Fond funciar. Decizia nr. 1059/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1059/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 3331/86/2014
Dosar nr._ - fond funciar –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 1059
Ședința publică din 20 mai 2014
Președinte: T. M.
Judecători: M. C.
Judecători: D. D.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta M. A., domiciliată în Suceava, ., nr. 8, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 504 din 10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind reclamanții A. N., domiciliat în Suceava, ..3, județul Suceava, A. Agurița dn comuna D., ., L. C., cu același domiciliu și pârâții C. orășenească de aplicare a Legii fondului funciar D., C. județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. I. A. din orașul D., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta recurentă, avocat D. N. pentru pârâta intimată C. orășenească D. și reclamantul intimat A. N., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, în cadrul căruia, a învederat că la dosar, prin serviciul registratură, au fost depuse completări la motivele de recurs.
Întrebate fiind, părțile prezente, personal și prin reprezentant legal, au precizat că nu mai au de formulat alte cereri prealabile, sens în care, instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reclamanta recurentă a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
A. D. N., pentru pârâta intimată C. orășenească D. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că în mod corect prima instanță a admis excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei și a admis excepția autorității de lucru judecat.
Reclamantul intimat prezent a pus concluzii de admitere a recursului formulat de reclamanta M. A..
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată inițial sub nr. 320/227 din 02.02.2010, reclamanții: M. A., A. N., A. Agurița, A. M. și L. C., au solicitat în contradictoriu cu pârâta C. de aplicare a Legii fondului funciar D., jud. Suceava, nulitatea parțială absolută a titlului de proprietate nr. 3884/14.04.2004 emis pe numele A. M., pentru suprafața de 1800 mp. teren arabil intravilan la locul numit „P. G.-V. . suprafață a fost trecută în titlul de proprietate nr. 2328/14.08.1996 pe numele proprietarului de drept A. I.D., cu 9 ani înaintea emiterii titlului de proprietate a cărui anulare o solicită și face parte din masa succesorală de 3 ha 61.200 mp. emis pe numele defunctului A. I.D. și a titlului de proprietate nr. 4497/04.11.2006 emis pe numele C. A., cu 10 ani după emiterea primului titlu nr. 2328/1996, în sensul excluderii din acest titlu a suprafețelor de 2200 mp.din tarlaua „La B., . mp. „La M., . suprafețe fac parte din masa succesorală de 3 ha 6100 mp.din titlul de proprietate 2328/1996 devenit 3728/2003, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și a daunelor cominatorii de 100 lei/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor pe care le va stabili instanța de judecată.
In fapt, reclamanții au aratat că sunt moștenitorii defunctului A. I. D.. Prin titlul de proprietate 2328/14.08.1996 modificat prin titlul nr. 3728/21.04.2003, pe numele defunctului A. D., mostenitorilor defunctului A. D. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafată de 3,61 ha teren .
Ulterior, C. de Fond Funciar D. a emis cele două titluri de proprietate a căror anulare partială o solicită, titluri în care au fost mentionate suprafete de teren ce constituie proprietatea defunctului A. D. si care fac parte din masa succesorală rămasă după acesta întrucât sunt evidentiate în titlul de proprietate nr. 3728/2003.
Cele două titluri de proprietate contestate au fost emise în mod nelegal în conținut și eliberate abuziv, pentru că vecinătățile trecute la cele trei suprafețe sunt eronate, sunt bun comun nepartajat, nu se știu vecinătățile înainte de a se face partajul.
Pe de altă parte, suprafata de la locul „P. V. ..700 mp. si s-a trecut 1.800 mp. iar în titlul de proprietate nr.4497/2006 este trecută suprafata de 2.200 mp. la „B. Siliste” iar în procesul verbal ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate s-a trecut suprafata de 0,36 ha.
Tot în acest titlu este trecută eronat suprafata de 3.600 mp. la locul „La M.” când acesta face parte din suprafața de 4.100 mp. „La G.” intravilan.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe următoarele legi: Legea 169/1997, art. III, al.1, lit. a – cu modificări și completări prin Legea 247/2005, art. III, alin.1, lit.a,i,v, Legea 247/2005, completări la L.18/1991, etc.
Prin întâmpinare, C. Județeană Suceava (f.43 ds. fd.), a arătat că documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate contestate, se află la comisiile teritoriale în subordine, sens în care cere ca instanța să solicite aceste documente de la C. de fond funciar sau de la Oficiul Județean de cadastru și Publicitate Imobiliară.
Prin întâmpinarea depusă la fila 29 dosar fond, C. de fond funciar D., a arătat că în cauză se impune citarea titularului dreptului de proprietate, respectiv defunctul A. D.M., precum și a numitului C. A..
S-a solicitat respingerea cererii reclamantei ca nefondată și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
S-a arătat că titlul de proprietate nr. 3884/14.04.2004 a fost eliberat ca urmare a cererii de reconstituire formulată de defunctul A. D.M., cerere înregistrată sub nr. 1169/1991. Terenul evidențiat în titlul de proprietate evidențiat în rolul agricol, astfel acesta figurând cu suprafața de 0,18 ha la locul numit „Vatra satului-G.”, suprafață cu care a fost pus în posesie.
In ce privește titlul de proprietate 4497/14.11.2006, acesta a fost eliberat în baza sentinței civile 1453/22.11.2005, prin care i s-a reconstituit numitului C. I.A. dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,22 ha situată la locul numit „La B.”.
Pentru aceste considerente, cum titlurile de proprietate au fost eliberate cu respectarea dispozițiilor Legii fondului funciar, s-a solicitat respingerea acțiunii ca fiind lipsită de obiect.
Ulterior, prin întâmpinarea de la fila 76 dosar fond, comisia de fond funciar D. precizează că, în ceea ce privește titlul de proprietate 4497/14.11.2006 acesta a fost eliberat în baza sentinței civile 1453/22.11.2005, prin care intimatului C. I.A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,22 ha teren la locul „La B.” și, în baza încheierii din data de 07.02.2006 de completare a dispozitivului sentinței civile 1453/2005, în sensul că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 0,36 ha teren, situat la locul „La M.”.
In ceea ce privește capătul de cerere privind punerea în posesie,a arătat că ulterior eliberării titlului de proprietate nr. 3728/21.04.2003 (fost titlu de proprietate 2328/14.08.1996), reclamanții au fost puși în posesie conform prev. art. 27 din Legea fondului funciar.
S-a solicitat respingerea cererii privitoare la plata daunelor cominatorii.
Prin sentința civilă nr. 1420/16.06.2010, acțiunea a fost respinsă ca nefondată, reținându-se că reclamanții, în afara înscrisurilor atașate nu au adus alte dovezi pentru a demonstra instanței cum să reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie, s-a făcut în mod ilegal și abuziv.
Recursul declarat de către reclamanți împotriva acestei hotărâri, a fost admis prin decizia civilă nr. 1267/28.09.2010 a Tribunalului Suceava-Secția civilă, s-a casat sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
A reținut instanța de control că fondul pricinii nu a fost cercetat de către prima instanță, urmând ca în rejudecare instanța să se pronunțe asupra tuturor solicitărilor reclamanților.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni, sub nr._ .
Părțile au fost legal citate, reclamanții au depus memorii, arbore genealogic, acte de stare civilă, adrese emise de către C. Județeană și C. orășenească D. (f.12-17, 23-48).
C. orășenească D. prin apărător ales, a invocat la primul termen de judecată excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei M. A. și excepția autorității de lucru judecat, în raport cu dosarul nr._, soluționat prin sentința civilă 2629/15.12.2008(f.18 dosar).
Solicitată de către instanță, C. orășenească D. a comunicat pentru termenul din 31 martie 2011 copii de pe înscrisurile solicitate de instanță(f. 49, 52, 57-70, 94-102 dosar).
Pârâtul C. A. a formulat întâmpinare și a invocat excepția autorității de lucru judecat, întâmpinare la care prin apărător ales, a înțeles să depună precizări (f.71-76, 88-93).
C. județeană Suceava a comunicat instanței documentația care a stat la baza emiterii hotărârii 550/2005(106-149).
Prin sentința civilă nr. 1384/07.06.2012, Judecătoria Fălticeni a respins exceptia lipsei calitătii de reprezentant a reclamantei M. A., precum si exceptia autoritătii de lucru judecat ca nefondate; a admis în parte actiunea în constatarea nulitătii absolute partiale a titlului de proprietate nr.3884/2004 formulată de reclamantii: M. A., A. N., A. Agurița, A. M. și L. C., în contradictoriu cu pârâții: C. orășenească de fond funciar D., jud. Suceava, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. I. A.; a constatat nulitatea absolută parțială a T.P. nr.3884/2004 în sensul excluderii suprafeței de 1800 mp teren la „G.-V. ., .; a constatat nulitatea absolută parțială a T.P. 4497/04.11.2006 în sensul excluderii suprafeței de 2200 mp „La B.” și suprafața de 3600 mp „La M.” suprafețe situate în extravilanul satului Siliștea si respectiv Budeni .; a respins ca nefondat capătul de cerere pentru obligarea primarului Orașului D.-președinte al Comisiei Orășenești de aplicare a Legii 18/1991 la plata de daune cominatorii de 100 lei/zi întârziere și a respins ca nefondată cererea de acordare cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt moștenitorii defunctului A. I.D., calitate în care li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3,61 ha teren, situată pe raza com. D., . în mai multe parcele, intravilan și extravilan, așa cum sunt menționate în titlul de proprietate 3728/2003 (f.12 dos._ ).
Acest titlu de proprietate a fost emis după defunctul A. I.D., în condițiile în care, prin sentința civilă nr. 2639/2001 a Judecătoriei Fălticeni, s-a modificat titlul de proprietate nr. 2328/14.08.1996, în sensul înscrierii corecte la rubrica „ numele și prenumele autorului”, a datelor privind pe ascendentul reclamanților( f. 9-10 dosar_ ).
La data de 10.09.2008, parte dintre moștenitorii defunctului A. I.D., înscriși în titlul de proprietate sus-menționat, respectiv: L. C., A. Agurița, H. C. și M. A., în contradictoriu cu: C. A., C. or. D. și C. Județeană Suceava, au solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate 3884/2004, cât privește suprafața de 18 ari teren „G.”, precum și a titlului de proprietate 4497/2006, cât privește suprafața de 2200 mp. „La B.” și 0,324 arabil intravilan grădină.
Prin sentința civilă nr. 2629/15.12.2008 a Judecătoriei Fălticeni, a fost respinsă acțiunea reclamanților precizată, în sensul excluderii din titlul de proprietate 4497/2006 și a suprafeței de 0,36 ha teren la „M.”.
Prin decizia nr. 610/2009 a Tribunalului Suceava-Secția civilă, recursul declarat de reclamantii L. C., A. Augurita, H. C. si M. A. împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat.
Instanța de fond a constatat că excepția autorității de lucru judecat invocată de către C. orășenească D. și de către pârâtul C. A., nu este incidentă în cauză, în condițiile în care între prezenta cauză și cea care a format obiectul dosarului nr._, nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză prevăzute imperativ de disp. art., 1201 Cod Civil. Astfel, deși cauza vizează constatarea nulității acelorași două titluri de proprietate, nu există identitate în ce privește părțile, respectiv, reclamanții (f.3-dos._ și f.2-dos._ ).
Nu a putut fi reținută în cauză nici excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei M. A. pentru ceilalți reclamanți, câtă vreme aceștia legal citați, nu au înțeles să invoce acest aspect, ba mai mult prin memoriile adresate instanței, au înțeles să reitereze aceeași situație de fapt prezentată în petitul acțiunii (f. 14-15, 44-47 dosar).
Pe fondul cauzei, acțiunea a apărut ca fondată pentru următoarele considerente:
Titlul de proprietate nr. 3884/2004 (f.12 dosar), a fost emis numitului A. D.M. pentru suprafața totală de 1,80 ha teren, situat pe raza satului Budeni, oraș D., jud. Suceava, suprafață dispusă în mai multe trupuri: 0,36 ha teren la „H.”, 0,54 ha teren la „P.”, 0,18 ha teren la „Deal B.”, 0,18 ha teren la „G.-vatră . D.M. este fiul lui D. și C., cei care au figurat în registrul agricol cu suprafața totală de 3,61 ha teren dispusă în mai multe trupuri, printre care și 0,61 arabil la „B.-Siliștea”, 0,17 arabil în „Vatra satului”, 0,43 arabil, 0,09 curți și 0,09 livezi situate în „G.”, conform filei din registrul agricol anii 1959-1961(f.63 dosar).
In această calitate, A. D.M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,61 ha teren ce a aparținut autorului său și figurează înscris la rubrica „numele și prenumele moștenitorilor”, numărul de ordine 74 (f.64 dosar).
Pe cererea adresată la 12.03.1991 de către moștenitorii defunctului A. I.D., cerere înregistrată sub nr. 1245, figurează A. D.M. alături de frații săi( f.65 dosar).
Titlul de proprietate nr.3728/2003 emis de către C. Jud. Suceava cu privire la suprafata de 3,61 ha teren determinată conform RA pe numele tuturor mostenitorilor defunctului A. I.D., are o natură ambivalentă, aceea de act constitutiv al dreptului de proprietate si act de atestare a calitătii de mostenitor acceptant al succesiunii, în privinta terenului, a aceluia care figurează în titlu.
Datorită acestui caracter al titlului, numai succesorii care figurează în titlu au calitatea de coindivizari în privinta terenurilor, pentru care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate si pot solicita iesirea din indiviziune.
Cererea formulată de către A. D.M. la data de 11 martie 1991, în nume propriu, pentru reconstituirea dreptului de proprietate cât privește suprafața de 2,00 ha teren, cu care s-a înscris în CAP, a fost menționată în tabelul întocmit cu membrii cooperatori care au adus pământ, la nr. de ordine 27 (f.61 dosar).
A. D.M. a fost căsătorit cu M., cea care l-a moștenit în anul 1992, când s-a deschis succesiunea după acesta și cea care la rândul său, a testat în favoarea pârâtului C. A. (f.90-100 dosar).
A. M. este legatara universală în conditiile în care soțul său a testat în favoarea sa „întreaga avere mobilă si imobilă ce se va stabili că-i apartine la deces”, conform testamentului autentificat sub nr. 690/26 ianuarie 1989 (f.90).
Prin urmare, A. M. a avut vocație la întreaga mostenire a soțului său defunctul A. D.M., conținutul concret al acesteia (emolumentul), determinându-se la data decesului testatorului.
Astfel, la data de 2 august 1992 când s-a deschis succesiunea defunctului A. D-.M., cu ultimul domiciliu în . jud.Suceava, masa succesorală era reprezentată de cota de ½ din casa de locuit și anexe situate în . între vecinii: D. A., R. G., drum, dobândite prin constructie în timpul căsătoriei pe terenul soției supraviețuitoare mostenit de la părinți de peste 45 de ani; conform Certificatului de mostenitor nr. 1164/29.09.1993 emis de notariatul de Stat Jud.Suceava (f.142).
Urmare a cererii formulată la data de 11 martie 1991 de către A. D.M., la data de 14 aprilie 2004 este emis titlul de proprietate 3884 pentru suprafața de 1,80 ha teren situat pe raza satului Budeni ., 101).
În aceste circumstanțe la 11 iulie 2005 s-a întocmit un certificat suplimentar de moștenitor sub nr. 106, de către BNP D. N. A. Fălticeni (f.97).
În acest certificat pe lângă bunurile descrise în certificatul nr. 1476/1993 au fost înscrise în cotă de 1/1 trupurile de teren mentionate în titlul de proprietate 3884/2004.(f.92, 191-102).
Emiterea acestui titlu de proprietate s-a făcut pentru A. D.M. care formulase cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 la data de 11 martie 1991, dar care la data de 2 august 1992 a decedat, deși la data de 20 martie 2000 soția sa A. Gh.M., legatară universală, formulase o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 2,12 ha sau 2,1524 ha(f.126).
Această cerere nu a fost validată, iar în titlul de proprietate sus menționat nu este înscrisă A. Gh.M. ca moștenitoare a lui A. D.M. persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate cât privește suprafața de 2 ha teren cu care a figurat în anii 1959-1960 în RA.(f.60).
Mai mult decât atât, tot în temeiul Legii 1/2000 A. Gh.M. a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cât privește suprafața de 2,92 ha teren(f.138).
Prima cerere, cea pentru 2,12 ha sau așa cum apare modificat 2,1524 ha la fel ca și cererea pentru 2,92 ha, sunt formulate după 12 martie 2000 așa cum a rezultat din procesul verbal încheiat la 12 martie 2000, când s-a închis înregistrarea cererilor depuse conform Legii 1/2000(f.120, 70 ).
Solicitarea formulată în temeiul Legii 1/2000 de către soția supravietuitoare, mostenitoarea testamentară a defunctului A. D.M. a făcut obiectul analizei comisiei comunale de fond funciar, conform procesului verbal încheiat la 10 februarie 2005.
Potrivit acestui proces verbal comisia comunală a analizat cererea nr. 297/2000 conexată cu cererea nr. 296/28.01.1998, cerere care nu a fost depusă la dosarul cauzei și a aprobat suprafata de 1, 6524 ha conform proceselor verbale de punere în posesie provizorie si a RA.(f.106-120, 70); fără să se facă vorbire despre titlul de proprietate nr. 3884/2004, în care este înscrisă suprafața de 1,80 ha teren, autor deposedat fiind A. D.M..
La dosarul cauzei nu se află cererea formulată în 1998, în temeiul Legii 169/1997 si nici altă copie a RA pentru anii 1959-1962 decât cea aflată la fila 60 dosar, în care sotii A. M. si A. M. figurează cu suprafata de 2 ha teren în posesia gospodăriei.(f.60).
Cu toate acestea, comisia comunală a întocmite documentatia în vederea validării cererii de către C. Jud.Suceava cât privește suprafața de 1,6524 ha teren din care 1,26 ha extravilan si 0,3924 intravilan (f.149).
C. Jud.Suceava analizând documentatia înaintată de comisia locală cu privire la cererea formulată de A. Gh.M. prin Hotărârea nr. 550/15 mai 2005, art.1 invalidează poziția nr. 1 din Anexa 3 cu suprafata de 1,65 ha deoarece cererea nu s-a depus în termen legal (până la data de 12 martie 2000- f.147, 106-148).
Această Hotărâre a Comisiei judetene este contestată de către pârâtul C. A. căruia în baza sentinței civile nr. 1453/22.11.2005 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă la 15.02.2006, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 1,15 ha teren situată pe raza loc. D..
Ulterior, prin încheierea de completare dispozitiv din 2 februarie 2006 a Judecătoriei Fălticeni s-a inclus și . ha teren în ..67-69).
Astfel s-a emis pe numele lui C. A., titlul de proprietate nr. 4497/4.11.2006, cu privire la suprafata de 1,524 ha teren situat pe raza . de punere în posesie fiind întocmit la 22 martie 2006(f.13-14 dosar nr._ ).
Prin urmare A. Gh.M. este moștenitoare testamentară a defunctului A. D.M. cel care a solicitat în nume propriu reconstituirea dreptului de proprietate pentru 2 ha teren înscrisă în RA iar C. A. este moștenitorul testamentar al numitei A. Gh.M., calitate în care a primit toate bunurile mobile si imobile ale acesteia, conform testamentului autentificat sub nr. 322/17.02.2004 de BNP D. A.- Fălticeni.(f.99, 100).
Or, s-a observat că prin cele două titluri de proprietate respectiv: 3884/2004 si nr. 4497/2006 după persoana îndreptătită la reconstituire A. D.M. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1,80 si respectiv 1,524 ha teren, în total 3,324 ha deși fusese solicitată doar suprafata de 2 ha.
Cele mai sus prezentate au format convingerea instantei de fond că în temeiul Legii 1/2000 A. Gh.M. a formulat cererea la 20 martie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în mod direct de pe urma autorului ei A. D.M. proprietar deposedat, pentru care la acea dată nu fusese reconstituit dreptul de proprietate prin validarea cererii formulată la 11 martie 1991.
În acest caz s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin retransmitere succesorală dar A. Gh.M. nu a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul prevăzut de legea fondului funciar nr. 18/1991 modificată și completată prin Legea nr. 1/2000, sub sanctiunea decăderii.
Dispozitia imperativă a art.13 alin.2 din legea fondului funciar stabileste că „în cazul terenurilor ce nu s-au găsit în circuitul civil moștenitorii sunt repusi în termenul de acceptare si sunt considerati că au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei iar prin art. 13 alin.2 din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar, regulament aprobat prin HG 890/2005, cererile mostenitorilor legali se iau în considerare, prin excludere, în ordinea de preferință.
Prin urmare titlurile de proprietate nr.3884/2004 si 4497/2006 au fost emise cu nerespectarea dispozitiilor art. 116 din legea 18/1991 modif. si completată si disp. art. 35 din Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar.
În cazul ambelor titluri de proprietate nu s-a emis o adeverintă de proprietate care să fi fost validată de comisia judeteană iar procesele verbale de punere în posesie întocmite de comisia locală de fond funciar si aflate la dosarul cauzei conferă doar calitate de posesor.
Mai mult decât atât reconstituirea dreptului de proprietate pentru pârâtul C. I.A. prin Hotărârea judecătorească mai sus mentionată nu s-a făcut în contradictoriu cu reclamantii din prezenta cauză, coindivizari alături de A. D.M., conform titlului de proprietate 3728/2003.
Cum în cele două titluri de proprietate supuse controlului în cauză sunt înscrise parte din terenurile reconstituite deja în favoarea mostenitorilor defunctului C. I.D. printre care se numără si A. D.M., actiunea reclamantilor a fost admisă.
Astfel există o dublă reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafata de 1800 mp teren grădină înscrisă în titlul de proprietate nr. 3884/2004 si suprafetele de 2200 mp la B. si 3600 la M. înscrise în T.P. 4497/2006, raportat la titlul de proprietate nr.3728/2003 emis reclamantilor si numitului A. D.M..
Aceasta, cu atât mai mult cu cât A. D.M. a solicitat și era îndreptățit, conform Registrului Agricol la reconstituirea dreptului de proprietate, doar pentru 2 ha teren și nu pentru 3,324 ha teren, suprafața totală din cele două titluri supuse controlului judecătoresc, această din urmă suprafață fiind cu 0,286 ha mai puțin, decât suprafața de 3,61 ha înscrisă în titlul de proprietate 3728/2003, emis moștenitorilor defunctului A. I.D..
Date fiind toate cele de mai sus reținute, în temeiul art. 163 Cpciv si art. 1201 C. civil, au fost respinse ca nefondată excepția autorității de lucru judecat precum si excepția calitătii de reprezentant a reclamantei M. A., invocată de către pârâta C. orășenească D..
În temeiul art. III alin. 1 lit. a, pct.(ii) din legea 18/1991 modif. si completată a admis actiunea în parte si a constatat nulitatea absolută partială a T.P. nr.3884/2004 si a T.P. nr.4497/2006 în sensul excluderii suprafetelor de teren deja înscrise în titlul de proprietate 3728/2003, respectiv:
- 1800 mp teren la „G.-V. ., . (T.P. nr.3884/2004 )
- 2200 mp „La B.”
- 3600 mp „La M.” suprafețe situate în extravilanul satului Siliștea si respectiv Budeni . (T.P. nr.4497/2006).
În temeiul art. 64 alin.2 din Legea 18/1991 modif. si completată, a respins ca nefondat capătul de cerere pentru obligarea Primarului orasului D. la plata de daune cominatorii.
În temeiul art. 274 alin.2 C.pr. civ, a respins ca nefondată cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitată de reclamanti, câtă vreme acestia nu au depus dovezi cu privire la aceste cheltuieli, cu atât mai mult cu cât în temeiul art.16 1 din Legea 146/1997 modif. si completată, actiunea de față a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții C. locală de fond funciar D. și C. A., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivare, C. locală de fond funciar D. a arătat că prima instanță a încălcat principiul rolului activ, principiul disponibilității și al aflării adevărului, invocând că în mod greșit a fost respinsă excepție lipsei calității de reprezentant al reclamantei M. A.; din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă că aceasta ar fi fost împuternicită de ceilalți patru reclamanți, până data de 02.02.2010, să formuleze și să introducă acțiunea în instanță și în numele acestora, solicitând anularea cererii de chemare în judecată în temeiul art. 161 alin. 2 Cod pr. civ.
Au arătat că greșit a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, față de sentința civilă nr. 2629/15.12.2008 a Judecătoriei Fălticeni, irevocabilă, prin care a fost respinsă cererea reclamantelor M. A., A. Agurița, L. C., H. C., care au solicitat anularea titlurilor de proprietate nr. 3884/14.04.2004 și nr. 4497/14.11.2006, invocând art. 1201 C.civ. și art. 166 C.pr.civ.
Pe fondul cauzei, a arătat pârâta recurentă că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate. Titlul de proprietate nr. 3884/2004 a fost emis pentru suprafața de 2 ha teren, cu care defunctul A. D. M. figura înscris în rolul agricol. Acesta provine înscris cu suprafața de 0,18 ha la locul numit Vatra satului - G.. În ceea ce privește titlul de proprietate nr. 4497/2006 a fost emis în baza sentinței civile nr. 1453/22.11.2005, prin care pârâtului C. I. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,22 ha, situată la locul numit "La B.", 0,0324 ha "G.", 0,36 ha "La D., 0,18 ha „La L." și 0,36 "La M.".
A mai precizat că cele două titluri de proprietate contestate de către reclamanții intimați au fost eliberate în baza evidențelor registrului agricol și a unei hotărâri judecătorești, iar pentru a se putea stabili dacă există o suprapunere între suprafețele înscrise în titlurile de proprietate nr. 3884/2004 și 4497/2006 eliberate după A. M. și titlul de proprietate nr. 3728/2003 emis moștenitorilor defunctului A. I. D., se impune administrarea probei cu expertiză, până în prezent reclamanții intimați nefăcând dovada faptului că suprafețele din titlurile contestate se suprapun.
Au mai arătat că speța nu se încadrează în nici unul din cazurile de nulitate prev. de art. III din Legea nr. 169/1997 modificată prin Legea nr. 247/2005, întrucât au fost respectate prevederile Legii fondului funciar, că aceste dispoziții vizează terenuri intravilane, iar suprafețele pentru care se solicită anularea titlurilor de proprietate sunt situate în extravilan, în primul rând, iar în al doilea rând, actele de reconstituire sunt concomitente, fără a se putea stabili prioritatea vreunuia dintre ele.
Pârâtul C. A. a arătat că prima instanță nu a motivat de ce nu este dată în cauză excepția autorității de lucru judecat, menționând doar că, în temeiul art. 163 C.pr.pen. și art, 1201 C.civ. respinge excepția.
Pe fondul cauzei a arătat că, greșit, instanța de fond a admis acțiunea, invocând în acest sens certificatul de moștenitor nr. 106 din 11.07.2005, care certifică că moștenitorul lui A. M., decedat la data de 02.08.1992 și este A. M., în calitate de legatară testamentară. Potrivit certificatului de legatar nr. 107/11.07.2005 după A. M. în calitate de moștenitor a rămas C. A. – legatar universal Că, în mod greșit, a fost admisă cererea de anulare a celor două titluri de proprietate care au fost emise cu respectarea dispozițiilor Legii fondului funciar în baza evidențelor registrului agricol și a unei hotărâri judecătorești. Dacă s-ar pune în discuție existența unei duble reconstituiri a dreptului de proprietate pentru una sau mai multe parcele de teren înscrise în cele trei titluri de proprietate, în cadrul unei acțiuni de ieșire din indiviziune, toate aceste aspecte ar fi rezolvate.
Recursul declarat de către C. locală de fond funciar D. și C. A. este întemeiat.
Prin Decizia civilă nr.1447/03 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Suceava – Secția Civilă a admis recursul declarat de către C. locală de fond funciar D. și de către pârâtul C. A. împotriva sentinței civile nr. 1384 din 07 iunie 2011 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul civil nr._ – reclamanți intimați fiind H. C., S. D., M. A., A. N., A. Agurița, L. C., A. M. – decedată, moștenitori fiind H. C., A. M. și S. D. iar pârâtă intimată fiind C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
A casat în totalitate sentința civilă nr. 1384/07.06.2011 a Judecătoriei Fălticeni (dosar civil nr._ ) și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
La Judecătoria Fălticeni cauza a fost reînregistrată sub nr._ primind termen de judecată aleatoriu.
La termenul de judecată din data de 01.10.2012, reclamanta M. A. a depus la dosar întâmpinare si cerere de suspendare a prezentei cauzei potrivit disp.art.244 alin.1 pct.1 Cpciv până la solutionarea dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului Suceava cu termen de judecată la 5 martie 2013 existând legătură de cauzalitate între ele.
La termenul de judecată din data de 05.11.2012, instanta a respins ca nefondată cererea de suspendare a prezentei cauze.
Totodată avocat D. N. pentru prim pârâtă a invocat exceptia autoritătii de lucru judecat în cauză fiind dată tripla identitate cerută de disp.art.1201 Ccivil cu privire la părti, obiect si cauză.
Astfel, prin S.C. nr. 2629/15.12.2008 definitivă si irevocabilă s-a respins cererea reclamantelor M. A., A. Agurița, L. C. si H. C. prin care solicitau anularea T.P. nr. 3884/2004 si 4497/2006, ori se poate observa că există identitate între părti mai putin în ceea ce îi privește pe reclamantii A. N. si A. M. fată de care se poate retine puterea lucrului judecat.
Reclamanta apreciază că nu este dată această exceptie întrucat nu s-a judecat asupra fondului cauzei iar instanta de control confirmă acest lucru nu s-a explicat din punct de vedere juridic dacă actele de proprietate sunt legale sau nu.
Instanta a unit exceptia autorității de lucru judecat cu fondul cauzei.
La termenul de judecată din data de 03.03.2014 instanța a învederat că la termenul de judecată din data de 1.10.2012 în mod greșit s-a dispus unirea cu fondul a excepției autorității de lucru judecat, considerându-se că necesită administrarea de probe, astfel că a revenit asupra deciziei și a pus-o pune în discuție.
Prin sentința civilă nr. 504 din 10 martie 2014, Judecătoria Fălticeni a admis excepția lipsei calității de reprezentant al reclamantei M. A., a anulat cererea de chemare în judecată în privința reclamanților A. N., A. A. și L. C..
A admis excepția autorității de lucru judecat și a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă având ca obiect constatare nulitate absolută titlu de proprietate formulată de reclamanți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, a reținut următoarele:
La data de 31.01.2011 pârâta C. Orășenească De Aplicare A Legilor Fondului Funciar D. a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei M. A., întrucât acțiunea este semnată doar de aceasta, nefiind depus la dosar nici un mandatat din partea celorlalți reclamanți. De altfel, față de Sentința Civilă nr. 2629/15.12.2008 a Judecătoriei Fălticeni - dosar nr._ a înțeles să invoce și excepția autorității de lucru judecat.
Aceste aspecte au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31.01.2011. (18, al doilea ciclu procesual, dosar_ )
De asemenea, la data de 23.03.2011 pârâtul C. A. a invocat excepția autorității de lucru judecat. (f. 71 – 76 al doilea ciclu procesual, dosar_ )
În acord cu dispozițiile art. 137 Vechiul Cod de Procedură Civilă (în continuare V.C.p.c ) instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepțiile procesuale sunt acele mijloace prin care, în cadrul procesului civil, partea interesată, procurorul sau instanța din oficiu invocă, în condițiile prescrise de lege și fără a pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, neregularități procedurale sau lipsuri privind exercițiul dreptului la acțiune, urmărind întârzierea sau împiedicarea judecății în fond.
Având în vedere caracterul absolut al celor două excepții, instanța a apreciat că acestea au fost invocate în termen.
Instanța a reținut că cererea de chemare în judecată este formulată de reclamanții M. A., A. N., A. Agurița, Amăriucăui M. și L. C., însă este semnată doar de M. A..
Prin încheierea din data de 31.03.2011 instanța i-a pus în vedere reclamantei M. A. să facă dovada calității sale de reprezentant al celorlalți reclamanți. (f. 82 al doilea ciclu procesual, dosar_ )
Deși reclamanta M. A. nu s-a conformat dispozițiilor instanței, aceasta a solicitat respingerea excepției lipsei calității de reprezentant întrucât ceillalți reclamanți ar fi semnat cererea de chemare în judecată, sunt în vârstă și nu se pot prezenta la judecată. (f. 166 al doilea ciclu procesual, dosar_ )
Verificând înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că reclamanții A. N., A. Agurița, Amăriucăui M. și L. C. nu au semnat cererea de chemare în judecată și mai mult decât atât, concluziile scrise ce privesc toți reclamanții sunt semnate tot numai de reclamanta M. A..
Reprezentarea în procesul civil este acea situație în care o persoană, numită reprezentant, îndeplinește acte de procedură în numele și în interesul altei persoane, care este parte în proces.
Partea poate fi reprezentată în procesul civil nu numai de avocat, ci și de o persoană care nu are această calitate. În situația în care cererea în justiție se face prin reprezentant convențional, trebuie ca în cerere să se specifice aceasta și să se alăture procura.
Așadar, referitor la conținutul mandatului judiciar, trebuie să fie o procură ad litem, adică o procură dată pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau reprezentare în judecată.
Sub aspectul formei, art. 68 al. 1 și 2 V.C.p.c. prevede că procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată sau dat prin declarație verbală, făcută în instanță și trecută în încheierea de ședință.
Instanța a reținut că la dosarul cauzei nu există o procură legalizată din partea reclamanților A. N., A. Agurița, Amăriucăui M. și L. C. și de asemenea, nici nu s-au prezentat personal în instanță pentru a-i da mandat de reprezentare reclamantei M. A..
Întrucât s-a acordat un termen pentru îndeplinirea acestei lispe, iar reclamanta nu a înțeles să se conformeze, instanța urmează a anula cererea în ceea ce-i privește pe reclamanții: A. N., A. Agurița, Amăriucăui M. și L. C., în conformitate cu disp. art. 161 al. 2 V.C.p.c. și în consecință, va reține ca reclamant în prezenta cauză doar pe M. A..
Rațiunea legiuitorului se desprinde din respectarea principiului disponibilității în procesul civil, conform căruia părțile fixează limitele în care va avea loc judecata, atât din punct de vederea al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, urmărindu-se astfel ca nici o persoană nu fi fie inclusă în angrenajul justiție fără voia ei, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de părți.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, instanța a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta M. A. a solicitat în contradictoriu cu C. Orașului D. De Aplicare A Legii Fondului Funciar, C. Județeană Suceava Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor și C. I. A. (cei din urmă fiind introduși în cauză de instanță) nulitate absolută parțială a titlului de proprietate nr. 3884 din 14.04.2004 pentru suprafața de teren arabil intravilan de 1800 mp Grădina-. de proprietate nr. 4497/04.11.2006 – în sensul excluderii din acest titlu a suprafețelor de 2200mp din tarlaua la B., . mp la M., .> Instanța a mai reținut că reclamanta M. A., a mai înregistrat o acțiunea la Judecătoria Fălticeni, cu același obiect, formându-se astfel dosarul nr._ . Prin Sentința civilă nr. 2629/15.12.2008 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 610/19.03.2009 a Tribunalului Suceava, apreciată de instanță ca legală și temeinică, s-a respins acțiunea reclamantei.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a constatat întrunită tripla identitate: părți, obiect și cauză și în consecință, a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă.
Aceasta înseamnă că, o cerere poate fi judecată irevocabil o singură dată și nu poate fi combătută printr-o altă hotărâre judecătorească, astfel încât drepturile recunoscute printr-o hotărâre irevocabilă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces.
Pe cale se consecință, având în vedere caracterul peremptoriu al celor două excepții, instanța a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta M. A.,criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare, a arătat că sentința recurată nu a respectat formele de procedură privind nulitatea parțială a celor două titluri de proprietate nr. 3884/2004 și 4497/2006, deci conform art. 105 alin. 2 s-a pricinuit reclamantei o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea parțială a titlurilor de proprietate sus citate.
De asemenea, sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină conform art. 261 alin. 1 pct 5 care au format convingerea instanței de a nu emite o hotărâre temeinică și legală, prin respectarea legii 169, art. III și 247, art. III, alin. 1 lit. a și a nu se referi în cuprinsul hotărârii la obiectul cauzei. Motivele invocate sunt lipsite de temei legal și sunt în afara obiectului dedus judecății.
A mai arătat recurenta că hotărârea atacată contravine sentinței civile nr. 1384/2011 și confirmă abuzul de putere și infracțiunea de tulburare de posesie săvârșite de pârâți, că nu au fost avute în vedere dispozițiile legale invocate - cuprinse în Legea 169/1997 modificată și completată prin legea 247/2005, că, în mod esențialmente greșit se afirmă despre un act juridic că are autoritate de lucru judecat atunci când în acesta nu se respectă și nu se aplică prevederile legale pe care se întemeiază obiectul cererii.
Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant recurenta a arătat că cererea de chemare în judecată a fost semnată de toți reclamanții care nu se pot prezenta, însă, în instanță, doar aceștia au formulat în dosar diverse memorii și întâmpinări.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată recursul nefondat.
Astfel, contrar susținerilor recurentei, cererea introductivă de instanță nu este semnată de ceilalți reclamanți și cum reclamanta semnatară a cererii nu a înțeles să suplinească această lipsă prin depunerea unei procuri speciale, în mod corect prima instanță a reținut excepția lipsei calității de reprezentant a recurentei.
Împrejurarea că ceilalți reclamanți ar fi fost prezenți la proces sau că ar fi depus diverse înscrisuri nu este de natură să înlăture excepția sus – menționată.
Față de conținutul sentinței civile nr. 2629/15.12.2008 a Judecătoriei Fălticeni rămasă irevocabilă, tribunalul constată că în cauză a fost reținută corect și excepția autorității de lucru judecat, în condițiile în care același obiect a fost tranșat de instanță între reclamanți și aceiași pârâți.
Așa fiind, criticile formulate de recurentă și care vizează fondul cauzei sau săvârșirea unor infracțiuni nu mai pot fi analizate în prezentul recurs.
De asemenea nu se poate reține nici încălcarea sentinței civile nr. 1384/2011, instanța nefiind ținută de soluția pronunțată în această hotărâre, în condițiile în care ea a fost desființată în recurs prin decizia civilă nr. 1447/2012 a Tribunalului Suceava, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
În consecință, constatând legală și temeinică hotărârea primei instanțe, tribunalul în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. A., domiciliată în Suceava, ., nr. 8, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 504 din 10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimați fiind reclamanții A. N., domiciliat în Suceava, ..3, județul Suceava, A. Agurița dn comuna D., ., L. C., cu același domiciliu și pârâții C. orășenească de aplicare a Legii fondului funciar D., C. județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. I. A. din orașul D., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. D. D. P. L.
pt. jud. aflat în CO semnează pt. jud. aflat în CO semnează
președintele instanței președintele instanței
Red. M.C.
Jud. fond: C. S.
Tehnored. P.L. / 2 ex. – 22.08.2014
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Partaj judiciar. Decizia nr. 989/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
