aceasta în scopul de a se realiza o administrare uniformă a justiției.
Cât timp s-a făcut dovada că în speță sunt date elementele lucrului judecat, respectiv tripla identitate de părți, obiect și cauză, instanța nu putea decât să admită excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâtă.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă recursul a fost respins ca nefondat, iar hotărârea primei instanțe menținută ca fiind temeinică și legală.
Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare contestatorul N. I. în motivarea căreia a arătat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 317 al. 2 Cod procedură civilă, în sensul că deși a susținut și înaintat instanței trei motive de recurs, instanța i-a respins un singur motiv, respectiv, motivul cu privire la excepția autorității de lucru judecat.
În fapt, contestatorul a arătat că a criticat și respingerea capătului de cerere cu privire la constatarea dobândirii, prin edificare, a dreptului său de proprietate asupra unei bucătării de vară și a unui grajd, întrucât el le-a construit, intimata nerespectându-și obligațiile asumate prin înscrisul „Înțelegere” din 10.10.1977, așa încât schimbul nu poate fi invocat cu titlu de contract executat.
A mai arătat că a criticat și faptul că prima instanță a respins capătul de cerere privind partajul, a admis înscrierea în cărțile funciare noi ale orașului Broșteni a dreptului de proprietate asupra „loturilor mai sus identificate”, fără a le preciza în mod concret, creând astfel o contradicție între dispozițiile sentinței.
În final, contestatorul a apreciat că nu s-a realizat cercetarea judecătorească specifică căii de atac a recursului, întrucât instanța s-a referit doar la un singur motiv de recurs, celelalte fiind doar enumerate.
Intimata N. M., deși a fost legal citată nu a depus la dosar întâmpinare, dar prin concluziile scrise a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată, considerând că nu sunt incidente dispozițiile art. 317 al. 2 Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
S-a atașat spre consultare dosarul nr._ al Tribunalului Suceava, în care s-a pronunțat decizia contestată.
Prin decizia dată în contestația în anulare nr. 50 din 13.03.2012, Tribunalul Suceava - Secția civilă a admis contestația în anulare formulată de contestatorul N. I. împotriva deciziei civile nr. 1815 din 14.12.2010 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul civil nr._, intimată fiind N. M., a anulat decizia și a trimis cauza la Arhiva Tribunalului Suceava pentru repartizare aleatorie în vederea soluționării recursului.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că potrivit art. 318 Cod procedură civilă „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
În speță, astfel cum rezultă din cererea de recurs formulată de contestatorul N. I., acesta a criticat sentința civilă nr. 537/2010 a Judecătoriei Vatra Dornei sub trei aspecte; a susținut astfel că, în cauză, nu este dată autoritatea de lucru judecat; a criticat și respingerea capătului de cerere cu privire la constatarea dobândirii de către contestator, prin edificare, a dreptului de proprietate asupra unei bucătării de vară și a unui grajd și a criticat și faptul că, deși prima instanță a respins capătul de cerere privind partajul, a admis înscrierea în cărțile funciare noi a dreptului de proprietate a orașului Broșteni asupra loturilor identificate, fără a le preciza în mod concret, creând practic o contradicție între dispozițiile sentinței.
Astfel cum reiese din lucrările dosarului, instanța de recurs a analizat un singur motiv de recurs și anume cel cu privire la excepția autorității de lucru judecat.
Cum nu a răspuns în nici un fel celor două critici formulate de recurent sub aspectul constatării dreptului de proprietate, prin edificare, asupra bucătăriei de vară a unui grajd și a contradicției între dispozițiile sentinței, contestația formulată de contestator și fondată pe dispozițiile art. 318 teza 2 Cod procedură civilă apare ca fiind întemeiată, impunându-se sub acest aspect anularea deciziei atacate.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Suceava - secția civilă sub nr._ pentru soluționarea recursului promovat de reclamantul N. I..
Examinând recursul din prisma motivelor invocate și a probatoriului existent la dosar, instanța constată că acesta este nefondat, pentru motivele ce urmează a fi expuse.
Primul motiv invocat în cererea de recurs se referă la greșita soluționare a excepției autorității de lucru judecat.
Cererea reclamantului vizează partajarea suprafeței de aproximativ 1500 mp teren fânaț, situată în Broșteni, . aparținut autorului său N. H., solicitare ce a făcut și obiectul unei alte judecăți, instanța pronunțându-se în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 733/4.07.2001 pronunțată în dosar nr. 819/2001 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Art. 1201 Cod civil reglementează puterea lucrului judecat și are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată, iar o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, aceasta în scopul de a se realiza o administrare uniformă a justiției.
În speță s-a făcut dovada că sunt date elementele lucrului judecat, respectiv tripla identitate de părți, obiect și cauză, astfel că în mod corect instanța de fond a admis excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâtă, susținerile recurentului că solicită partajarea surplusului de teren moștenit de la defunctul său tată fiind irelevante.
Critica referitoare la respingerea capătului de cerere cu privire la constatarea dobândirii de către recurent prin edificare, a dreptului de proprietate asupra unei bucătării de vară și a unui grajd, întrucât el le-a construit, iar pârâta nu și-a respectat obligațiile asumate prin înscrisul „înțelegere” din 10 decembrie 1977 așa încât schimbul nu poate fi invocat cu titlu de contract executat, este neîntemeiată.
Între părțile din prezenta cauză a intervenit o înțelegere conform procesului-verbal, încheiat la 1 decembrie 1974 și a unui înscris, intitulat „Înțelegere”, datat 10 decembrie 1977, prin care s-a efectuat un schimb privitor la camerele de locuit atribuite prin hotărârile judecătorești menționate, pe care și le-au predat efectiv în data de 23 octombrie 1978, conform procesului-verbal încheiat cu acea ocazie, iar prin autorizația pentru executare lucrări nr._, emisă de Comitetul Executiv al Consiliului popular al . I. a fost autorizat să construiască o bucătărie și să reconstruiască un grajd, în satul Broșteni, pe terenul situat la nr.31.
În acest context, în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind constatarea dobândirii de către reclamant, prin edificare, a dreptul de proprietate asupra construcției bucătărie de vară și grajd, în baza autorizației nr._, întrucât, conform art.1405 și următoarele Cod civil dreptul de proprietate asupra acestor construcții se află în patrimoniul pârâtei în baza contractului de schimb încheiat de părți.
Un alt motiv de recurs privește faptul că deși instanța a respins capătul de cerere privind partajul, a admis înscrierea în cărțile funciare noi ale orașului Broșteni a dreptului de proprietate asupra „loturilor mai sus identificate” fără a le preciza în mod concret, creând astfel o contradicție între dispozițiile sentinței.
Acțiunea formulată de reclamant conține mai multe capete de cerere analizate și soluționate de instanța de fond. În petitul doi s-a cerut stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților și, ca urmare a stabilirii hotarului, să se înscrie în cartea funciară loturile dobândite de fiecare parte. Dispoziția instanței de fond este clară și nu conține contradicții. Astfel, grănițuirea între loturile părților s-a realizat prin raportare la loturile menționate în sentința civilă nr.312/15.02.1977 a Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc, modificată prin decizia nr.534/31.05.1977 a Tribunalului Suceava, având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul B. V., stabilindu-se stabili linia de hotar între lotul nr.1, în suprafață de 699 mp, proprietatea reclamantului, și lotul nr.2, în suprafață de 239 mp, proprietatea pârâtei, pe aliniamentul format din punctele A și B însemnate pe plan. Ca urmare, în mod corect, s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra loturilor atribuite părților, astfel cum au fost identificate anterior, respectiv a suprafeței de 699 mp atribuită reclamantului și a suprafeței de 239 mp atribuită pârâtei.
Față de cele reținute, în temeiul art.312 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art.274 alin. 1 Cod procedură civilă și raportat la soluția de respingere a recursului, tribunalul va obliga recurentul să plătească intimaților G. V., G. N., G. C., G. M. și G. Anișoara cheltuieli de judecată din recurs în sumă de 1000 lei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul N. I., cu domiciliul în com. Broșteni, ., împotriva sentinței civile nr. 537 din 23 aprilie 2010, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ intimați fiind: M. P. și M. T., ambii domiciliați în ., jud. Suceava, M. F., M. M., M. M. Steluța, M. I., M. P., toți având domiciliul în oraș Broșteni, jud. Suceava, M. T., M. P., T. M., toți având domiciliul în ., H. F. cu domiciliul în .. Suceava, G. V., G. N., ambii cu domiciliul în orașul Broșteni, jud. Suceava și G. C. cu domiciliul în ., ca nefondat.
Obligă recurentul să plătească intimaților G. V., G. N., G. C., G. M. și G. Anișoara cheltuieli de judecată din recurs în sumă de 1000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.09.2013.
Judecător Judecător Judecător Grefier
G. D. I. M. V. E. L. S. A.
Red.IM
Tehnored.SA/2ex/judecător fond V. B. M.
| ← Cereri. Decizia nr. 288/2013. Tribunalul SUCEAVA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2016/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
