Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 715/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 715/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-09-2014 în dosarul nr. 291/227/2014

Dosar nr._ - cerere de valoare redusă – pretenții –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 715

Ședința publică de la 09 septembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. M.

JUDECĂTOR: I. G.

GREFIER: C. A.

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul B. C. cu domiciliul în ., jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 641 din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimată fiind reclamanta R. Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Suceava cu sediul în mun. Suceava, .. 6, jud. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinit.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care aduce la cunoștința instanței că la dosarul cauzei a fost depusă de către apelant o cerere de judecare în lipsă.

Instanța socotind-se lămurită, declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza spre soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra acțiunii de față, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr._ /2013 din 29.01.2014, reclamanta R. Națională a Pădurilor – ROMSILVA – Direcția Silvică Suceava a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. C., pentru obligarea acestuia la plata sumei de 1110,79 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu..

În fapt, a arătat că în data de 02.05.2012, pârâtul l-a trimis pe numitul G. G. pe suprafața de pădure proprietatea sa, situată în UP1 ua.92,OC Dolhasca, suprafață pentru care este încheiat contract de prestări servicii silvice, care include și paza pădurii, cu Direcția Silvică Suceava prin Ocolul Silvic Dolhasca, de unde acesta a tăiat fără drept, un număr de 3 arbori specia fag cu diametrele la cioată între 42 și 84 cm, a căror volum este de 10,582 mc. iar valoarea de 1791,61 lei, la care se adaugă TVA-24%-429,98 lei, în total 2221,59 lei, materialul lemnos fiind însușit de către pârât. G. G. a fost prins de pădurarul C. I., din cadrul O.C. Dolhasca, în timp ce tăia arborii.

Potrivit disp. Legii 46/2008 (Codul Silvic), a fost încheiat procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice nr. 1264/08.06.2012, înaintat către P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni în vederea cercetărilor, prin rezoluția din 11.10.2013-dosar 1226/P/2012, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, față de G. G. și B. C., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „tăiere fără drept de arbori” prev. de art. 108 alin. 1 lit.a Cod Silvic.

Conf. prev. art. 33 alin. 1 din Codul Silvic, proprietarii de păduri au obligația să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurilor, care conform alin. 2 lit.e se constituie din 50% din c/valoarea despăgubirilor fondului forestier proprietate privată.

Potrivit art. 8 alin. 1 lit.b din OUG 85/2006, c/valoarea pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, se încasează „de către ocolul silvic, care asigură administrarea sau serviciile silvice, dacă acesta asigură și paza pădurii”, iar conf. alin.2 lit. b din același articol, sumele încasate cu titlu de despăgubiri în conf. cu prev. din alin. 1 au următoarele destinații: „fac venit în cuantum de 50% la fondul de conservare și regenerare a pădurilor, constituit în conf. cu prev. art. 81 din OG 96/1998, republicată cu modificările și completările ulterioare, pentru pădurile proprietate privată; restul de 50% se acordă proprietarului pădurii în care s-a produs paguba, dacă acesta are asigurate serviciile silvice/administrarea pădurii în condițiile legii”.

Având în vedere aceste dispoziții legale, Direcția Silvică Suceava este îndrituită să încaseze 50% din c/valoarea prejudiciului produs prin tăierea ilegală a acestor arbori, respectiv 1110,79 lei, în vederea constituirii fondului de conservare și regenerare a pădurilor, în conf. cu prev. art. 33 alin. 2 lit. e Cod Silvic.

În drept și-a întemeiat cererea pe disp. art. 20 Cod proc.pen. art. 1349 și 1357 Cod civil, art. 33 Cod Silvic și art. 8 OUG 85/2006.

In dovedire, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.

Prin întâmpinare (f. 26 dosar), pârâtul B. C. a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.

In fapt, a arătat că în anul 2012, din cauza vântului și a ninsorilor, un arbore de fag din pădurea proprietate privată, a fost doborât, iar pentru ca arborele să nu fie furat de vecinii pădurii de etnie romă, l-a tăiat și l-a dus acasă.

Precizează pârâtul că în condițiile în care suprafața de pădure de pe care a luat arborele căzut, este proprietate privată, fiind înscrisă în titlul de proprietate nr. 4716/25.03.2011, lemnul îi aparține, contractul de prestări servicii nr. 494/2008 este încheiat între acesta și Direcția Silvică; în urma cercetării penale la care a fost supus, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, prin rezoluția nr. 1226/P/2012, iar având în vedere art. 44 din Constituție, prin care „proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod legal de lege, indiferent de titular”, consideră cererea nejustificată.

Pe cale de consecință, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă și nefondată.

In drept și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 115 Cod proc.civ.

Reclamanta R. Națională a Pădurilor – ROMSILVA – Direcția Silvică Suceava, prin răspunsul la întâmpinare(f.30-32 dosar), consideră că motivele invocate de pârât nu sunt fondate, în cauză fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

Arată că susținerile pârâtului din întâmpinare nu pot fi primite de instanță, deoarece, deși este proprietarul suprafeței de pădure în cauză, acesta este obligat să respecte regimul silvic, respectiv să nu taie arborii, decât după ce sunt marcați de organele silvice(art. 63 Codul Silvic) și să nu-i exploateze decât după ce obține autorizația de exploatare și parchetul este predat spre exploatare prin proces verbal (art. 62 alin. 1 Cod Silvic, art. 4 alin. 2 și art. 12 din Instrucțiunile din 3 iunie 2011, privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport a materialului lemnos din păduri, aprobat prin Ordinul nr. 1540/03.06.2011 al Ministerului Mediului și Pădurilor ).

Arată că între pârât și DS Suceava este încheiat contract de prestări servicii silvice, astfel că obligațiile proprietarului trec în sarcina prestatorului de servicii silvice, iar proprietarul are obligația să-și aducă aportul la procesul de prestări servicii silvice, astfel că activitatea personalului silvic, să nu fie tulburată, să acorde sprijin la depistarea și sancționarea persoanelor care încalcă legislația silvică și să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurii din sursele prev. la art. 67 din Legea 26/1996.

In concluzie, prin obligarea pârâtului la plata a 50% din c/valoarea arborelui tăiat ilegal, acestuia nu i se încalcă dreptul de proprietate garantat de constituție, ci îl obligă să constituie fondul de conservare și regenerare a pădurii dintr-o sursă stabilită de codul silvic, care provine din c/valoarea arborilor tăiați ilegal, deci dintr-o faptă de nerespectare a regimului silvic.

Prin acțiunea având obiect răspunderea delictuală, întemeiată pe prev. art. 20 alin. 1 Cod proc.pen. art. 1349 și 1357 Cod Civil, art. 8 din OUG 85/2006, reclamanta arată că a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1110,79 lei, reprezentând 50% din c/valoarea arborelui tăiat ilegal de pe proprietatea sa privată, în vederea constituirii fondului de conservare și regenerare a pădurii.

Pentru a putea fi atrasă răspunderea delictuală, au fost îndeplinite următoarele condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și culpa, greșeala sau vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

Așa cum rezultă din Rezoluția din 11.10.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni-dosar 1226/P/2012, pârâtul a tăiat arborii fără vinovăție, motiv din care fapta sa nu a fost considerată infracțiune și a fost dispusă neînceperea urmăririi penale.

Consideră că motivele invocate de pârât nu sunt fondate, astfel că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

Prin sentința civilă nr. 641 din 27 martie 2014 a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta R. Națională a Pădurilor – ROMSILVA – Direcția Silvică Suceava și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantulei suma de 1110,79 lei, reprezentând c/valoarea prejudiciu.

Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, la data de 02.05.2012, pârâtul B. C. l-a trimis pe numitul G. G. pe suprafața de pădure proprietatea sa, situată în UP1 ua.92,OC Dolhasca, suprafață pentru care este încheiat contract de prestări servicii silvice, care include și paza pădurii, cu Direcția Silvică Suceava prin Ocolul Silvic Dolhasca, de unde acesta a tăiat fără drept, un număr de 3 arbori specia fag cu diametrele la cioată între 42 și 84 cm, a căror volum este de 10,582 mc. iar valoarea de 1791,61 lei, la care se adaugă TVA-24%-429,98 lei, în total 2221,59 lei, materialul lemnos fiind însușit de către pârât. G. G. a fost prins de pădurarul C. I., din cadrul O.C. Dolhasca, în timp ce tăia arborii.

Potrivit disp. Legii 46/2008 (Codul Silvic), a fost încheiat procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice nr. 1264/08.06.2012, înaintat către P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni în vederea cercetărilor, Poliției orașului Dolhasca.

Prin rezoluția din 11.10.2013-dosar 1226/P/2012, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, față de G. G. și B. C., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „tăiere fără drept de arbori” prev. de art. 108 alin. 1 lit.a Cod Silvic.

Susținerile pârâtului cum că a tăiat arborele de pe suprafața de pădure, proprietatea sa și că nu poate fi obligat la plata sumei solicitate, nu poate fi primită de instanță, pentru următoarele motive:

Deși este proprietarul suprafeței de pădure, pârâtul era obligat să respecte regimul silvic și anume, să nu taie arbori decât după ce sunt marcați de organele silvice (art. 63 din Codul silvic) și să nu-i exploateze decât după ce obține autorizația de exploatare și parchetul este predat spre exploatare, prin proces verbal (art. 62 alin.1 din Codul Silvic, art. 4 alin. 2 și art. 12 și Instrucțiunile din 3 iunie 2011, privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport a materialului lemnos din păduri, aprobat prin Ordinul nr. 1540/03.06.2011 al Ministerului Mediului și Pădurilor).

Deosebit de aceasta, între pârât și Direcția silvică este încheiat un contract de prestări servicii silvice, astfel că obligațiile proprietarilor, trec în sarcina prestatorului de servicii silvice.

Conform prevederilor din contractul de prestări servicii silvice, proprietarul are obligația să-și aducă aportul la procesul de prestări servicii silvice, astfel că activitatea personalului silvic, să nu fie tulburată (art. 5.11), să acorde sprijin la depistarea și sancționarea persoanelor care încalcă legislația silvică (art. 5.12) și să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurii din sursele prev. la art. 67 din Legea 26/1996-Codul Silvic-actualmente art. 33 din Codul Silvic din 2008 (art.5.16).

Potrivit art. 1025 alin. 1 Cod proc.civ. procedura cu privire la cererile cu valoare redusă, se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, iar potrivit art. 1026 Cod proc.civ. reclamanta are alegerea între procedura specială regulilor din prezentul titlu și procedura de drept comun.

In speță, se reține așadar că între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii (f.20-23 dosar), astfel că obligațiile proprietarilor, trec în sarcina prestatorului de servicii silvice.

Prin acest contract proprietarul are obligația să-și aducă aportul la procesul de prestări servicii silvice și prin acțiunea sa, acesta a creat un prejudiciu în cuantum de 1110,79 lei, reprezentând 50% din contravaloarea prejudiciului, în vederea constituirii fondului de conservare și regenerare a pădurii, conf. prev. art. 33 din Codul Silvic.

Împotriva acestei sentințe, la data de 26.05.2014, a declarat apel pârâtul B. C., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivare a arătat că este proprietarul suprafeței de 3600 mp teren împădurit aflat în UPI ua 92 Ocolul Silvic Dolhasca, iar cu aprobarea sa, numitul G. G., a tăiat trei copaci, fiind amendat în mod injust de către Direcția Silvică Suceava cu suma de 1110,79 lei. Consideră apelantul că amenda este nedreaptă deoarece nu a furat din pădurea statului și solicită anularea acesteia.

Prin întâmpinarea depusă la data de 27.06.2014 (f. 12 dosar), intimata R. Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Suceava a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 641 din 27.03.2014 a Judecătoriei Fălticeni, cu motivarea că pârâtul, fiind proprietar de pădure este obligat să respecte regimul silvic reglementat de legislația silvică, regim silvic care se aplică tuturor pădurilor indiferent de natura proprietății.

Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul constată că nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Este necontestat faptul că la data de 02.05.2012 pârâtul-apelant l-a trimis pe numitul G. G. pe suprafața de pădure suprafața sa, situată în UP1 u.a. 92, Ocolul Silvic Dolhasca, suprafață pentru care a încheiat contract de prestări servicii silvice (care include și paza pădurii), cu Direcția Silvică Suceava prin Ocolul Silvic Dolhasca, de unde acesta a tăiat fără drept un număr de 3 arbori specia fag cu diametrele la cioată între 42 și 84 cm, a căror volum este de 10,582 mc, în valoare de 1791,61 lei, la care se adaugă TVA în procent de 24% (429,98 lei), în total 2221,59 lei, materialul lemnos fiind însușit de pârât.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 46/2008 (Codul silvic) a fost încheiat procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice nr. 1264/08.06.2012 înaintat către P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni.

Prin Rezoluția nr. 1226/P/2012 din 11.X.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni dată în dosarul nr. 1226/P/2012, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâtul B. C. și numitul G. G., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „tăiere fără drept de arbori” prevăzută de art. 108 al. (1) lit. a) Cod silvic, în temeiul art. 228 al. (4) Cod procedură penală raportat la art. 10 al. (1) lit. d) Cod procedură penală (f. 12 dosar fond).

Cu referire la efectele acestei Rezoluții asupra acțiunii civile de față, se reține că rezoluția procurorului constituie un mijloc de probă care dă naștere unei prezumții simple de adevăr ce ar putea fi răsturnată printr-un mijloc de probă cu o forță probată superioară.

La aprecierea puterii probatorii a Rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, urmează să se țină seama de faptul că pârâtul-apelant nu a formulat plângere împotriva acesteia, iar situația de fapt reținută nu a fost combătută prin nici un mijloc de probă.

Susținerile pârâtului-apelant în sensul că nu poate fi obligat la plata sumei solicitate motivat de faptul că arborii au fost tăiați de pe terenul proprietatea sa, nu pot fi reținute pentru următoarele considerente:

Deși este proprietarul suprafeței de pădure, pârâtul era obligat să respecte regimul silvic și să nu taie arbori decât după ce sunt marcați de organele silvice așa cum prevăd dispozițiile art. 63 din Codul silvic și să nu-i exploateze decât după obținerea autorizației de exploatare și parchetul este predat spre exploatare prin proces-verbal, așa cum prevăd dispozițiile art. 62 al. (1) din Codul silvic, art. 4 al. (2) și art. 12 și Instrucțiunile din 03.06.2011 privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport a materialului lemnos din păduri, aprobat prin Ordinul nr. 1540/03.06.2011 a Ministerului Mediului și a Pădurilor.

Deosebit de aceasta, între pârât și Direcția Silvică s-a încheiat un contract de prestări servicii silvice, astfel că obligațiile proprietarilor, trec în sarcina prestatorilor de servicii silvice.

Conform prevederilor din contractul de prestări servicii silvice (f. 20 – 23 dosar), proprietarul are obligația să-și aducă aportul la procesul de prestări servicii silvice, astfel că activitatea personalului silvic să nu fie tulburată (art. 5.11), să acorde sprijin la depistarea și sancționarea persoanelor care încalcă legislația silvică (art. 5.12) și să înființeze fondul de conservare și regenerare a pădurii din sursele prevăzute la art. 63 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, art. 33 din Codul silvic în actuala reglementare.

În baza contractului de prestări servicii încheiat de părți, obligațiile proprietarului trec în sarcina prestatorilor de servicii silvice.

Prin acest contract pârâtul apelant este obligat să-și aducă aportul la procesul de prestări servicii silvice, ori prin acțiunea sa, acesta a creat un prejudiciu în cuantum de 1110,79 lei, reprezentând 50% din contravaloarea prejudiciului creat, în vederea constituirii fondului de conservare și regenerare a pădurii, conform dispozițiilor art. 33 din Codul silvic.

Prin urmare, cererea pârâtului-apelant privind anularea dispoziției de plată a sumei de 1110,79 lei stabilită în sarcina sa și în favoarea reclamantei-intimate R. Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Suceava, nu poate fi admisă.

Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art. 480 al. (1) Noul Cod de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca fiind temeinică și legală.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge apelul declarat de pârâtul B. C. cu domiciliul în ., jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 641 din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimată fiind reclamanta R. Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Suceava (CUI_, C. J_, cont RO09RZBR_8044) cu sediul în mun. Suceava, .. 6, jud. Suceava, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 09 septembrie 2014.

Președinte,

I. M.

Judecător,

I. G.

Grefier,

C. A.

Red. I.G.

Jud. fond. A. I.

Dact. C.N.A.

4 ex. 07.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 715/2014. Tribunalul SUCEAVA