Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 898/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 898/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 5281/285/2013
Dosar nr._ - constatare nulitate act juridic–
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 898
Ședința publică din 14 octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: I. G.
Judecător: I. M.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea apelului promovat de reclamanta J. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat „Ș. M.”, cu sediul în Rădăuți, .. 70, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1317 din 14.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții D. V., domiciliat orașul Siret, .. 18, . și Asociația de proprietari „L. V.” Siret, cu sediul în .. 18, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta apelantă, asistată de avocat Ș. A. în substituirea avocatului Ș. M. și avocat O. M., pentru pârâta intimată Asociația de Proprietari „L. V.” Siret, lipsă fiind aceasta și prim pârâtul intimat.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, avocații părților, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile, sens în care, instanța constată cercetarea procesului terminată și acordă cuvântul la dezbateri.
A. Ș. A., pentru reclamanta apelantă, solicită admiterea apelului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, care în mod greșit a respins acțiunea ca inadmisibilă, atâta timp cât prin decizia Curții Constituționale din 7 mai 2014 au fost declarate neconstituționale atât prevederile ce reglementează obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile de aducere la cunoștință a avantajelor medierii cât și cele referitoare la respingerea ca inadmisibile a acțiunilor promovate fără respectarea acestei proceduri, cu obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.
A. O. M., pentru secund pârâta intimată, solicită respingerea apelului ca nefondat, precizând că deciziile Curții Constituționale se aplică numai pentru viitor, reținând în mod corect prima instanță că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, urmează a le solicita pe cale separată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
INSTANȚA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți sub nr._ din 24 octombrie 2013 reclamanta J. M. i-a chemat în judecată pe pârâții D. V. și Asociația de proprietari „L. V.” Siret, solicitând instanței:
- să constate nulitatea absolută a deciziei nr.2/31.08.2009 a pârâtei Asociația de proprietari „L. V.” Siret;
- să constate nulitatea absolută a unui număr de 47 facturi fiscale emise de pârâta Asociația de proprietari „L. V.” Siret;
- să-l oblige pe pârâtul D. V. să-i plătească suma de 19.500 lei cu titlu de daune materiale;
- să-l oblige pe pârâtul D. V. să-i plătească suma de 45.000 lei cu titlu de daune morale.
Pârâții au depus o întâmpinare comună (filele 121-122) prin care au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă reglementată de art.601 alin.1 lit.”f” din Lg. nr.192/2006.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (fila 137) prin care, referitor la pârâtul D. V., a arătat, pe de o parte, că nu este obligatorie „îndeplinirea procedurii de aducere la cunoștință a avantajelor medierii”, întrucât a solicitat despăgubiri în sumă de 64.500 lei, iar pe de altă parte că, oricum a indeplinit această procedură, depunând la dosar procesul verbal de informare nr.9/23.10.2013 (fila 138). Reclamanta nu a făcut nicio referire cu privire la situația pârâtei Asociația de proprietari „L. V.” Siret.
Prin sentința civilă nr. 1317 din 14 aprilie 2014, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, a reținut următoarele:
Referitor la pârâta Asociația de proprietari „L. V.” Siret.
Art.601 alin.1 lit.”f” din Lg. nr.192/2006 prevede obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile a informării cu privire la avantajele medierii, în litigiile a căror valoare este de sub 50.000 lei.
În speță:
- decizia nr.2/31.08.2009 are, în mod evident, un obiect evaluabil în bani, iar valoarea este de sub 50.000 lei;
- toate cele 47 de facturi au valori sub 50.000 lei.
În consecință, procedura prealabilă era obligatorie și, întrucât nu a fost îndeplinită, instanța a respins această cerere ca inadmisibilă, în temeiul art.193 alin.1 C.proc.civ..
Referitor la pârâtul D. V..
Valoarea de 50.000 lei (prevăzută la art.601 alin.1 lit.”f” din Lg. nr.192/2006) se raportează la fiecare capăt de cerere, iar nu la valoarea cumulată a mai multor capete de cerere. Cum ambele capete de cerere formulate împotriva pârâtului au o valoare sub 50.000 lei (19.500 și 45.000 lei), îndeplinirea procedurii prealabile era obligatorie.
Art.2 alin.1 din Lg. nr.192/1996 prevede că: „părțile /…/ sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii”, iar la art.2 alin.11 se artă cum trebuie să procedeze mediatorul atunci când „una dintre părți refuză în scris participarea la ședința de informare, nu răspunde invitației /…/ ori nu se prezintă la data fixată pentru ședința de informare”.
Așadar, este mai presus de orice îndoială că mediatorul trebuie să invite la ședința de informare toate părțile, iar nu numai reclamanta (medierea nici nu poate fi concepută decât cu privire la toate părțile). Ori, din cuprinsul procesului verbal de informare prezentat de reclamantă, rezultă că numai aceasta a fost invitată la ședința de informare, ceea ce înseamnă că procedura prealabilă reglementată de lege nu a fost îndeplinită.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta J. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că, deși a răspuns în scris și a susținut oral la primul termen de judecată motivele pentru care a considerat că nu este dată excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și nici nu se impune suspendarea cauzei motivat de neîndeplinirea procedurii prealabile reglementată de art. 60 ind. 1 lit. f din Legea 192/2006, instanța de fond în mod nelegal și netemeinic a admis excepția invocată de către prim – pârâtul intimat.
Astfel, în mod cu totul greșit, referitor la parata Asociația de proprietari „Latcu Voda" Șiret, instanța a considerat obiectul capătului de cerere privind constatarea nulitătii deciziei nr. 2/31.08.2009 ca fiind unul evaluabil in bani cat timp acesta a fost încadrat ca „nulitate act administrativ" încă de la momentul calculării taxei de timbru de către aceeași instanța ca si de către instanța care a dispus admiterea cererii de scutire a taxei de timbru. Ori, nulitatea actelor administrative nu presupune sub nici o forma îndeplinirea procedurii prealabile invocata de către prim-parat.
In ceea ce privește capătul de cerere privind anularea unui număr de 47 de facturi a solicitat ca instanța de control judiciar să observe că valoarea totala a acestora depășește oricum suma de 50.000 lei, prag peste care procedura prealabila nu este obligatorie. De altfel, atât la calcularea inițiala a taxei de timbru cat si prin scutirea de la plata a aceleiași taxe s-a luat in considerare de către ambele instanțe valoarea rezultanta a facturilor cumulate care depășește suma de 50.000 lei.
Aceleași aspecte sunt valabile si în ceea ce privește cele 2(doua) capete de cerere referitoare la paratul intimat D. V. ce au ca obiect despăgubiri materiale in valoare totala de 64.500 lei, deci, peste pragul de 50.000 lei prevăzut de lege pentru obligativitatea procedurii prealabile. Cu toate acestea a făcut dovada în instanță si este consemnat in conținutul motivării hotărârii instanței de fond ca a fost efectuata procedura prealabila privind avantajele medierii anterior promovării acțiunii respectând forma acceptata in practica tuturor instanțelor si mai ales in cadrul instanțelor investite cu soluționarea in fond si in calea de atac a prezentei cauze.
Pe de alta parte, Judecătoria Rădăuți, prin rolul activ conferit de lege, putea să dispună respingerea ca inadmisibila doar cu privire la ultimele 2(doua) capete de cerere desi, așa cum a motivat, nu se impunea o asemenea soluție, urmând ca pentru solicitările privind anularea deciziei si a facturilor emise in mod nelegal sa fie continuata procedura de judecata pe fondul cauzei.
Și nu in ultimul rând, a solicitat instanței de control judiciar să aibă în vedere la soluționarea apelului faptul ca prin Decizia din data de 07 mai 2014 Curtea Constitutionala a României a pronunțat o decizie prin care au fost declarate neconstitutionale atât prevederile ce reglementează obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile de aducere la cunoștința a avantajelor medierii cât si cele referitoare la respingerea ca inadmisibile a acțiunilor promovate fără respectarea acestei proceduri prealabile, prevăzute in lg.192/2006 modificata si republicata.
Având in vedere motivele de drept si de fapt prezentate a solicitat în baza disp. art. 470, 480 al.2 si 3 cod procedura civila, admiterea apelului, respingerea excepției inadmisibilității cererii, casarea in totalitate a sentinței nr. 1317 din 14.04.2014 pronunțata in dosarul. nr._ si trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță in vederea administrării probatoriului propus pentru cerceterea si soluționarea fondului cauzei
Prin întâmpinare, pârâtul D. V. în nume propriu și ca reprezentant a Asociației de P. „L. V.” Siret prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 266 din 07.05.2014 a Curții Constituționale a României s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 al. 1 și 12 și art. 601 din legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și s-a constatat că prevederile art. 2 al. 1 și 12 din legea nr. 192/2006 sunt neconstituționale.
Potrivit art. 147 al. 4 din Constituția României deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României.
Faptul că deciziile Curții Constituționale produc efecte „ex nunc” înseamnă că se pot aplica unor litigii deja soluționate irevocabil, dar nu înseamnă că nu sunt incidente în cazul proceselor în curs de soluționare.
Dacă aplicarea unui text normativ în perioada dintre . și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce textul de lege a fost declarat neconstituțional iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată.
Prin urmare, deciziile Curții Constituționale produc efecte juridice asupra proceselor în curs de judecată la data publicării acestora în Monitorul Oficial, cu excepția situației în care la acea dată era pronunțată deja o hotărâre definitivă.
În speță, urmare a Deciziei nr. 266 din 7.05.2011 a Curții Constituționale dispozițiile art. 2 al. 1 și 12și art. 601 din legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, declarate neconstituționale și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial.
Este vorba despre o situație juridică obiectivă și legală în desfășurare, căreia îi este incident noul cadru normativ creat prin declararea neconstituționalității, ivit înaintea definitivării sale.
Așadar, deciziile Curții Constituționale se aplică și proceselor în curs de soluționare, aflate în căile de atac.
Cum prima instanță și-a motivat soluția de respingere a acțiunii ca inadmisibilă pe prevederile art. 2 din legea nr. 196/2006 care au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 266/2014 a Curții Constituționale, tribunalul constatând incidența în cauză a dispozițiilor art. 480 al. 3 Cod procedură civilă, urmează să admită apelul, să anuleze sentința civilă atacată și să trimită cauza spre rejudecare aceleași instanțe pentru a se pronunța asupra fondului cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelul promovat de reclamanta J. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat „Ș. M.”, cu sediul în Rădăuți, .. 70, ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 1317 din 14.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții D. V., domiciliat orașul Siret, .. 18, . și Asociația de Proprietari „L. V.” Siret, cu sediul în .. 18, ..
Anulează sentința civilă sus menționată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. G. I. M. P. L.
Red. I.G
Jud. fond: B. B.
Tehnored. P.L./ 5 ex. – 07.11.2014
| ← Accesiune. Decizia nr. 629/2014. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 732/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
