Fond funciar. Decizia nr. 1032/2014. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1032/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 1502/285/2009*

DOSAR NR._ FOND FUNCIAR

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 1032

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 13 MAI 2014

COMPLETUL COMPUS DIN:

PREȘEDINTE D. D.

JUDECĂTOR M. T.

JUDECĂTOR C. M.

GREFIER C. D. I.

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de către pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA împotriva sentinței civile nr. 201/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ și C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI (prin primar) împotriva sentinței civile nr. 2749/18.10.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu petentele U. E. R., S. D. M. și intervenienții în nume propriu intimați O. S., V. E. și L. L..

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare au lipsit părțile, cauza fiind lăsată la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, s-a prezentat petenta intimată U. E. R., asistată fiind de av. Dusceac Virorica, substituind av. A. L. D., lipsă fiind celelalte părți, petenta intimată S. D. M. fiind reprezentată de av. Dusceac V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată că: recurenta C. de fond funciar a . motivele recursului, în două exemplare, din care un exemplar este înmânat petentei intimate, prin apărător; de către intimata V. E. o cerere prin care arată că renunță la calitatea de intervenient în nume propriu, iar intimatul O. S. a depus întâmpinare prin care solicită menținerea hotărârilor instanței de fond ca temeinice și legale.

Apărătoarea petentelor intimate depune la dosar împuternicire avocațială, delegație de substituire și chitanța nr. 520/2014 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 400 lei.

Întrebată fiind, apărătoarea petentelor intimate arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.

Instanța, constatând recursurile în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.

Apărătoarea petentelor intimate solicită respingerea recursurilor ca nefondate conform întâmpinării depuse la dosar și menținerea sentințelor civile atacate, acestea fiind temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depusă la dosar.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei Rădăuți la data de 12.03.2009, așa cum a fost precizată, petentele U. E. R. și S. D. M., în contradictoriu cu intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești, au solicitat desființarea hotărârii nr.25 din 15 ianuarie 2009 emisă de intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,45 ha teren agricol, în calitate de moștenitoare ale defunctului H. D., din care pentru suprafața de 1 ha, la locul ,,Băhni” sau ,,P.”, pe vechiul amplasament, iar pentru diferență, pe un amplasament disponibil din rezerva comisiei locale de fond funciar.

În motivarea plângerii, petentele au arătat că prin hotărârea nr. 25 din 15. 01. 2009 emisă de prim-pârâtă s-a invalidat poziția nr. 1, cu suprafața de 3,45 ha teren agricol, după defunctul H. D., propusă de C. C. Grămești pentru a fi reconstituită în favoarea lor, în calitate de fiice ale proprietarului deposedat H. D.,cu motivarea că nu fac dovada continuității dreptului de proprietate asupra acestui teren, actele de vânzare-cumpărare invocate fiind din anii 1939 și 1941.

Au mai arătat că cer anularea parțială a acestei hotărâri, respectiv a articolului 1 poziția 1 deoarece fără temei a reținut prim-pârâta că nu fac dovada continuității dreptului de proprietate asupra terenului de la data cumpărării și până la preluarea lor de CAP.

Suprafața de 3,45 ha teren pentru care cer reconstituirea dreptului de proprietate este dispusă în următoarele trupuri:

1. suprafața de 1 ha teren arabil (56 prăjini) în tarlaua „Telefon" dobândită prin cumpărare conform contractului autentificat din 15 mai 1941 care se învecinează cu drum, proprietatea H. D. și sesia bisericească. Acest teren face parte dintr-un trup total de 1,95 ha din care pentru 9500 mp ni s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul 290 din 27. 07. 1993;

2. suprafața de 0,54 ha teren (30 prăjini) situată în trupul „B.” dobândită prin cumpărare în baza contractului autentic din 15 mai 1941, învecinată cu I. Buzubac,Gh. H., șoseaua județeană și proprietatea H. D.;

3. suprafața de 0,43 ha teren agricol în trupul „Băhni", învecinat cu S. A., Reveca B., linie ogoare și drum dobândit cumpărare conform contractului autentificat din 3 martie 1939;

4. suprafața de 0,36 ha teren agricol în trupul „P." învecinat cu D. N. P., Agripina H., iar la capete cu câte un drum, dobândit prin cumpărare de tatăl autorului lor prin contractul autentificat din 03.03. 1939;

5. suprafața de 1 ha teren agricol în trupul " Băhni" dobândit prin cumpărare prin contractul din 3 martie 1939 de la mama autorului lor P. H., teren învecinat cu I. Ș. Ș., Hareta H., șoseaua satului și apa râului Siret, teren cu care au fost puse în posesie cu procesul verbal de punere în posesie Nr. 18/18.08.2008.

6. suprafața de 0,08 ha teren agricol intravilan-loc de casa, situat în

grădina casei proprietatea autorului și ocupat de o construcție a lui P.

G.; menționează că această suprafață de teren este din același trup cu

terenul ce li s-a reconstituit drept de proprietate în intravilan prin titlul de

proprietate nr. 290 din 27.07.1993.

H. I. D., autorul lor, a fost condamnat politic, fiind deținut din anul 1951 și până pe data de 7 aprilie 1953, când a fost pus în libertate din Penitenciarul Caransebeș cu biletul de liberare 2101/1953. După liberarea autorului lor din penitenciar, acesta a revenit în satul Bălinești, ., unde a continuat să locuiască până la colectivizare, până în anul 1956, locuind cu bunica lor paternă, respectiv mama acestuia. Fiind condamnat politic și aflat în permanența sub supravegherea autorităților timpului, autorul lor nu a declarat în Registrul Agricol întreaga suprafață pe care o avea în proprietate pentru a nu fi declarat chiabur și a nu suferi alte condamnări, dar în toată această perioadă a deținut o suprafață de 7 ha teren agricol din care a declarat în Registrul Agricol 4,09 ha teren, din care li s-a emis titlu de proprietate nr. 290/1993, doar pentru 3,67 ha, în baza Legii 18/1991.

Pentru suprafața de 3,45 ha teren ce formează obiectul acțiunii de față dovada dreptului de proprietate o fac atât cu contractele de vânzare cumpărare la care s-au referit, cât și cu declarațiile martorilor, vecini cu terenul sau care l-au ajutat pe autorul lor să cultive acest teren, de multe ori autorul lor fiind obligat să se refugieze din .> scurte de timp pentru a scăpa de supravegherea organelor de opresiune din acea perioadă.

Faptul că autorul lor a avut în proprietate acest teren până la colectivizare este cunoscut la nivelul comunei Grămești, motiv pentru care C. C. Grămești de aplicare a Legii 18/1991 a propus Comisiei Județene reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3,45 ha teren aflată în litigiu în prezenta cauză.

În drept, s-au invocat dispozițiile Legilor nr.1/2000 și 247/2005.

În întâmpinare, intimata C. județeană de fond funciar Suceava a solicitat respingerea plângerii, cu motivarea că actele de care se prevalează petenții nu au continuitate până în anul 1962, la înființarea CAP, având în vedere și faptul H. D., autorul petentelor, a figurat în registrul agricol în anul 1959 cu suprafața totală de 4,09 ha teren agricol, pentru care a fost emis titlul de proprietate nr.290/1993 pentru suprafața de 3,67 ha teren agricol, așa încât, fiind pusă în discuție recunoașterea unui drept de proprietate fără amplasament, există posibilitatea ca terenul agricol solicitat în baza actelor din anii 1939 și 1941 să fie același cu cel din registrul agricol din anul 1959, pentru care s-a emis deja titlu de proprietate. Se mai precizează că petentele nu fac dovada preluării abuzive în forma cooperatistă, conform art.3 al.5 din Legea nr.1/2000.

Intimata Comisia comunală de fond funciar Grămești, în întâmpinare, a achiesat în parte la pretențiile petentelor. A motivat că solicită respingerea, în parte, a plângerii, deoarece nu se face dovada continuității proprietății de la data întocmirii actelor de vânzare-cumpărare depuse la dosar până la predarea acestora la înființarea C.A.P.-ului Grămești pentru suprafața de 2,37 ha teren agricol.

Mai mult, pentru o parte din această suprafață de teren cu amplasamentul la „Telefon”, „Bahni” și „Prundis" a fost depusă documentația în baza Legii nr. 18/1991 de către moștenitorii defunctului H. G., unchiul petentelor, în favoarea cărora s-a întocmit titlu de proprietate de către C. de fond funciar Zamostea, iar pentru o altă parte din acest teren s-a întocmit titlu de proprietate în favoarea defunctei L. E., deoarece suprafața de teren de la locul denumit „La B." apare înscrisă pe numele acesteia în evidențele registrului agricol al anilor 1959-1962.

Rezultă deci că în perioada dinainte de C.A.P. terenurile au fost înstrăinate persoanelor care s-au considerat îndreptățite să solicite reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și în favoarea cărora s-au întocmit titluri de proprietate conform registrelor agricole al anilor 1959-1962.

Pentru suprafața de 1,00 ha situată în tarlaua „Băhni", petenta a fost pusă în posesie prin „proces-verbal de punere în posesie"" nr. 18/18.08.2008, terenul fiind liber și nerevendicat de nici o altă persoană.

Pentru suprafața de 0,08 ha situat în . dreptului de proprietate, iar C. locală de fond funciar Grămești să stabilească un alt amplasament pentru punerea în posesie, vechiul amplasament fiind ocupat de curtea si construcțiile numitului P. G. pentru care este întocmit titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991.

În cauză, au formulat cerere de intervenție accesorie în interesul intimatelor O. S. și V. E., solicitând respingerea plângerii petentelor.

Au motivat că sunt moștenitorii defunctului H. G., suprafețele de teren de la locurile Telefon – 1 ha, B. (Bălinești V. . din 0,54 ha, La Băhni – 0,36 ha din 0,43 ha fiind înscrise în titlul lor de proprietate nr.1625/2004, în baza evidențelor registrului agricol din 1959 și a cererii de înscriere în CAP din 2.06.1959, la emiterea căruia petentele nu s-au opus.

Au mai precizat că în baza sentinței civile nr.369/21.08.1956 autorul lor a fost pus în posesie cu suprafața de 1 ha la locul ,,Telefon” de Tribunalul Siret, prin procesul-verbal din 30.04.1957, iar parcelele ,,Băhni” și Bălinești V. . în registrul agricol și în CAP tot de autorul lor.

De asemenea, cerere de intervenție accesorie în interesul intimatelor a formulat și L. L., solicitând respingerea plângerii petentelor.

A motivat că terenul de la locul ,,B.”, pentru solicită petentele reconstituirea dreptului de proprietate, este înscris în titlul de proprietate nr.599/1994, fiind afectat de casa pe care mama ei, L. C., a construit-o, pe . cu titlu gratuit de la H. I., pentru cei 12 ani cât a lucrat în casa acestuia și îngrijirile date până la bătrânețe.

În întâmpinare la cererea de intervenție accesorie depusă de O. S. și V. E., petentele au solicitat respingerea acesteia, cu motivarea că suprafețele de 1 ha teren arabil (56 prăjini) în tarlaua „Telefon” și 0,54 ha teren (30 prăjini) în trupul „B.” sau „Bizubac” au fost cumpărate de autorul lor, H. D., de la H. G., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la 15 mai 1941 (depus la fila 11 dosar fond) astfel încât nu se putea reconstitui dreptul de proprietate după G., întrucât terenurile fuseseră înstrăinate de către acesta autorului lor cu mult înainte de cooperativizare.

De altfel, trupul „B.” sau „Bizubac” este înscris în registrul agricol pe anii 1959 – 1962 pe numele autorului lor. De asemenea, suprafața de 0,43 ha teren agricol în trupul „Băhni” a fost dobândit de autorul lor, H. D., prin contractul din 3 martie 1939 (depus la fila 13 dosar fond), astfel încât nu se putea reconstitui dreptul de proprietate în favoarea numitului H. G..

Referitor la titlul de proprietate al intervenienților, din documentația care a stat la baza eliberării acestuia, existentă la dosarul cauzei, nu rezultă care sunt terenurile predate în C.A.P. de autorul intervenienților, H. G., sau că aceste terenuri se identifică cu cele cumpărate de autorul lor, H. D., de la H. G., pentru care ele au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

Chiar dacă intervenienții dețin titlu de proprietate, ele sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceste terenuri întrucât autorul lor a dobândit terenurile în cauză prin contracte de vânzare-cumpărare anterior cooperativizării și le-a predat în C.A.P., iar după ce li se va reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor, instanțele judecătorești vor compara, într-o acțiune de revendicare, titlul lor cu cel al intervenienților, dând eficacitate celui mai bine caracterizat.

În întâmpinare la cererea de intervenție accesorie depusă de L. L., petentele au solicitat respingerea acesteia, cu motivarea că L. L. nu a făcut dovada calității sale de moștenitor după L. C. – titulara titlului de proprietate.

A mai arătat că susținerile din cererea de intervenție sunt nereale întrucât petenta menționează că H. I. i-a dat loc de casă mamei sale ca aceasta să fie aproape de el să-l poată îngriji, ori H. I. a decedat în ianuarie 1953, așa cum rezultă din adeverința nr.5125 din 21 octombrie 2009, deci cu mult înainte de 1959, când a ridicat L. casa. De asemenea, terenul în cauză „Lângă Bizubac” sau „B.” a fost predat în C.A.P. de autorul lor, H. D., așa cum rezultă din cererea din 31.03.1959, deci anterior edificării casei de către L..

Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr.1458/2.04.2012 a admis plângerea așa cum a fost precizată, a respins cererile de intervenție principale formulate de intervenienții O. S., V. E. și L. L., a desființat în parte hotărârea comisiei județene nr.25/15.01.2009 privind art.1, poziția nr.1 și a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentelor, în calitate de moștenitoare ale defunctului H. D., pentru suprafața totală de 3,45 ha teren, situată pe raza comunei Grămești, jud. Suceava, instanța constatând că petentele sunt moștenitoarele legale ale defunctului H. D. decedat la data de 27.08.1993, în calitate de fiice, conform certificatului de moștenitor nr.65/9.02.1994 eliberat de notariatul de Stat Rădăuți. Prin mai multe contracte de vânzare-cumpărare autentificate de Judecătoria mixtă Mihăileni în perioada anilor 1939-1941, atât autorul petentelor, cât și autorii acestuia au dobândit diferite parcele de teren.

În registrul agricol din perioada 1959, autorul petentelor H. D. figurează cu suprafața de 4,90 ha pe raza satului Bălinești, . multe amplasamente, fiind emis titlul de proprietate nr.290/1993 pentru suprafața totală de 3,67 ha dispusă în parcelele „Cimitir”, „Telefon”, „G.” și „Tarincă”.

Și în favoarea lui H. M. a fost reconstituit dreptul de proprietate potrivit titlului de proprietate nr.285/1993, însă pentru 5,60 ha teren situat pe raza .> Pentru O. S., H. M. I. și G. P. după autorul H. G. a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 30.550 mp teren pe raza ., conform titlului de proprietate nr._/2004.

Pe numele lui L. C. a fost emis titlul de proprietate nr.599/1994 pentru suprafața de 1,10 ha pe raza . de expertiză judiciară topo-cadastrală întocmit de expert C. D. cu completarea adusă, au fost indicate suprafețele de teren pentru care petentele solicită reconstituirea dreptului de proprietate.

Pentru considerentele arătate, prima instanță a constatat că petentele sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor indicate în contractele de vânzare-cumpărare de care s-au prevalat, în care autorul lor a avut calitatea de cumpărător în aceeași întindere, fiind și preluate abuziv în patrimoniul SOVROM, GAC și CAP Grămești, pe vechiul amplasament doar în ceea ce privește terenul pe care îl dețin, fiind liber la data inițierii procedurii de reconstituire, iar diferența pe un amplasament liber din rezerva comisiei locale, potrivit solicitării exprese a acestora, conform art.8, 13 din Legea nr.18/1991.

Împotriva sentinței civile au declarat recurs intimatele C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu motivarea că petentele nu fac dovada continuității dreptului de proprietate și dovada preluării abuzive în formă cooperativizată a terenului.

Prin memoriul depus la dosar, U. E. R. și S. D. M. au precizat că autorul lor H. D. a fost deposedat abuziv de Statul Român în anul 1953 de suprafața de 13,39 ha teren, în timp ce acesta se afla în detenție ca deținut politic, documentul de preluare a terenului și predare a acestuia la SOVROM și aflându-se în permanență la arhiva Primăriei Grămești, C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești având cunoștință de aceste împrejurări.

Tribunalul Suceava, prin decizia nr.592/26.02.2013, a admis recursurile declarate de intimate, a casat sentința civilă nr.1458/2.04.2012 a Judecătoriei Rădăuți, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că urmează a fi clarificate aspectele privind situația juridică a terenului de la dobândirea acestuia de către autorul petentelor, până la predarea acestora la CAP, ca formă de cooperativizare.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți, în vederea rejudecării la data de 22.03.2013, când s-a fixat termen de judecată și s-a dispus citarea părților.

Prin sentința civilă nr. 2749/18.10.2013, Judecătoria Rădăuți a admis plângerea astfel cum a fost precizată privind pe petentele U. E. R. și S. D. M., în contradictoriu cu intimatele C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești –prin primar, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava; a respins cererile de intervenție formulate de intervenienții O. S., V. E. și L. L.; a desființat în parte hotărârea comisiei județene nr.25/15.01.2009 și a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentelor U. E. R. și S. D. M., în calitate de moștenitoare a defunctului H. D., pentru suprafața totală de 3,45 ha teren agricol, situat pe raza ., din care 1 ha teren agricol situat la locul „Băhni” sau „P.” pe vechiul amplasament, astfel cum a fost identificat în planul de situație, anexa 4, la raportul de expertiză judiciară întocmit de expert C. D., iar diferența de 2,45 ha pe amplasamente disponibile din rezerva Comisiei comunale de fond funciar Grămești.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Rădăuți, cu prilejul rejudecării cauzei, a constatat depuse la dosar mai multe înscrisuri, respectiv titlul de proprietate nr.599/1994, titlul de proprietate nr.1625/2004, declarația autentificată a martorului H. G., memoriu justificativ. Petentele au depus note de concluzii scrise și a dispus atașarea dosarului de fond nr._ al Judecătoriei Rădăuți.

La aprecierea condițiilor de reconstituire a dreptului de proprietate în rejudecare, instanța de fond a avut în vedere atât dosarul de fond atașat, cât și înscrisurile noi doveditoare ale dreptului de proprietate depuse de pârâți.

Potrivit declarației autentificate, martorul H. G. a arătat că l-a cunoscut pe autorul petentelor, H. D., în satul său Bălinești, ., unde a fost consătean cu acesta timp de peste 40 de ani și a cunoscut mare parte din terenurile deținute de acesta în proprietate, respectiv în trupul „La Telefon” 2 ha, teren ce se învecina cu proprietatea soacrei sale, 80 de ari teren la locul „Țarincă” în apropierea casei sale părintești, 1 ha pe partea dreaptă a drumului spre cimitir în trupul „La Cimitir”, o suprafață mare de teren lână casa proprietatea sa, iar în grădina casei pe timpul CAP –ului pe o suprafață de circa 10 ari a construit casa familia P. G.. Tot aici lângă casă acesta deținea un zăvoi mare (unde ei tinerii făceau horă în zăvoiul lui D. H.), peste drum de casă la locul „B.” acesta avea o grădină (loc de casă) de circa 50 de ari, pe acest teren, după ce proprietarul a dat-o la CAP și-a construit casa o familie de deportați – L. E., la deal de cimitir spre .” acesta a mai deținut o parcelă mai mică de 50 de ari și tot în acea direcție la locul „Bahni” acesta a deținut o parcelă de jumătate de hectar.

Martorul a mai arătat că în anul 1953, când a venit din armată, a aflat de la familie că numitul H. D. fusese deținut politic, iar parte din terenurile acestea și probabil și altele au fost luate la SOVROM și în final au fost încorporate la CAP.

Terenurile de lângă casă au fost lucrate de familie, au fost înscrise în CAP de H. D. care între timp fusese eliberat, motive pentru care consideră că moștenitorii acestuia sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât terenurile au aparținut tatălui lor, de la care SOVROM și CAP le-au preluat abuziv. Petentele au susținut atât în dosarul de fond cât și în rejudecare că în anul 1953 parte din întreaga suprafață de peste 17 ha avută în proprietate de autorul lor H. D. a fost preluată abuziv de SOVROM, iar diferența a fost preluată de CAP în anii 1959-1962. suprafața de teren preluată de SOVROM nu a mai intrat în proprietatea autorului lor ca să fie predată personal de acesta la CAP, aceasta fiind deja în proprietatea statului.

C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești a recunoscut dreptul lor de proprietate pentru suprafața de 3,45 ha pe care a propus-o spre validare comisiei județene Suceava (fila 27 dosarul de fond).

Judecătoria Rădăuți în primul ciclu procesual a analizat documentațiile titlurilor eliberate în cauză, a verificat continuitatea dreptului de proprietate a autorului lor, iar în urma administrării întregului probatoriu a admis în mod corect cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

În rejudecare, petentele au arătat că în afara ternului pe care îl dețin de 1 ha pe vechiul amplasament, sunt de acord ca diferența până la suprafața de 3,45 ha teren să o primească pe oricare amplasament disponibil, comisia locală fiind de acord cu solicitarea petentelor.

Pentru considerentele arătate, Judecătoria Rădăuți a constatat că petentele sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața indicată în contractele de vânzare-cumpărare de care s-au prevalat, în care autorul lor a avut calitatea de cumpărător a aceeași suprafețe, fiind preluate abuziv în patrimoniul SOVROM și CAP Grămești, pe vechiul amplasament doar în ce privește terenul pe care îl dețin, fiind liber la data inițierii procedurii de reconstituire, iar diferența pe un amplasament liber din rezerva comisiei locale potrivit solicitării exprese a petentelor conform art.8, 13 din Legea nr.18/1991.

Cum plângerea petentelor a fost admisă astfel cum a fost precizată, instanța a respins cererile de intervenție, intervenientele deținând terenurile lor în baza titlurilor de proprietate ce le-au fost eliberate.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI (prin primar), în motivarea căruia a arătat următoarele:

Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că o parte din terenul pentru care petentele au solicitat dreptul de proprietate a fost înstrăinat de către autor către alte persoane, care l-au predat la CAP și au solicitat dreptul de proprietate asupra acestuia.

A mai arătat că, în favoarea lui Hrimei G. a fost validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,91 ha, iar în favoarea lui L. C. fost validat dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,38 ha.

A precizat că, Comisia comunală de fond funciar Grămești este de acord cu validarea parțială a dreptului de proprietate pentru petente, respectiv pentru suprafața de 1,42 ha, restul fiind revendicat de către H. G. și L. C., care au predat terenul la CAP și l-au revendicat în temei legal.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului și schimbarea sentinței așa cum a precizat în motivele de recurs.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 17.12.2013, petentele U. E. R. și S. D. M., au solicitat instanței completarea dispozitivului sentinței civile nr. 2749/18.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți în sensul obligării pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată din toate ciclurile procesuale.

În motivarea cererii, petentele au arătat că prin sentința civila nr. 2749/18.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți le-a fost admisă acțiunea, așa cum a fost precizată, însă instanța a omis să se pronunțe asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată din toate ciclurile procesuale în cuantum de 4295 lei, conform decontului justificativ în sumă de 3095 lei depus la instanța de fond, 700 lei –onorariu avocat conform chitanței depuse în dosarul Tribunalului Suceava în primul ciclu procesual și 500 lei onorariu avocat conform chitanței anexate la concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.

Petentele și-au întemeiat cererea pe disp. art. 281 ind. 2 C.p.c și art. 274 alin.1 C.p.c.

Prin sentința civilă nr. 201/17.01.2014, Judecătoria Rădăuți a admis cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 2749/18.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți, formulată de petentele U. E. R. și S. D. M., intimate fiind C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, intervenienți în nume propriu - O. S., V. E. și L. L.; a completat dispozitivul sentințeicivile nr. 2749/18.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți, în sensul că: a obligat intimatele C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Grămești și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava să plătească în solidar petentelor U. E. R. și S. D. M. suma totală de 4295 lei titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, examinând hotărârile pronunțate, atât pe fondul cauzei cât și în căile de atac, respectiv sentința civilă nr. 2749/18.10.2013 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosarul nr._, prin care a fost admisă acțiunea petentelor U. E. R. și S. D. M., astfel cum a fost precizată, instanța însă omițând să se pronunțe asupra cererii petentelor de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată din ciclurile procesuale anterioare, în cuantum total de 4295 lei, sumă formată din 3095 lei, reprezentând decontul explicativ depus la instanța de fond din primul ciclu procesual și 700 lei onorariu avocat conform chitanței depus în dosarul Tribunalului Suceava în primul ciclu procesual și 500 lei conform chitanței anexate la concluziile scrise.

Pentru motivele expuse, Judecătoria Rădăuți a apreciat că cererea petentelor este întemeiată, astfel că, în baza disp. art. 281² C.p.civ. a admis cererea și a dispus obligarea intimatelor, în solidar, să plătească petentelor suma totală arătată cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, a susținut că în mod greșit instanța de fond a obligat în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4295 lei, în condițiile în care C. județeană de fond funciar este un organ administrativ, colectiv și deliberativ care hotărăște asupra măsurilor stabilite de către comisiile locale, dar nu arecont propriu și independență financiară astfel încât nu poate fi obligată la plata acestor cheltuieli, o astfel de obligație fiind imposibil de executat.

A mai arătat că nu se poate reține o culpă în sarcina sa având în vedere obiectul litigiului, comisia județeană analizând doar documentația întocmită și înaintată de comisia comunală.

A susținut că, în mod greșit, instanța de fond a obligat în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4295 lei, în condițiile în care C. județeană de fond funciar este un organ administrativ, colectiv și deliberativ care hotărăște asupra măsurilor stabilite de către comisiile locale, dar nu are cont propriu și independență financiară, astfel încât nu poate fi obligată la plata acestor cheltuieli, o astfel de obligație fiind imposibil de executat.

Legal citate, petentele intimate, prin apărător, au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate conform întâmpinării depuse la dosar și menținerea sentinței civile atacate, aceasta fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.

Legal citat, intervenientul în nume propriu intimat O. S., a depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat menținerea hotărârilor instanței de fond ca temeinice și legale.

Legal citate, intervenientele intimate V. E. și L. L., nu au depus la dosar întâmpinare și nu au împuternicit un apărător pentru a-și preciza poziția față de recursurile formulate de pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA și intimata C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI (prin primar).

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate și care se circumscriu prevederilor art. 304 pct.9 C.pr.civ, tribunalul reține următoarele:

Astfel, în mod corect, instanța de fond, urmare a analizării documentațiilor care au stat la baza titlurilor de proprietate prezentate de părți, au verificat continuitatea dreptului de proprietate a autorului intimatelor și, în urma administrării probatoriului respectiv, înscrisuri, martori și două expertize de specialitate au reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,45 ha teren, din care doar 1 ha pe vechiul amplasament pe care intimatele îl dețin și cu care au fost puse în posesie, iar diferența fără amplasament, situație cu care și comisia comunală a fost de acord.

Pentru suprafața de teren în litigiu dovada dreptului de proprietate s-a făcut atât cu contractele de vânzare cumpărare, cât și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv înscrisuri.

Astfel suprafața de 1 ha teren arabil din tarlaua Telefon, a fost dobândită prin cumpărare de autorul intimaților Horomei D. conform contractului autentificat din 05.05.1941 și care face parte din trupul de 1,95 ha din care pentru 9.500 mp li s-a reconstituit dreptul de proprietate.

Suprafața de 0,54 ha teren (30 prăjini) situată în trupul "B." sau "Bizubac" a fost dobândită prin cumpărare de autorul intimaților în baza contractului autentic din 15 mai 1941 (f. 11 dosar inițial), fiind situată în intravilan între vecinii Bizubac L., drum comunal, S. M. - fost M. C. și dig de pământ (canal) (pct.7.1. alin. 1 raportat la anexa nr. 1 din raportul de expertiză.

Suprafața de 0,43 ha teren agricol situat în extravilanul satului Bălinești,

., în trupul „Băhni"" între vecinii Bizubac G.,

drum exploatare, drum sătesc, drum exploatare (pct.7.1 alin. 3 raportat la Anexa nr. 3

din raportul de expertiză întocmit de expert C. D.) a fost dobândit de autorul

intimaților H. D., prin contractul din 3 martie 1939 (fila 13 dosar inițial), fiind predat de către acesta la CAP.

Suprafața de 0,36 ha teren agricol situat în trapul „P." între vecinii

P. (P.) L, drum, Honcereic (Honiciuc) A. și drum (potrivit raportului de

expertiză întocmit de expert S. D.) a fost dobândită de autorul intimaților prin

același contract din 3 martie 1939 (fila 13 dosar inițial) și predat de către acesta în

CAP.

Suprafața de 1 ha teren agricol situat în trupul „Băhni" sau „P." între vecinii Mazarache D., lunca râului Siret, P. Hareta, teren proprietatea intimaților (pct. 7.1 alin. 5 raportat la Anexa nr. 4 din raportul de expertiza întocmit de expertul C. D.) este suprafața cu care au fost puși în posesie conform procesului-verbal întocmit de C. Locală la data de 18.08.2008 (fila 16 dosar inițial),nefiind însă eliberat titlul de proprietate.

Suprafața de 0,08 ha teren agricol situat în intravilanul satului Bălinești, între vecinii P. N., P. G., H. S. și drum comunal (pct. 7.1 alin. 6 raportat la Anexa nr. 1 și suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert C. D.) face corp comun cu suprafața 1000 mp curți-construcții intravilan (din totalul de_ mp) pentru care autorului intimaților li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP 290/1993 9( f 40 dosar inițial).

De menționat, că intimații au cerut ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament doar pentru acele trupuri de teren libere și pentru care comisia comunală a fost de acord iar pentru diferență reconstituirea fără amplasament, nefiind culpa intimaților că pentru anumite trupuri comisia a dispus atribuirea în favoarea altor persoane.

În mod corect au fost înlăturate apărările intervenienților, în condițiile în care intimații au făcut dovada că suprafețele de 1 ha teren Telefon și 0,54 ha din trupul B. sau Bizumac au fost cumpărate de autorul lor de la H. G. prin contractul din 1941 și suprafața de 0,43 ha trupul Băhni prin contractul din 1939, astfel încât nu se putea reconstitui dreptul de proprietate după H. G. având în vedere că aceste terenuri fusese înstrăinate de către acesta autorului intimaților, numitul H. D. care le-a și predat la CAP.

Din documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate al intervenienților O. S. și V. E., nu rezultă care sunt terenurile predate la CAP de către autorul acestora sau că aceste terenuri se identifică cu cele cumpărate de autorul intimaților și pentru care s-a solicitat reconstituirea în prezent.

Susținerile numitei L. L. nu pot fi reținute în condițiile în care H. I. a decedat în ianuarie 1953, iar H. D. a predat la CAP terenul din trupul Lângă Bizumac sau B. la data de 31.03.1959, anterior edificării casei de către numita L. care a formulat cerere pentru construirea acesteia la data de 06.08.1959.

Ca atare, deși intervenienții dețin titluri de proprietate, intimații sunt îndreptățiți la reconstituire după cum în mod corect a reținut și instanța de fond, mai mult pentru acele trupuri care se suprapun cu cele ale intervenienților, respectiv de 2,45 ha dreptul de proprietate a fost reconstituit fără amplasament, după cum rezultă din hotărârea recurată.

Față de toate acestea, tribunalul în temeiul art. 312 C.pr.civ va respinge recursul declarat de către comisia locală ca nefondat.

În ceea ce privește recursul declarat de către C. Județeană Suceva, tribunalul reține că, în mod, legal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.281 C.pr.civ, sens în care a obligat comisiile în solidar la plata cheltuielilor de judecată având în vedere poziția comisiei județene atât în proces cât și ca urmare a soluționării propunerii de validare prin respingerea acesteia motivat de faptul că nu s-ar fi făcut dovada continuității dreptului de proprietate asupra terenului solicitat.

Ori, în condițiile în care s-a dovedit că petenții sunt îndreptățiți la reconstituire, aspect recunoscut de către C. locală care a și propus validarea, obligarea la plata cheltuielile de judecată este corectă, astfel încât în temeiul art.312 C.pr.civ și acest recurs va fi respins ca nefondat.

Conform art.274 C.pr.civ recurentele vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de declarate de către pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA împotriva sentinței civile nr. 201/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ și C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI (prin primar) împotriva sentinței civile nr. 2749/18.10.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu petentele U. E. R., domiciliată în mun. Suceava, ..29, ..C, ., S. D. M., domiciliată în mun. Iași, ., jud. Iași și intervenienții în nume propriu intimați O. S., domiciliat în ., V. E., domiciliată în ., jud. Suceava și L. L., domiciliată în .. Suceava.

Obligă recurentele C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA și C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI (prin primar) să plătească intimatelor U. E. R. și S. D. M. suma de 400 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13.05.2014.

Președinte,

D. D.

Judecător,

M. T.

Judecător,

C. M.

Grefier,

C. D. I.

RED.T.M.

JUD. C-T. T.

TEHNORED. I.C.D

2.ex.-13.06.2014

Vezi si pentru celelalte trupuri întâmpinarea.....

Față de toate acestea, tribunalul în temeiul art.312 C.proc.civ va respinge recursul declarat de către comisia locală ca nefondat.

În ceea ce privește recursul declarat de către C. Județeană Suceva, tribunalul reține că în mod legal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.281 C.proc.civ, sens în care a obligat comisiile în solidar la plata cheltuielilor de judecată având în vedere poziția comisiei județene atât în proces cât și ca urmare a soluționării propunerii de validare prin respingerea acesteia motivat de faptul că nu s-ar fi făcut dovada continuității dreptului de proprietate asupra terenului solicitat.

Conform art.274 C.proc.civ recurentele vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de declarate de către pârâta C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA împotriva sentinței civile nr. 201/17.01.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ și C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR GRĂMEȘTI (prin primar) împotriva sentinței civile nr. 2749/18.10.2013 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu petentele U. E. R., domiciliată în mun. Suceava, ..29, ..C, ., S. D. M., domiciliată în mun. Iași, ., jud. Iași și intervenienții în nume propriu intimați O. S., domiciliat în comuna Zamostea, ., V. E., domiciliată în comuna Zamostea, ., jud. Suceava și L. L., domiciliată în .. Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13.05.2014.

Președinte,

D. D.

Judecător,

M. T.

Judecător,

C. M.

Grefier,

C. D. I.

RED.T.M.

JUD. C-T. T.

TEHNORED. I.C.D

2 EX. -

Dosar 1502/2009

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de nelegalitate invocate și care se circumscriu prevederilor art. 304 pct.9 C.proc.civ, tribunalul reține următoarele:

Astfel, în mod corect instanța de fond urmare a analizării documentațiilor care au stat la baza titlurilor de proprietate prezentate de părți, au verificat continuitatea dreptului de proprietate a autorului intimatelor și în urma administrării probatoriului respectiv, înscrisuri, martori și 2 expertize de specialitate au reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,45 ha teren din care doar 1 ha pe vechiul amplasament pe care intimatele îl dețin și cu care au fost puse în posesie, iar diferența fără amplasament, situație cu care și comisia comunală a fost de acord.

Pentru suprafața de teren în litigiu dovada dreptului de proprietate s-a făcut atât cu contractele de vânzare cumpărare cât și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv înscrisuri.

Astfel suprafața de 1 ha teren arabil din tarlaua Telefon, a fost dobândită prin cumpărare de autorul intimaților Horomei D. conform contractului autentificat din 05.05.194, și care face parte din trupul de 1,95 ha din care pentru 9.500 mp li s-a reconstituit dreptul de proprietate.

Vezi si pentru celelalte trupuri întâmpinarea.....

Față de toate acestea, tribunalul în temeiul art.312 C.proc.civ va respinge recursul declarat de către comisia locală ca nefondat.

Conform art.274 C.proc.civ recurentele vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.

← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1293/2014. Tribunalul SUCEAVA		Anulare act. Decizia nr. 1314/2014. Tribunalul SUCEAVA →

Fond funciar. Decizia nr. 1032/2014. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1032/2014. Tribunalul SUCEAVA