Anulare act. Hotărâre din 05-12-2014, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 1778/334/2013
Dosar nr._ Anulare act
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1227
Ședința publică din data de 5 decembrie 2014
Președinte: V. O. D.
Judecător: A. I. M.
Grefier: S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamantul C. N. A., împotriva sentinței civile nr. 579 din data de 26 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ /2014, intimați fiind pârâții A. Msria și A. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta intimată, asistată de avocat J. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul pârâților intimați invocă excepția netimbrării apelului, cu precizarea că reclamantului i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac, iar acesta a depus la dosar copia chitanței reprezentând taxa judiciară de timbru de la instanța de fond.
Solicită admiterea excepției și anulare apelului ca netimbrat, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 31.07.2013 sub nr._, reclamantul C. N.-A. a chemat în judecată pe pârâții A. M. și A. I., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între def. C. P., decedată la data de 21.05.2000 și pârâta A. M., autentificat sub nr.1322/17 aprilie 2000 la BNP N. R.; radierea dreptului de proprietate înscris pe numele pârâților, cu privire la apartamentul nr. 6, . CFR, . jud. Suceava, precum și asupra terenului aferent; cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat în esență că este fiul def. C. P., care a dobândit în baza contractului autentic de vânzare-cumpărare nr. 4604 din 23.12.1997, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 6, . CFR, . jud. Suceava, precum și asupra terenului aferent.
Reclamantul a arătat că la data de 29.05.2013 a solicitat notarului public o copie după contractul a cărui nulitate o solicită în prezenta cauză, ocazie cu care a constatat că acest contract nu a fost semnat de def. sa mamă și mai mult, la data la care s-a încheiat, defuncta C. se afla internată în spital.
Față de această împrejurare, reclamantul a arătat că mama sa nu și-a dat consimțământul la încheierea actului juridic, câtă vreme în contract la rubrica vânzătorului nu apare semnătura acesteia ci doar o amprentă digitală, care nu aparține defunctei, întrucât aceasta nu era analfabetă.
A mai arătat reclamantul că defuncta sa mamă a urmat cursurile unei școli generale de 8 ani și a școlii profesionale de 3 ani și mai mult, în contract nu se face vorbire despre o deplasare a notarului la spital la data încheierii contractului și nu s-a făcut dovada achitării integrale a taxelor și impozitelor, cu certificat fiscal.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 948 cod civil de la 1864, art. 194 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâții au solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată cu motivarea că la data de 17 aprilie 2001 a cumpărat imobilul ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 1322 de la def. C. P. pentru suma de 2500 lei, care a primit prețul și a predat posesia apartamentului.
Pârâta A. M. a mai arătat că pârâtul A. I. nu a participat la cumpărarea apartamentului, aspect față de care înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
În ceea ce privește data încheierii contractului, pârâta a arătat că acesta a fost întocmit la data de 17 aprilie 2002 și nu putea să prevadă că def. C. va fi internată în spital la data de 20. Aprilie 2001 la secția neurologie cu diagnosticul de hemipareză stângă post AVC ischemic, tromboză arteră carotidă, comă gr. I,II.
A mai arătat pârâta că în anul 1997 C. P. locuia la București, necăsătorită cu un copil, reclamantul din prezenta cauză, care avea probleme de comportament, intrând în conflict cu legea penală, sens în care toată familia a hotărât să o aducă pe C. P., care era bolnavă și fără venituri, în loc. Iacobeni, pentru ca ceilalți trei frați să o poată ajuta.
Astfel, la 23.12.1997 C. P. a cumpărat prin contract autentic de vânzare cumpărare, autentificat la BNP H. I. S. sub nr. 4604/23.12.1997, de la C. M. și E., apartamentul situat în com. Iacobeni, ., .> Întrucât C. P. era mioapă, notarul public s-a deplasat la domiciliul vânzătoarei și a notat în cuprinsul contractului acest aspect și faptul că datorită acestei stări, în locul semnăturii indescifrabile vânzătoarea a pus amprenta digitală.
Prin completările la întâmpinare depuse la dosar la termenul din 20 februarie 2014, pârâții au invocat în principal excepția insuficientei timbrări a acțiunii, având în vedere valoarea actualizată a apartamentului ce face obiectul contractului autentic de vânzare cumpărare a cărui nulitate absolută se invocă.
Pârâții au arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil potrivit art. 102 din Legea 71/2011 conform cărora contractul este supus dispozițiilor legilor în vigoare la data când a fost încheiat, ori contractul a cărui nulitate o invocă reclamantul a fost încheiat în anul 2000.
De asemenea, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu motivarea că un astfel de viciu de consimțământ – lipsa discernământului la încheierea contractului, atrage sancțiunea nulității relative, care potrivit regimului juridic ce o guvernează, presupune formularea acțiunii doar de către părțile contractante. Or, în speță, chiar dacă reclamantul este fiul def. C. P., acesta are calitatea de terț și ar fi avut posibilitatea să continue un eventual proces început de defunctă și în nici un caz să invoce nulitatea relativă a contractului pentru lipsa condițiilor de fond- discernământ și a condițiilor de formă- lipsa semnăturii.
Au mai arătat pârâții că nulitatea este o sancțiune civilă ce intervine în cazul încheierii unui act juridic cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de lege, iar nulitățile au fost clasificate în absolute și relative, ultimele sancționând nerespectarea unui interes particular, de ordin privat.
Potrivit art. 953 Cod civil, consimțământul nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violență sau surprins prin dol.
Pe de altă parte, contractul de vânzare cumpărare este un contract personal, care privește persoana vânzătorului și persoana cumpărătorului, ce nu pot fi subrogați de alte persoane.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că susținerile reclamantului nu corespund realității, reiterând aceleași aspecte menționate în întâmpinare.
Pârâții au mai arătat că reclamantul este consumator de băuturi alcoolice și cu grave carențe de comportament în societate și cu antecedente penale, după 14 ani de la încheierea contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate o invocă, și de la decesul vânzătoarei, a constatat că nu mai are casă și familie și brusc și-a amintit de locuința mamei sale pe care nu a ajutat-o în timpul vieții, locuință pe care o pretinde în prezenta cauză prin invocarea nulității actului de vânzare cumpărare.
Astfel, la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare, vânzătoarea, dându-și seama că fiul ei recidivist nu o va ajuta, a fost cea care a dorit să aibă un ajutor, motiv pentru care a încheiat contractul de vânzare cumpărare, sens în care notarul public s-a deplasat la domiciliul acesteia, aspect consemnat de altfel și în cuprinsul actului.
La termenul din 20 martie 2014 în soluționarea excepției insuficientei timbrări a acțiunii, instanța a pus în vedere reclamantului să facă dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru în cuantum de 1505 lei, calculată în raport de valoarea actuală de circulație a imobilului ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate se invocă.
Reclamantul a depus la dosar la 25.04.2014 dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru de 1505 lei, situație față de care la termenul din 3.04.2014 instanța a respins ca fiind rămasă fără obiect excepția netimbrării acțiunii.
La același termen de judecată instanța, în conformitate cu prev. art. 22 pct. 2 Cod procedură civilă și rap. la temeiul de drept generic indicat de reclamant – art. 948 Cod civil, a solicitat reclamantului lămuriri în legătură cu obiectul investirii instanței.
Reclamantul prin apărător a arătat că înțelege să investească instanța cu acțiune în constatare nulitate absolută act juridic pentru lipsa totală a consimțământului ce rezultă din lipsa semnăturii vânzătoarei de pe contractul de vânzare cumpărare încheiat cu pârâții.
Față de aceste precizări, instanța în conformitate cu prev. art. 22 pct. 4 Cod procedură civilă, a pus în discuția părților calificarea juridică a acțiunii, respectiv disp. art. 948 pct. 2 Cod civil de la 1864.
Părțile prin apărători au arătat că sunt de acord cu întemeierea în drept a acțiunii pe disp. art.. 948 pct. 2 Cod civil de la 1864.
La termenul din 3 aprilie 2014, după punerea în discuția părților, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A. I. cu motivarea că deși acesta nu este înscris ca și cumpărător în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1322/17.04.2001, vânzarea-cumpărarea s-a făcut în timpul căsătoriei soților pârâți, astfel încât au devenit potrivit art. 30 Cod familie coproprietari în devălmășie asupra bunul ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare., aspect stipulat în cuprinsul contractului.
La același termen de judecată, după punerea în discuția părților, instanța a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu motivarea că pentru soluționarea acesteia sunt necesare probe comune fondului.
Prin sentința civilă nr. 579 din data de 26 iunie 2014, Judecătoria Vatra Dornei a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, a respins acțiunea civilă având ca obiect „anulare act”, privind pe reclamantul C. N. A. și pârâții A. M., A. I., ca neîntemeiată și a obligat reclamantul să plătească pârâților suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contractul autentic de vânzare cumpărare nr. 1322 din 17 aprilie 2000 al BNP N. R., vânzătoarea C. P. a înstrăinat către sora sa, pârâta A. M., căsătorită cu pârâtul A. I. nuda proprietate asupra apartamentului nr. 6 situat în com. Iacobeni, ., ., compus din două camere și dependințe, identic cu parc. Topo 1380/VI înscrisă în CF 1559 individuală a . cu dreptul de coproprietate asupra cotei aferente de 8/39 părți din părțile comune identică cu parc. Topo 1380 înscrisă în CF 1558 colectivă a . suma de 25.000.000 lei ROL.
În cuprinsul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1322 din 17 aprilie 2000 al BNP N. R., s-a stipulat că, cumpărătoarea intră de drept în stăpânirea imobilului din momentul autentificării contractului, iar de fapt, după stingerea dreptului de uzufruct viager, constituit în favoarea vânzătoarei.
La rubrica „vânzătoare”, semnătura s-a realizat prin amprentă digitală.
În cuprinsul încheierii de autentificare, notarul public N. R. a menționat faptul că vânzătoarea nu a semnat actul „din cauza bolii”.
Până în anul 1997 vânzătoarea C. P. a locuit în București însă, datorită problemelor grave de sănătate pe care le avea, s-a hotărât să se mute în localitatea Iacobeni unde locuia sora sa pârâta A. M., sens în care a încheiat la data de 23 decembrie 1997 contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4604 din 23 decembrie 1997 al BNP H. I. S., prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului din litigiu.
În conținutul acestui contract care a fost semnat de cumpărătoarea C. P., s-a făcut mențiunea că a citit personal cuprinsul care corespunde voinței ei.
Din interogatoriul pârâților a rezultat că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare contestat în cauză, vânzătoarea avea probleme de vedere în sensul că suferea de miopie.
Martorii audiați în cauză deși au folosit termenul de nevăzătoare, în realitate, așa cum a rezultat din actele medicale și din conținutul celor două contracte autentice încheiate de vânzătoare, aceasta nu făcea parte din categoria persoanelor lipsite total de simțul văzului.
Vânzătoarea C. P. a decedat la 21.05.2000, iar din actele de stare civilă depuse la dosar a rezultat că reclamantul este fiul acesteia.
Prin prezenta acțiune, reclamantul, așa cum a precizat la termenul din 3.04.2014, a invocat nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare- cumpărare nr. 1322 din 17 aprilie 2000 al BNP N. R., pentru lipsa totală a consimțământului mamei sale vânzătoare, datorat lipsei semnăturii.
În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat în esență că mama sa nu era analfabetă, astfel încât nu-și explică aplicarea la rubrica „vânzătoare” a amprentei digitale, câtă vreme aceasta semna întotdeauna cu numele său.
Contrar susținerilor reclamantului, din actele medicale înaintate la dosar, respectiv din scrisoarea medicală de externare, a rezultat că vânzătoarea C. P. a fost internată la data de 16.05.2000 la secția neurologie a Spitalului municipal Vatra Dornei, cu diagnosticul semipareză stângă post AVC ischemic, tromboză, arteră carotidă, comă gr. I, II agravat, și a decedat la data de 21.05.2000.
Prin urmare, contractul de vânzare cumpărare contestat nu a fost încheiat în perioada în care vânzătoarea a fost internată .
De asemenea, din documentația înaintată la dosar de notarul public R. G. R. ca și din depozițiile martorilor audiați a rezultat că pentru luarea consimțământului vânzătoarei și încheierea contractului, notarul public s-a deplasat la domiciliul acesteia, din .> Contractul autentic de vânzare cumpărare contestat în prezenta cauză a fost încheiat la data de 17.04.2000, înainte de . Noului Cod civil, astfel încât conform art. 102 din Legea 71/2011, în speță au fost aplicabile prevederile Codului cicil de la 1864.
Potrivit disp. art. 948 pct. 2 codul civil, una din condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții este consimțământul valabil al părții ce se obligă.
Lipsa totală a consimțământului datorată lipsei semnăturii, așa cum se invocă în acțiune, nu se confundă cu viciile acestuia, astfel încât, contrar susținerilor pârâților, nu au fost incidente în cauză prev. art. 953 Cod civil, temei de drept care de altfel nu a fost indicat de reclamant.
Așa cum s-a stabilit în practica judiciară, lipsa totală a consimțământului datorată lipsei semnăturii atrage sancțiunea nulității absolute care conform regimului juridic ce guvernează acest tip de nulitate poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim, iar acțiunea este imprescriptibilă.
Prin urmare, instanța, în primul rând în soluționarea cu prioritate, conform art. 248 Cod procedură civilă a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, a respins această excepție cu motivarea că acesta în calitate de succesibil al def. vânzătoare C. P., justifică interesul legitim în formularea unei acțiuni imprescriptibile de constatare a nulității absolute act juridic.
Pe fondul cauzei, instanța față de situația de fapt reținută mai sus, a constatat că acțiunea a fost neîntemeiată și a respins-oca atare pentru următoarele considerente:
Conform prev. art. 62 din Legea 36/1995, în vigoare la data încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare contestat, „În cazul acelora care din pricina infirmității, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va face mențiune despre această împrejurare în încheierea pe care o întocmește, mențiunea astfel făcută ținând loc de semnătură”.
Din probele administrate în cauză și analizate mai sus nu a rezultat că vânzătoarea C. P. făcea parte din categoria persoanelor lipsite total de simțul văzului, ci doar că suferea de miopie și că avea o stare de sănătate precară (a fost necesară internarea sa la cca. o lună de la încheierea contractului, cu diagnosticul stabilit prin scrisoarea de externare), situație față de care notarul public s-a deplasat la domiciliul vânzătoarei, iar în încheierea de autentificare a făcut mențiunea „nu a putut semna din cauza bolii”, mențiune care conform art. 62 din Legea 36/1995, ține loc de semnătură.
Aplicarea amprentei digitale la rubrica „vânzător”, nu s-a făcut ca urmare a faptului că vânzătoarea ar fi fost neștiutoare de carte, ci ca o măsură de siguranță de natură să ateste odată în plus că vânzătoarea și-a dat consimțământul la încheierea contractului.
Prin urmare, mențiunea notarului public din încheierea de autentificare a contractului de vânzare cumpărare încheiat la 17.04.2000, în ceea ce privește lipsa semnăturii vânzătoarei, a ținut loc, conform art. 62 din Legea 36/1995 de semnătură și ca atare susținerile reclamantului privind nulitatea absolută a actului juridic pentru lipsa totală a consimțământului datorată lipsei semnăturii au fost neîntemeiate.
În baza art. 451 alin. 1 rap., la art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța l-a obligat pe reclamant să plătească pârâtului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată justificate cu plata onorariu avocat conform chitanței nr. 56/4.02.2014.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de astăzi apărătorul pârâților intimați a invocat excepția netimbrării apelului, pe care tribunalul o constată întemeiată pentru următoarele motive:
Conform art. 33 din OUG nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Conform art. 470 al. 2 din noul Cod de procedură civilă „La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru”.
Potrivit art. 470 al. 3 teza ultimă, lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Tribunalul reține că prezenta cale de atac nu face parte din categoria celor scutite prin lege de la plata taxei judiciare de timbru și că reclamantul-apelant nu și-a îndeplinit obligația de plată a acestei sume (867,5 lei), deși i s-a adus la cunoștință îndatorirea, atât în procedura prealabilă, cât și prin citația comunicată cu mai mult de 5 zile anterior termenului de judecată, conform art. 159 din noul Cod de procedură civilă.
Față de aceste considerente, tribunalul va anula apelul ca netimbrat, conform art. 470 al. 3 teza I din noul Cod de procedură civilă.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 din noul Cod de procedură civilă, va obliga apelantul să plătească intimaților A. M. și A. I. 1800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 55 (f. 31), cheltuielile de deplasare nefiind dovedite.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite excepția netimbrării.
Anulează apelul declarat de către reclamantul C. N. A., domiciliat în com. Iacobenim ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 579 din data de 26 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ /2014, intimați fiind pârâții A. Msria și A. I., domiciliați în Iacobeni, jud. Suceava și cu domiciliul ales la av. J. A. – Dorna Candrenilor, nr. 371, jud. Suceava, ca netimbrat.
Obligă apelantul să plătească intimaților A. M. și A. I. 1800 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 5.12.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red./Tehnored. V.O.D.
Judecător fond M. F.
7 ex./15.12.2014
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1426/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Sentința nr. 210/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
