Anulare act. Decizia nr. 1328/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1328/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 6106/285/2010*
Dosar nr._ -anulare act-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1328
Ședința publică din data de 9 septembrie 2014
Președinte: V. E. L.
Judecător: S. A.
Judecător: C. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții Z. V. A. și Z. G., împotriva sentinței civile nr. 1530 din 6 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), intimați fiind pârâții L. G., L. V. și reclamanta U. R..
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 2 septembrie 2014, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 9 februarie 2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 27 septembrie 2010 sub nr._, reclamanta U. R. i-a chemat în judecată pe pârâții L. G., L. V., Z. V.-A. și Z. G., solicitând instanței să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.163/02.03.2009 de Biroul Notarului Public „B. D.-A.”.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, prin acest contract de vânzare-cumpărare, pârâții L. G. și L. V. le-au vândut pârâților Z. V.-A. și Z. G. suprafața de 1.045 mp teren identic cu pf 5829/1 din CF_ Frătăuții Noi, însă, încă din anul 2008, pârâții L. G. și L. V. au fost obligați să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i predea suprafața de 531 mp din acest teren, prin sentința civilă nr.2252/17.06.2008 a Judecătoriei Rădăuți, iar la data vânzării toate părțile contractante aveau cunoștință de acest aspect.
În consecință – a susținut reclamanta – întrucât pârâții au vândut, respectiv cumpărat un teren despre care știau că nu se află în proprietatea vânzătorilor, se impune constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, în temeiul art. 966 cod civil ca fiind fondat pe o cauză ilicită.
Pârâții Z. V.-A. și Z. G. au depus întâmpinare (fila 30-32) prin care au solicitat respingerea acțiunii, susținând că au fost de bună credință la încheierea contractului, că la data respectivă toate aparențele îi indicau pe vânzători ca fiind proprietarii terenului vândut, că reclamanta nu a notat în cartea funciară niciuna din acțiunile în justiție exercitate împotriva vânzătorilor, iar hotărârea judecătorească la care reclamanta face referire a fost pronunțată, în realitate, în luna iunie 2009, adică la peste 3 luni, după încheierea contractului.
În vederea soluționării cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.3730/31.10.2011 a Judecătoriei Rădăuți s-a respins acțiunea.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta, iar prin decizia nr.2052/29.10.2012 a Tribunalului Suceava – Secția Civilă s-a admis recursul s-a casat sentința civilă mai sus-arătată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța de control judiciar a reținut că pârâții au dat dovada de rea credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în discuție și cum nulitatea absolută intervine doar pentru suprafața de teren proprietatea reclamantei din terenul ce a constituit obiectul convenției, se impune în cauză efectuarea unei expertize topo pentru identificarea acestui teren.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 12.01.2013 sub nr._ .
În cauză, s-a administrat proba cu expertiză topo-cadastrală.
Prin sentința civilă nr.1530 din 6 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a admis acțiunea, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.163/2.03.2009 de BNP B. D. A. în ceea ce privește suprafața de 531 mp teren, parte din suprafața de 1045 mp teren cu nr. cadastral 5829/1 înscrisă în CF_ provenită din conversia de pe hârtie a CF 9628 Frătăuții Noi, identificată în anexa 1 a raportului de expertiză întocmit de expert P. C., hașurată cu maro, obligând fiecare dintre pârâți să achite reclamantei câte 868 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Pârâții au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.163/2.03.2009 de BNP B. D. A., cu privire la suprafața de 1045 mp teren, identică cadastral cu . din CF_, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.9628 a comunei cadastrale Frătăuții Noi.
Potrivit sentinței civile nr.513/6.02.2008 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă irevocabilă, s-a constatat că reclamanta este proprietara suprafețelor de 300 mp și 250 mp teren, situate în intravilanul comunei Frătăuții Noi, în realitate această suprafață măsurând doar 531 mp, astfel cum a fost identificată de expertul A. M. în acea cauză, la măsurători fiind prezent și pârâtul Z. A., viitorul cumpărător.
Același viitor cumpărător a participat în calitate de mandatar în cadrul contestației la executare ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Rădăuți, în care se solicita lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.513/6.02.2008 a Judecătoriei Rădăuți, titlul de proprietate al reclamantei, cererea fiind înregistrată la data de 13.11.2008, iar contestația la titlu respinsă la 19.01.2009.
În aceste împrejurări, și având în vedere și legăturile de rudenie dintre vânzători și cumpărători, respectiv părinți și fiică, ginere, rezultă fără putere de tăgadă că părțile din contractul care face obiectul prezentei cauze, au știu că o parte din terenul ce face obiectul convenției dintre părți este proprietatea reclamantei, fiind astfel o operațiune speculativă, având o cauză ilicită în frauda dreptului proprietarului, motiv de nulitate absolută.
Terenul proprietatea reclamantei a fost identificat în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert P. C. T., fiind parte din terenul care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, contestat în prezenta cauză.
Prin prisma acestor considerente, instanța a apreciat că sunt incidente disp. art.966, 968 C.civ., de la 1864 și în consecință a admis acțiunea.
În baza art. 274 Cod pr. civilă a obligat pe fiecare dintre pârâți să achite reclamantei câte 868 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în data de 1 iulie 2014 pârâții Z. V. A. și Z. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului au arătat că, în fapt, s-a cerut de către reclamantă constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 163/2009, iar instanța, prin sentința civilă recurată, a admis cererea în ceea ce privește suprafața de 531 mp. identificată în anexa 1 a raportului de expertiză aflat la dosar. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a considerat că potrivit sentinței civile cu nr. 513/2008 a Judecătoriei Rădăuți, s-a constatat că reclamanta este proprietara suprafețelor de 300 mp. și de 250 mp. teren, situate în intravilanul comunei Frătăuții Noi, în realitate această suprafață măsurând doar 531 mp., astfel cum a fost identificată de expertul A. M. în acea cauză.
În opinia lor, instanța de fond a reținut greșit faptul că, prin sentința nr. 513/2008, reclamantei i s-ar fi recunoscut vreun drept de proprietate. În realitate, acea sentință a validat un antecontract de schimb încheiat între reclamantă și prim-pârâtul L. G. nu însă și între reclamantă și prim-pârâta L. V.. Din probele existente la dosarul prezentei cauze rezultă indubitabil că prim-pârâtul L. G. nu era proprietarul exclusiv al suprafeței de teren în speță ci un codevălmaș, întrucât dreptul de proprietate fusese dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4128/2005. P. pârâta L. V. nu a fost parte în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr.513/2008, deși, astfel după cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4128/2005, era proprietară codevălmașă a terenului în speță, sentința nefiindu-i astfel opozabilă. Prin urmare, reclamanta nu poate invoca cu temei o cauză ilicită în frauda dreptului proprietarului. Dreptul de proprietate al prim-pârâtei L. V. nu a fost afectat sub nici o formă de pronunțarea sentinței civile cu nr.513/2008. Legăturile de rudenie dintre ei și prim-pârâți nu schimbă cu nimic faptul că, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a cărui anulare se cere, dreptul de proprietate al pârâtei L. V. nu fusese afectat sub nici o formă de pronunțarea sentinței civile nr. 513/2008, prin urmare, nu pot fi incidente dispozițiile art. 966 și 968 Cod civil.
În drept, au invocat dispozițiile art. 304 ind. 1, C.proc. Civ.
Au solicitat totodată, ca soluționarea cauzei să se facă și în lipsă, conform art. 242, pct. 2, C. proc. Civ, cu cheltuieli de judecată.
Legal citați, pârâții-intimați L. G. și L. V. nu au depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță pentru a-și exprima poziția procesuală față de recursul declarat în cauză.
Legal citată, reclamanta-intimată U. R. nu a depus întâmpinare dar s-a prezentat în instanță fiind asistată de avocat, care a pus concluzii de respingere a recursului declarat în cauză.
Recursul a fost legal timbrat.
Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate, a actelor și a lucrărilor dosarului și a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la faptul că în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că prin sentința nr. 513/2008 reclamantei i s-ar fi recunoscut vreun drept de proprietate, antecontractul de schimb fiind încheiat doar între reclamantă și prim pârâtul L. G., nu însă și între reclamantă și prim-pârâta L. V. care nu a fost parte în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr.513/2008, deși, astfel după cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4128/2005, era proprietară codevălmașă a terenului în speță, sentința nefiindu-i astfel opozabilă, tribunalul reține că prin sentința civilă nr. 513 din data de 6 februarie 2008 a Judecătoriei Rădăuți( dosar nr._ ), s-a constatat că reclamanta-intimată U. R. a dobândit prin schimb cu pârâtul L. G., dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 2000 mp teren situat în intravilanul comunei Frătăuții Noi, la locul ,,Țahanău Deal” și asupra a două parcele de 300 mp și 250 mp teren situate în intravilanul comunei Frătăuții Noi, pentru care i-a dat pârâtului suprafața de 1300 mp teren intravilan, înscris în titlul de proprietate nr. 918/1996, hotărârea rămânând irevocabilă (f.7-ds. fond).
Hotărârea de constatare a schimbului are efect constitutiv de drepturi pentru reclamanta-intimată U. R. iar în raportul de expertiză întocmit de expertul P. C. a fost identificată suprafața de 531 mp teren pe care reclamanta-intimată a dobândit-o ca efect al schimbului prin sentința civilă nr. 513 din data de 6 februarie 2008 a Judecătoriei Rădăuți( dosar nr._ ) și care se suprapune peste suprafața de 1045 mp dobândită de pârâții-recurenți prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 163 din data de 2 martie 2009 la Biroul Notarului Public B. D.-A. din Rădăuți( f.4-ds. nr._ -fond), suprafața de teren suprapusă fiind evidențiată prin planul de situație anexă la raportul de expertiză de la f. 60-ds. fond.
Prin urmare, contrar susținerilor pârâților-recurenți, reclamanta-intimată U. R. își justifică dreptul de proprietate pentru suprafața de 531 mp pentru care prima instanță a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare atacat iar critica de nelegalitate referitoare la faptul că hotărârea judecătorească de constatare a schimbului nu îi este opozabilă pârâtei-intimate L. V. deoarece nu a fost parte în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, nu poate fi primită, deoarece pârâta-intimată nu a declarat recurs împotriva hotărârii instanței de fond, statuările instanței de fond și considerentele hotărârii atacate în prezenta cauză intrând în puterea lucrului judecat în ceea ce o privește, având în vedere că a achiesat în mod implicit la hotărârea atacată, atâta timp cât nu a înțeles să o atace în termen legal.
În al doilea rând, pârâta-intimată L. V. a avut ocazia să își apere dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți ce a avut ca obiect acțiunea în revendicare imobiliară promovată de reclamanta-intimată U. R. împotriva pârâților L. G. și L. R. iar prin sentința civilă nr. 2252 din data de 17 iunie 2008 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în acest dosar, s-a admis acțiunea în revendicare imobiliară și s-a dispus obligarea pârâților să îi predea reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 531 mp teren, situată în intravilanul comunei Frătăuții Noi, jud. Suceava.
În argumentarea soluției sale, Judecătoria Rădăuți a reținut că reclamanta a dovedit că are un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, al cărui amplasament a fost stabilit prin hotărârea care ține loc actului autentic de schimb, ce se impune cu putere de lucru judecat pârâților, iar cum aceasta este împiedicată de pârâți să exercite toate atributele dreptului său de proprietate, recunoscute prin dispozițiile art. 480 Cod civil, însuși pârâții, prin întâmpinare, recunoscând că au în stăpânire terenul și îi culeg implicit fructele, a admis acțiunea, hotărârea rămânând irevocabilă și intrând în puterea lucrului judecat(f. 9-ds. nr._ -fond).
Prin urmare, contrar susținerilor pârâților-recurenți, dreptul de proprietate al reclamantei-intimate U. R. asupra suprafeței de 531 mp teren a fost recunoscut și față de pârâta-intimată L. R. prin hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată în dosarul de revendicare imobiliară iar principiul puterii de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească irevocabilă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară dată în alt proces, neavând relevanță că pârâta-intimată L. V. era coproprietară devălmașă a terenului la data efectuării schimbului, astfel că motivul de recurs invocat cu privire la acest aspect va fi respins ca neîntemeiat.
În acest context, motivul de recurs referitor la faptul că reclamanta-intimată nu poate invoca cu temei o cauză ilicită în frauda dreptului proprietarului nu poate fi primit, având în vedere că pârâta-intimată L. V. a fost parte în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți ce a avut ca obiect revendicare imobiliară, cunoștea izvorul dreptului de proprietate al reclamantei-intimate asupra terenului în litigiu, situația acestuia și nu a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanțe în prezenta cauză.
De altfel, aspectele referitoare la buna sau reaua-credință a părților contractante din contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 163 din data de 2 martie 2009 la Biroul Notarului Public B. D.-A. din Rădăuți cu privire la natura juridică a suprafeței de teren dobândită de reclamanta-intimată ca efect al schimbului au fost tranșate prin Decizia nr. 2052 din data de 29 octombrie 2012 a Tribunalului Suceava( dosar nr._ ) care a reținut cu autoritate de lucru judecat atât reaua-credință a vânzătorilor L. G. și L. V. la încheierea contractului de vânzare-cumpărare atacat, cât și complicitatea la fraudă a terților achizitori(pârâții-recurenți) care au cunoscut natura juridică a bunului cumpărat.
Astfel, în considerentele deciziei sale, instanța de casare a reținut că în speță pârâții nu au procedat în modul arătat, deși știau că reclamanta devenise proprietară asupra unei părți din terenul în discuție, au încheiat contractul atacat, dând astfel dovadă de rea-credință și că din această perspectivă se constată că la data de 02 martie 2009, când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 163/02.03.2009 ce se cere a fi declarat nul, cumpărătorii aveau deplină cunoștință de demersurile judiciare ce vizau terenul ce a constituit obiectul vânzării iar în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, după cum rezultă din dispozițiile art. 315 al. 1 Cod pr. civilă.
Singurul lucru pentru care Tribunalul Suceava a casat sentința civilă nr. 3730 din data de 31 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți pronunțată inițial în prezentul dosar a fost necesitatea efectuării în cauză a unei expertize topo pentru identificarea acestui teren, expertiză care să fie opozabilă pârâților cumpărători, în condițiile în care hotărârea dată în revendicare a fost pronunțată ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare atacat, având în vedere că nulitatea absolută a contractului intervine doar pentru suprafața de teren proprietatea reclamantei din terenul ce a constituit obiectul convenției din data de 02.03.2009(f.34-ds. nr._ -ds. recurs).
Prin urmare, singurul lucru pe care trebuia să îl facă prima instanță după casarea cu trimitere spre rejudecare era determinarea suprafeței de teren pentru care se impunea constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare atacat, aspect care a fost tranșat iar statuările instanței de recurs prin decizia de casare referitoare la reaua credință a părților contractante și la valabilitatea dreptului de proprietate al reclamantei-intimate asupra suprafeței de teren în litigiu au intrat în puterea lucrului judecat, instanța de trimitere nefiind îndreptățită să reexamineze o problemă de drept definitiv soluționată prin decizia instanței de recurs.
În acest context, criticile de nelegalitate și netemeinicie formulate de pârâții-recurenți cu privire la acest aspect nu pot fi primite iar motivul de recurs referitor la faptul că legăturile de rudenie dintre pârâți-recurenți și prim pârâți nu schimbă cu nimic faptul că, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare al cărui anulare se cere, dreptul de proprietate al pârâtei L. V. nu fusese afectat sub nici o formă de pronunțarea sentinței civile nr. 513/2008 este în mod evident neîntemeiat, în condițiile în care prin decizia de casare s-a reținut în mod irevocabil reaua-credință a părților la încheierea contractului cu privire la suprafața de teren ce îi aparține reclamantei-intimate.
Cum motivele de recurs invocate s-au dovedit a fi neîntemeiate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Având în vedere că pârâții-recurenți au căzut în pretenții și reținând culpa procesuală a acestora prin promovarea unei căi de atac care s-a dovedit a fi nefondată, în temeiul art. 274 și 277 Cod pr. civilă prin raportare la dispozițiile art. 316 coroborat cu cele ale art. 298 Cod pr. civilă, tribunalul va dispune obligarea în solidar a pârâților-recurenți Z. V. A. și Z. G. să achite reclamantei-intimate U. R., suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, după cum rezultă din chitanța de la f. 15-ds. recurs, având în vedere felul raportului de drept dintre pârâții-recurenți.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții Z. V. A. și Z. G., domiciliați în comuna Frătăuții Noi, . A, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1530 din 6 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți (dosar nr._ ), intimați fiind pârâții L. G., L. V., domiciliați în comuna Frătăuții Noi, ., jud. Suceava, și reclamanta U. R., domiciliată în comuna Frătăuții Noi, ., jud. Suceava, ca nefondat.
Dispune obligarea în solidar a pârâților-recurenți Z. V. A. și Z. G. să achite reclamantei-intimate U. R., suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 9 septembrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. E. L. S. A. C. L. R. M.
Red.V.E.L.
Jud.V. L.
Tehnored.R.M.
2 ex.15.09.2014
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Radiere ipoteca. Decizia nr. 726/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
