Prestaţie tabulară. Decizia nr. 2386/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2386/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 2093/206/2011
Ds. nr._ prestație tabulară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2386
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: S. A.
Judecător: G. F.
Judecător: C. L.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții M. A. și B. I. și reclamanta M. V. împotriva sentinței civile nr. 497/22 aprilie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosarul nr._, intimați fiind pârâții I. A., U. D., M. I., N. R., P. R., M. A. .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă av. U. I. pentru recurenții lipsă, pentru recurenta-reclamantă lipsă av. A. L. D., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Av. A. L. D. depune la dosar chitanța nr._ în sumă de 5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0, 30 lei.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției tardivității introducerii recursului declarat de reclamanta M. V..
Av. U. I. solicită admiterea excepției, arătând că sentința civilă a fost pronunțată la data de 22.04.2013, iar reclamanta M. V. a formulat recurs în data de 18.06.2013, termenul de recurs fiind în 5 zile de la pronunțare.
Av. A. L. D. solicită respingerea excepției, arătând că recurenta M. V. a aflat de dosar la momentul când a primit citație de la Tribunalul Suceava.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Av. U. I. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea parțială a sentinței recurate în sensul obligării reclamantei M. V. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4545,82 lei, cu cheltuieli de judecată aferente recursului, depunând în acest sens chitanța nr. 235 în sumă de 400 lei eprezentând onorariu avocat.
Av. A. L. D. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs de la fila 21 dosar, cu cheltuieli de judecată, depunând în acest sens chitanța nr. 449 în sumă de 200 lei reprezentând onorariu avocat.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului reține:
Prin sentința civilă nr. 497 din 22 aprilie 2013 prima instanță a constatat perimată acțiunea civilă formulată de reclamanta M. V. în contradictoriu cu pârâții M. A., B. I., M. I., I. A., P. R. și U. D. și a obligat reclamanta să achite pârâților suma de 2739,52 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a constatat din verificarea actelor de la dosar, că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 16.01.2012.
Prin încheierea din ședința publică de la 16.01.2012 pronunțată în acest dosar, cauza a fost suspendată conform dispozițiilor art. 155 ind. 1 cod procedură civilă, întrucât reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a preciza dacă mai insistă în ceea ce privește acțiunea, dacă mai are de propus alte probe și nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la întâmpinare și cu privire la necesitatea introducerii în cauză în calitate de pârâți a titularului dreptului înscris în CF sau a moștenitorilor acestuia, deși i-a fost emisă și adresă în acest sens.
Conform art. 248 cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252 cod procedură civilă perimarea se poate constata și din oficiu.
Având în vedere că în cauza de față nu s-a mai îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii de mai mult de un an, instanța a constatat perimată acțiunea de față, în conformitate cu disp. art. 248 și 252 Cod proc. civilă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate instanța a constatat în baza art. 274 C. proc. civ. că acestea sunt fondate doar în parte. Astfel, în ceea ce privește plata sumelor de 6 lei taxa judiciară de timbru din apel, 0,3 lei timbru judiciar din apel, 800 lei onorariu avocat apel și 400 lei onorariu avocat recurs, instanța a constatat că partea avea posibilitatea de a le solicita în acele căi de atac, fiind partea care a avut câștig de cauză prin admiterea respectivelor căi de atac.
În ceea ce privește suma de 1600 lei reprezentând onorariu avocat din prezentul ciclu procesual, instanța a constatat că față de complexitatea dosarului și ținând cont că în dosarul de fond_ /2010 nu s-a ajuns nici la propunerea de probe, majoritatea termenelor fiind acordate pentru lipsa procedurii de citare, ulterior cauza fiind suspendată, se justifică un onorariu în sumă de 1000 lei. Astfel, potrivit art. 274 alin. (2) Cod procedură civilă, judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxele de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul, potrivit art.274 alin. (3) Cod procedură civilă, să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Totodată, a reținut și practica în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României).
În același sens, a reținut și decizia nr. 401 din 14 iulie 2005 a Curții Constituționale, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă.
Instanța a mai constatat că în speță sunt justificate și sumele de 10 lei reprezentând taxă timbru constatare perimare, 0,15 lei timbru judiciar, precum și cheltuielile de transport ale pârâților M. A., B. I. justificate cu biletele de tren, în sumă de 1729,37 lei.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța a obligat reclamanta să achite pârâților suma de 2739,52 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții M. A., B. I. și reclamanta M. V..
În motivarea recursului formulat de pârâții M. A. și B. I. aceștia consideră că sentința civilă mai sus menționată este nelegală și netemeinică sub aspectul stabilirii cuantumului cheltuielilor de judecată de numai 2739, 52 lei la care a fost obligată reclamanta, în loc de 4545,82 lei, așa cum au solicitat și au dovedit, conform decontului de la fila 41 dosar.
Solicită să se ia act că nu este dată nulitatea recursului ca urmare a nemotivării în termenul legal, fiind aplicabile dispozițiile art. 304 indice 1 și ale art. 306 alineat 2 și 3 Cod procedură civilă.
Consideră că este dată pe deplin culpa procesuală a reclamantei care prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite de către instanță a provocat suspendarea judecării cauzei, iar apoi, timp de peste 1 an de zile a lăsat cauza în nelucrare, aceasta trebuind să fie obligată la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
Arată că în practica judiciară s-a stabilit că "principiul care rezultă din dispozițiile înscrise în art. 274 Cod procedură civilă la baza căruia stă culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții, precum și unicitatea procesului civil impun ca aceste cheltuieli făcute cu procesul în toate fazele sale, necesar fiind ca în final partea care le cere să fi triumfat în proces.Astfel, cheltuielile de judecată vor cuprinde taxele de timbru și de procedură, plata expertizelor și despăgubirea martorilor. Și totodată, vor cuprinde orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, respectiv onorarii de avocat, plata memoriilor prin care se solicită declararea unui recurs extraordinar, costul dactilografierii actelor depuse la dosar.
Față de cele arătate solicită admiterea recursului, modificarea parțială a sentinței recurate în sensul obligării reclamantei M. V. la plata sumei de 4545,82 lei, în loc de 2739, 52 lei, cu obligarea și la plata cheltuielilor de judecată din recurs.
În recursul formulat de reclamanta recurentă M. V. aceasta arată că nu a promovat nici o acțiune și nu a înțeles să continue acțiunea începută de Elievici V..
Arată că a fost introdusă în cauză din oficiu fără a-și însuși vreodată acțiunea reclamantei sau a-și exprima intenția dec a continua ori insista în acțiune.
Arată că adevărații proprietari ai bunurilor care trebuiau introduși în cauză întrucât au cumpărat bunurile direct de la defunctă nu au fost citați.
Arată că prima instanță a pronunțat hotărârea fără a cerceta fondul cauzei, motiv de recurs prevăzut de art. 312 Cod procedură civilă și hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură Civilă.
Față de cele arătate solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar recurenta reclamantă solicită respingerea recursului formulat de recurenții pârâți ca nefondat.
Recursul declarat de pârâții M. A. și B. I. este neîntemeiat pe următoarele considerente:
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată.
Potrivit alineatului 2 și 3 ale art. 274 Cod procedură civilă, judecătorii nu pot6 micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experțiilor, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocațiilor potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale ori de câte ori vor constat motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În speță, prin sentința civilă atacată s-a constatat perimată acțiunea civilă formulată de reclamanta M. V. în contradictoriu cu pârâții apelanți.
Din considerentele acestei hotărâri judecătorești se constată că la stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată s-a avut în vedere faptul că hotărârea pronunțată de instanța de fond nu echivalează cu judecata întemeiată pe probe și finalizată pe convingerile instanței.
Astfel, este justificată soluția dată, față de situația de fapt reținută, că în cauză nu s-a ajuns nici la propunere de probe, majoritatea termenilor fiind acordate pentru lipsa procedurii de citare, motiv pentru care ulterior cauza a fost suspendată.
Prin urmare, în mod corect, față de dispozițiile legale menționate, instanța de fond a diminuat cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat, cuantumul acestora fiind stabilit în cuantumul sumei de 2739, 52 lei, reprezentând taxe de timbru, timbru judiciar, cheltuieli de transport ale pârâților apelanți justificate cu biletele de tren, precum și onorariu avocat în limita corect apreciată de către prima instanță.
Cu privire la apelul declarat de M. V., Tribunalul la termenul de azi a invocat din oficiu excepția tardivității formulării acestuia.
Potrivit art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, iar potrivit art. 303 alineat 1 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
În speță, sentința civilă prin care s-a constatat perimată acțiunea a fost pronunțată la data de 22.04.2013 reclamanta apelantă având drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Recursul a fost declarat de către reclamantă la data de 18 iunie 2013 (fila 13 dosar recurs), iar față de dispozițiile legale susmenționate se constată că a depășit cu mult termenul de 5 zile de la pronunțare prevăzut de dispozițiile legale susmenționate.
Prin urmare, pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 și art.301 Cod procedură civilă va admite excepția tardivității recursului formulat de reclamanta M. V. și va respinge recursul acesteia ca tardiv formulat.
În temeiul acelorași dispoziții va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții M. A. și B. I..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția tardivității recursului formulat de M. V. domiciliată în mun. C-lung Moldovenesc, .. 1B, ., ..
Respinge recursul formulat de reclamanta M. V. ca tardiv.
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâții M. A. domiciliat în oraș I., . – of. Postal P., nr. 17, jud. B. și B. I. domiciliată în București, sector 3, ., nr. 17, . sentinței civile nr. 497/22 aprilie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosarul nr._, intimați fiind pârâții I. A. domiciliată în com. Vatra Moldoviței, ., U. D. domiciliată în București, ., nr. 7, ., ., Sector 3, București și Italia, Via Scazzola 36, Alessandria_, Italia., M. I. domiciliat în loc. S., jud. B., N. R. domiciliată în com. Șarul Dornei, .. Suceava, P. R. domiciliată în mun. C-lung Moldovenesc, ., jud. Suceava, M. A. domiciliat în oraș I., . – of. Postal P., nr. 17, jud. B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2013.
P.: Judecător: Judecător:Grefier:
S. A. G. F. C. L. N. A.
Tehn. SA/Red NA
Jud. fond I. M. G.
2 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2714/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 79/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
