Fond funciar. Decizia nr. 1598/2014. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1598/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-11-2014 în dosarul nr. 3512/285/2011*

Dosar nr._ fond funciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1598/2014

Ședința publică de la 14 Noiembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L. A.

Judecător A. I. M.

Judecător D. D.

Grefier L. A.

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurenții reclamanți C. D.-oraș Cajvana, nr.1250, CP_, jud Suceava, B. I.-oraș Cajvana, nr.583, CP_, jud Suceava, N. A.-oraș Cajvana, nr.594, CP_, jud Suceava, B. C.-oraș Cajvana, CP_, jud Suceava, I. P.-oraș Cajvana, CP_, jud Suceava, C. G.-Cajvana, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.2154/13.08.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. T.-oraș Cajvana, nr.55, CP_, jud Suceava, Ș. T.-oraș Cajvana, nr.36, CP_, jud Suceava, T. F.-oraș Cajvana, nr.138, CP_, jud Suceava, T. D.-oraș Cajvana, nr.626, CP_, jud Suceava, Ș. G.-mun Suceava, ..6, ., ap.2, CP_, jud Suceava, Ș. G.-oraș Cajvana, nr.55, CP_, jud Suceava, M. V.-oraș Cajvana, nr.1529, CP_, jud Suceava, C. ORĂȘENEASCĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CAJVANA – PRIN PRIMAR-oraș Cajvana, CP_, jud Suceava, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI SUCEAVA-mun Suceava, ., nr.36, CP_, jud Suceava.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.11.2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când pentru a se depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 14.11.2014.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin adresa Tribunalului Suceava nr._ din 27.11.2012, înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 7.12.2012, sub același număr, s-a înaintat instanței dosarul cu numărul de mai sus, întrucât prin decizia nr.2137/8.11.2012 a Tribunalului Suceava, secția civilă s-a casat sentința civilă nr.4661/22.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 9.06.2011, așa cum a fost precizată, reclamanții C. D., B. I., C. F., N. A., B. C. și I. P., în contradictoriu cu pârâții Ș. T., Ș. T., T. F., T. D., Ș. G., Ș. G., M. V., C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, au solicitat instanței constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.482/1994 emis pe numele lui Ș. D. G., autorul pârâților Ș. T., Ș. T., T. F., T. D., Ș. G., Ș. G., M. V., în sensul excluderii unei suprafețe de teren ce urmează a fi precizată în urma identificării cadastrale, parte din . teren, situată în intravilanul localității Cajvana, la locul ,,V. ., în măsura în care se va constata că beneficiarul titlului justifica reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 1850 mp, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.482/1994 în sensul modificării amplasamentului parcelei de 1850 mp teren.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin titlul de proprietate nr.482 din 27.07.1994 emis defunctului Ș. D. G., autorul pârâților, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 1 ha și 2450 mp teren situat pe teritoriul localității Cajvana, inclusiv pentru . teren din intravilanul localității, arătată în petitul acțiunii.

În registru agricol din anii 1959-1962, Ș. G. figurează cu suprafața totală de 1,39 ha, din care teren intravilan, la locul „Vatra . arabil și 10 ari teren curți-construcții.

Prin titlul de proprietate nr. 1758 din 24.03.1999 a fost reconstituit dreptul de proprietate autorilor lor, B. I. și B. F., pentru terenul predat de cei doi la CAP, respectiv pentru suprafața de 1 ha și 7700 mp teren, inclusiv pentru suprafața de 2700 mp teren arabil, din intravilanul localității Cajvana, sola 68, .: Drum comunal, P., Ș. G., M. V., . predată la CAP de către mama lor, defuncta B. F..

În cursul anului 2005 pârâții au încheiat actul de partaj voluntar autentificat sub numărul 569 din 22 februarie 2005 la BNP Fomin S. din Rădăuți, rectificat prin încheierea nr.2694 din 24.04.2007, prin care au partajat terenurile cuprinse pe titlul de proprietate nr.482 din 27.07.1994, iar terenul în suprafață de 1850 mp de la locul „V. . în lotul pârâtei T. D..

În urma încheierii actului de partaj voluntar, pârâta T. D. a formulat o cerere de revendicare, chemându-i în judecată pe B. C. și B. P.. În cursul soluționării acțiunii, autorul lor, B. I., a fost introdus în procesul de revendicare în calitate de pârât, T. D. solicitând compararea titlurilor de proprietate.

Prin sentința civilă nr.2861 din 18 iunie 2008 a Judecătoriei Rădăuți a fost admisă acțiunea în revendicare, instanța reținând că titlul de proprietate al defunctului Ș. D. G. a fost emis în baza înscrierilor din registrul agricol și că este anterior titlului de proprietate emis pe numele autorului lor, defunctul B. I., date fiind și susținerile acestuia din urmă, precum că înainte de colectivizare a vândut lui Ș. G., la locul litigiului, o suprafață de 10 prăjini teren.

Susțin reclamanții că sentința judecătorească pronunțată în dosarul nr._, prin care a fost admisă acțiunea în revendicare, nu le este opozabilă, în condițiile în care instanța a procedat la compararea titlurilor de proprietate fără a fi introduși în cauză cei în favoarea cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate. In acest sens, arătă că titlul de proprietate nr.1758 din 24.03.1999 a fost emis atât pe numele defunctului B. I. al lui C., cât și pe numele defunctei B. F., părinții lor. Cum B. F. era decedată la data soluționării acțiunii în revendicare, pentru compararea titlurilor de proprietate și pentru opozabilitatea hotărârii de revendicare se impune introducerea lor în cauză, în calitate de descendenți ai defunctei B. F..

Având în vedere această situație, pârâții nu vor putea să invoce autoritatea de lucru judecat sau faptul că a fost analizată valabilitatea titlului de proprietate emis pentru autorul pârâților.

Sentința civilă nr.2861 din 18 iunie 2008 a avut ca temei atât declarația lui B. I., cât și raportul de expertiză întocmit în cauză, expertiză care nu a identificat cadastral suprafața de 2700 mp teren de pe titlul de proprietate nr. 1758/1999, astfel încât nu s-a menționat că terenul a aparținut anterior colectivizării mamei lor, aceasta fiind intabulată în cartea funciară anterior căsătoriei cu B. I., terenul identificându-se cu ._ Cajvana și . CF_ Cajvana.

De asemenea, B. F. a fost cea care a predat terenul la CAP. , așa încât declarația lui B. I., conform căreia a înstrăinat suprafața de 10 prăjini teren, nu poate fi luată în considerare, căci B. I. nu putea înstrăina înainte de colectivizare o suprafață de teren ce nu era proprietatea sa.

Împotriva expertului L. L., cel care a întocmit raportul de expertiză în dosarul de revendicare, a fost formulată plângere penală, prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți din dosarul 221/P/2009 s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală.

În cursul soluționării procesului penal, a fost administrată proba cu o nouă expertiză topo - cadastrală, întocmită de expert Răchitneanu I., care arată că expertul nu a dat curs unei cercetări amănunțite a CF, instanța nu a solicitat identificarea cadastrală, ci a solicitat starea actuală din titlurile de proprietate, nu a solicitat măsurarea terenului deținut de Ș. G. la locul litigiului, nu a solicitat o analiză minuțioasă a rolurilor agricole. De asemenea, persoana care a întocmit documentația pentru eliberarea titlului de proprietate nr. 482 din 27.07.1994, M. V., a declarat că a întocmit schița din birou și nu s-a deplasat în teren pentru a face măsurători.

Motivat de faptul că terenul în suprafață de 2700 mp de pe titlul de proprietate emis pe numele defuncților B. I. și B. F. este proprietatea mamei lor, înscrisă în CF anterior colectivizării, pe care tot aceasta l-a predat la CAP, în mod greșit parte din acest teren a fost inclus și pe titlul de proprietate al autorului pârâților, acesta din urmă nefiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate.

Pentru acestea, au solicitat admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.482 din 27.07.1994, în sensul excluderii suprafeței de teren ce a aparținut mamei lor din . teren de la locul „V. . Cajvana, în situația în care este suprapunere cu privire la această suprafață.

În subsidiar, dacă din probele ce vor fi administrare va rezulta că autorul pârâților, defunctul Ș. D. G., a deținut teren în intravilanul localității Cajvana, la locul „V. . registru agricol în limita suprafeței reconstituite, teren cu privire la care se va face dovada că l-a predat la CAP, reconstituirea dreptului de proprietate trebuia efectuată pe un alt amplasament care se identifică din punct de vedere cadastral cu . care autorul paraților, Ș. G., apare înscris în CF, astfel încât să nu rezulte suprapunere între titlul de proprietate nr. 1758/1999 al părinților lor și titlul de proprietate nr.482/1994 al autorului pârâților, din moment ce suprafața de teren din litigiu a aparținut defunctei B. F., a fost predată la CAP de către aceasta, iar autorul pârâților nu a produs nici o dovadă că acest teren ar fi fost înstrăinat de către B. F..

Astfel, s-a solicitat instanței ca, în situația în care se va constata că nu se impune excluderea de pe titlul de proprietate nr.482/1994 a suprafeței de teren arătate în petitul acțiunii, să constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate 482/1994, în sensul modificării amplasamentului parcelei din litigiu.

În drept, s-au invocat prevederile art.III din Legea nr.169/1007.

În întâmpinare, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invocat că titlul de proprietate a fost emis în baza documentației înaintată de comisia locală de fond funciar.

În întâmpinare, pârâții Ș. T., Ș. T., T. F., T. D., Ș. G., Ș. G., M. V. au invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ș. T., Ș. T., T. F., Ș. G., Ș. G., M. V., cu motivarea că terenul a cărui excludere se cere a fost atribuit la partaj pârâtei T. D., respectiv excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr.264/21.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți.

Cu privire la fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că pârâta Tomascu D. a promovat pe rolul instanțelor judecătorești o acțiune in revendicare, acțiune ce i-a fost admisa prin sentința civilă nr. 2861 din 18.06.2008 (dosar nr._ ) a Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitiva si irevocabila prin respingerea recursului ca nefondat.

Ulterior obținerii hotărârii judecătorești, a formulat cerere de executare silita împotriva reclamanților din prezentul proces și a fost pusă in posesie cu suprafața revendicată,executorul judecătoresc stabilind si linia de hotar dintre proprietățile lor vecine.

Potrivit mențiunilor din registrul agricol, Stirbu G., în perioada 1959-1962, a fost înregistrat cu 0,87 ha total ,relevante fiind registrele aferente acestei perioade.

Așadar, autorului pârâtei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului situat in intravilanul localității, care i-a aparținut înainte de cooperativizarea agriculturii, conform mențiunilor din registrul agricol.

Întrucât si reclamanții au eliberat titlu de proprietate pe același amplasament, situația litigioasa a fost rezolvata în cadrul procesului de revendicare în care s-a dispus compararea celor doua titluri și s-a dat eficiență titlului de proprietate eliberat autorului pârâților, deoarece a fost emis anterior titlului reclamanților, în conformitate cu înscrierile din registrul agricol și are la baza și susținerile lui B. I., care a arătat că înainte de colectivizare a vândut autorului pârâților, la locul litigiului, o suprafața de 10 prăjini.

În întâmpinare, pârâta C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că nu este dat nici un caz de nulitate absolută din cele reglementate de art.III din Legea nr.169/1997, iar titlul de proprietate, pentru amplasamentul suprafeței de 1850 mp ,,V. . unei verificări, în cadrul acțiunii în revendicare. A mai precizat că vecinătățile din titlu corespund cu cele din fișa-proces verbal de punere în posesie, autorul prim-pârâților nu justifica un alt amplasament, fiindu-i atribuit tocmai cel la care era îndreptățit.

Prin încheierea de ședință din 12.10.2011, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ș. T., Ș. T., T. F., Ș. G., Ș. G., M. V., pentru că, deși s-a făcut un partaj succesoral între moștenitorii defunctului Ș. D. G., iar . fost atribuită pârâtei T. D., reclamații invocă nelegalitatea actului de reconstituire a dreptului de proprietate, așa încât este un caz de coparticipare procesuală obligatorie și se impune ca toți moștenitorii beneficiarului actului de reconstituire contestat să stea în judecată și să-și facă apărările. De asemenea, instanța, în temeiul art.166 Cod procedură civilă, a respins excepția autorității de lucru judecat întrucât nu există identitate de părți între cele două cauze, căci în cea înregistrată sub nr._, soluționată prin sentința civilă nr.264/21.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, reclamantul B. I., antecesorul reclamanților, s-a judecat pentru constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.482/1994, în sensul excluderii suprafeței de 1000 mp parte din . intravilan ,, V. . cu pârâții Ș. T., Ș. T., T. F., T. D., Ș. G., Ș. G., M. V., nu și cu C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, ce au în prezenta cauză calitatea de pârâte.

În vederea soluționării cauzei, s-a administrat proba cu înscrisuri și a fost atașat dosarul nr._ .

Prin sentința civilă nr.4661/22.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți a fost respinsă acțiunea.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești au formulat recurs reclamanții, iar prin decizia nr.2137/8.11.2012 a Tribunalului Suceava – Secția civilă s-a admis recursul, s-a casat sentința civilă mai sus-arătată și s-a trimis cauza spre rejudecare.

Instanța de control judiciar a reținut că se impune identificarea cadastrală a terenului și o nouă comparare a titlului de proprietate ale părților.

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Rădăuți.

În vederea soluționării cauzei s-a administrat proba cu o nouă expertiză topo-cadastrală.

Reclamanții și-au precizat acțiunea, în sensul că se solicită excluderea unei suprafețe de 900 mp, inclusă în suprafața de 1850 mp situată în intravilan, la locul V. . de proprietate contestat și care a făcut obiectul acțiunii în revendicare purtate între părți.

Prin sentința civilă nr.2154/13.08.2014 a Judecătoriei Rădăuți, prima instanță, în rejudecare a respins acțiunea astfel cum a fost precizată.

A obligat reclamanții, în solidar, să achite pârâtei T. D. suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În favoarea lui Ș. D. G., în prezent decedat, antecesorul pârâților Ș. T., Ș. T., T. F., T. D., Ș. G., Ș. G., M. V., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de_ mp, din care, în intravilan, pe amplasamentul ,,V. . mp, din care 1850 mp teren fânețe, potrivit titlului de proprietate nr.482/1994.

Actul de reconstituire a dreptului de proprietate s-a întemeiat pe evidențele registrului agricol din perioada 1959-1962, în care Ș. D. G. a fost înscris cu suprafața totală de 1,39 ha teren pe raza comunei Cajvana, din care, la locul ,,Vatra satului”, suprafețele de 0,10 ha teren curți-construcții și 0,77 ha teren arabil, conform art.11 al.1 din Legea nr.18/1991, iar cât privește forța probatorie a consemnărilor în registrul agricol, prin art.6 al.1² din Legea nr.1/2000 s-a stabilit că aceste înscrisuri au valoare declarativă, adică fac dovada proprietății terenului solicitat până la proba contrară.

Conform titlului de proprietate nr.1758/1999, în favoarea părinților reclamanților, defuncții B. I. și B. F., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,77 ha teren pe raza orașului Cajvana, din care, în intravilan 0,27 ha teren arabil, sola 62, .> În registrul agricol din perioada 1959-1962, soții B. I. și F. au fost înscriși cu suprafața totală de 1,97 ha teren pe raza comunei Cajvana, din care, 0,22 ha arabil la locul ,,Vatra Satului”.

În ceea ce privește suprafețele de teren în discuție, atât expertul L. L. care a efectuat o expertiză în cauza având ca obiect grănițuire și revendicare, a concluzionat că există o suprapunere între suprafața de 1850 mp reconstituită antecesorilor pârâților în prezenta cauză și suprafața de 2700 mp teren evidențiată în titlul de proprietate emis autorilor reclamanților B. I. și F., situație de fapt constatată și de către experta Răchitneanu I. care specifică că nu s-a făcut o identificare cadastrală.

În prezenta cauză, s-a procedat la o identificare cadastrală de către expertul N. G., raportat la planul cadastral austriac, menționând că atât drumul județean, cât și pârâtul care se învecinează cu terenul în litigiu au suferit în timp modificări de traiectorie, concluzionând că suprafața de 2700 mp înscrisă în titlul de proprietate nr.1758/24.03.1999 se identifică cu terenul înscris în cartea funciară 1040 a comunei cadastrale Cajvana, proprietar tabular P. F. a lui I., soția lui B. I..

Între părți s-au mai purtat 2 litigii cu privire la terenul în discuție în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2861/2008 a Judecătoriei Rădăuți în care s-a comparat cele două titluri de proprietate dându-se preferință titlului emis autorilor pârâților și sentința civilă nr.264/21.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți, neinvocându-se identificarea topo-cadastrală a terenului, conform unor planuri austriece, configurarea parcelelor suferind modificări substanțiale de-a lungul timpului.

Expertul N. G. din prezenta cauză concluzionează că punerea în posesie cu privire la suprafața de 1850 mp teren înscrisă în titlul contestat a avut loc pe un amplasament ce revine defuncților B. I. și F., concluzie formulată în urma identificării topo-cadastrale a ternului în litigiu, motiv pentru care susține că nu ar exista o dublă reconstituire, însă astfel cum s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, conform celor două titluri există o suprapunere, astfel cum concluzionează cei doi experți arătați mai sus.

S-a procedat la o identificare cadastrală a terenului în discuție, necontestându-se că potrivit planurilor cadastrale austriece, suprafața de teren în discuție a fost proprietatea tabulară a autorilor reclamanților, împrejurare care, în speța de față, nu prezintă relevanță, întrucât la reconstituirea dreptului de proprietate s-au avut în vedere mențiunile registrului agricol, procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate după autorul pârâților, fiind întocmite anterior reconstituirii dreptului de proprietate după autorii reclamanților.

S-a apreciat astfel, că titlul de proprietate emis după autorul pârâților a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare în momentul emiterii, atât în ceea ce privește suprafața la care era îndreptățit, cât și amplasamentul terenului, identificarea cadastrală în conformitate cu planurile austriece neputând să aibă relevanță în cauză date fiind modificările de configurație suferite de parcelele funciare într-o perioadă de timp atât de lungă.

Astfel, cum s-a arătat mai sus, între părți s-au mai purtat litigii, stabilindu-se că preferabil este titlul de proprietate emis autorului pârâților.

Prin prisma acestor considerente, prima instanță a apreciat că titlul de proprietate contestat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând nici o cauză de nulitate prevăzută de art.III din Legea nr.169/1997 și având în vedere și principiul stabilității juridice, va respinge acțiunea astfel cum a fost precizată.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, reclamanții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată către pârâta T. D., constând în onorariul avocatului.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții C. D., B. I., N. A., I. P. și C. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare au arătat că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legislației de fond funciar aplicabile în speță. De asemenea, aceasta a încălcat principiul aflării adevărului și al dreptului la apărare prin respingerea obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză. Instanța de fond a interpretat în mod incorect probatoriul administrat în in cauză, respectiv proba cu înscrisurile doveditoare ale dreptului de proprietate al autorului nostru cu privire la terenul din litigiu, documentația cadastrală și proba cu expertizele topometrice, inclusiv expertiza cadastrală.

Prin sentința civilă nr.4661/22.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți a fost respinsă acțiunea.

Împotriva hotărârii judecătorești au formulat recurs reclamanții, recurs ce a fost admis prin decizia Tribunalului Suceava cu nr.2137/8.11.2012, prin care s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare.Instanța de control a reținut că se impune identificarea cadastrală a terenurilor și o nouă comparare a titlurilor de proprietate. Rațiunea pentru care instanța de casare a stabilit ca la instanța de fond, după rejudecare să se facă o identificare cadastrală a terenului din litigiu, pentru a se stabili dacă proprietar tabular al acestui imobil este autoarea reclamanților B. F., a fost aceea că vechiul proprietar tabular sau succesorii acestuia care au cerut reconstituirea sunt primii îndreptățiți după lege la restituirea proprietății lor, în baza legislației de fond funciar, care are un caracter reparatoriu recunoscut în jurisprudența în materie .

Cu atît mai mult cu cît ambii autori ai părților erau înscriși în rolul agricol, situîndu-se pe poziție de egalitate sub acest aspect, un element care să-i diferențieze pentru a se putea compara titlurile fiind actele de proprietate tabulare ale vechiului proprietar, de vreme ce terenul era situat în regim de carte funciară și înainte de înființarea CAP-ului ,avea un stăpîn înscris ca proprietar tabular.

Cînd tribunalul a hotărît în acest fel, cunoștea că atît autorul reclamanților cît și autorul pîrîților figurează în rolul agricol cu terenurile reconstituite prin cele două titluri de proprietate și că titlul de proprietate din litigiu este emis în baza rolului agricol, al procesului verbal de punere în posesie și anterior titlului de proprietate al autorilor reclamanților.

Rezultă că, toate aceste împrejurări, pentru instanța de casare nu au fost suficiente pentru a stabili care din titularii titlurilor de proprietate erau îndreptățiți la reconstituire, în situația în care așa cum reține tribunalul terenurile evidențiate în titluri se suprapun. Prin urmare, în mod cu totul nejustificat prima instanță după casare instanța nesocotește aspectul esențial arătat de tribunal în hotarîrea de casare și anume acela al importanței situației tabulare a terenului din litigiu și al necesității stabilirii proprietarului înscris în cartea funciară și nu a celui înscris în rolul agricol ca urmare a declarației de înscriere și nu a unui act de proprietate.

Deci este clar și regretabil ,că pentru judecătorie spre deosebire de instanța de control nu prezintă nici o relevanță, în cauză, cine este proprietarul tabular al terenului din litigiu, situație ce rezultă din motivarea hotărîrii.

In această motivare judecătoria reține că deși nu s-a contestat că proprietar tabular al terenului din litigiu era autoarea reclamanților B. F., această situație nu prezintă relevanță întrucât la reconstituirea dreptului de proprietate al autorului pîrîților Ș. G. s-au avut în vedere mențiunile registrului agricol și procesul-verbal de punere în posesie, titlul din litigiu, fiind întocmit anterior titlului de proprietate al autorilor reclamanților B. I. și B. F..

In concluzie,este de observat că instanța menține titlul de proprietate atacat, în condițiile în care reține că rezultă din probe că proprietar tabular al terenului din litigiu era autoarea reclamanților B. F.. Instanța face trimitere la Suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză, pag 2, necontestat de pîrîți, în care expertul N. G. susține că punerea în posesie a lui Ș. D-tru G. cu terenul în s. de 1850 m.p. s-a făcut (la indicațiile pîrîtei T. D., pag 1, supliment, )pe un alt amplasament care revine de drept soților B. I. a lui C-tin și F..

Este de observat că expertul mai susține, că terenul cu care pîrîta T. D. este intabulată în C.F. nr._ a UAT Cajvana, imobilul cu nr. cadastral_, în suprafață de 1699 m.p. se suprapune pe amplasamentul ce revine soților B. I. și F., potrivit planului cadastral austriac și a altor documente de la Primăria orașului Cajvana și de la BCPI Rădăuți.

Avînd în vedere și reținerile primei instanțe în sensul că expertul N. concluzionează că suprafața de 2700 mp înscrisă în titlul de proprietate al autorilor reclamanților cu nr. 1758/24.03.1999, se identifică cu terenul înscris în cartea funciară 1040 a comunei cadastrale Cajvana, proprietar tabular P. F. a lui I., soția lui B. I., este evident că titlu autorilor reclamanților este mai bine caracterizat decît titlul din litigiu, al autorului pîrîților, caracterizare care poate fi luată în calcul în situația în care există dovezi certe și necontestate că terenurile în discuție, înscrise în cele două titluri se suprapun parțial în privința s. de 900 m.p. din litigiu.

Din aceste considerente invocă în principal nelegalitatea hotărîrii atacate pentru motivul că instanța de fond nu a respectat îndrumările date de tribunal în decizia de casare, și nu a avut în vedere la pronunțarea soluției regimul juridic al terenului din litigiu, respectiv vechiul proprietar tabular.

De asemenea, aceasta nu a făcut o comparație corectă a celor două titluri de proprietate. Nu a avut în vedere că din lucrări și din mențiunile de pe titlu, rezultă clar că autorul pîrîților Ș. D. G., are înscrise în titlul său de proprietate cu nr. 482/1994, două parcele situate la locul litigiului, respectiv . 2 intravilan, de 0,0900 m.p. Teren arabil, loc V. . P. ,drum,pîrîu și teren Ș. și . 4 intravilan, de 0.1850 m.p. Teren fînețe, loc V. . P. ,drum, pîrîu și teren N. V..

Faptul că la sud cele două parcele au vecinătăți diferite, . m.p. teren arabil are ca vecin terenul lui Ș., iar ..p. teren fînaț, are ca vecin Negrușel V., este lămurit de experta cadastrală Răchitneanu I. care în expertiza sa, la care face referire tribunalul, arată că la punct cardinal Sud al s. de 1850 m.p apare înscris greșit N. V. în loc de Ș. G..

Față de această situație, cele două parcele de 0900 m.p și respectiv de 1850 m.p.au exact aceleași vecinătăți, ceea ce înseamnă că aceste parcele se suprapun. Ori în această situație, instanța a nesocotit și a respins în mod greșit obiecțiunile la suplimentul la expertiză formulate de reclamanții recurenți, în care arată punctual și explicit toate aceste aspecte relevante în cauză, solicitînd ca expertul să stabilească dacă între cele două parcele există întradevăr o suprapunere și să identifice cadastral în plus alături de ..p. și ..p și de asemenea să stabilească dacă există suprapunere între ..p. Din titlul autorului pîrîților și ..p. Din titlul autorilor reclamanților.

Ca urmare a acestei situații s-a impus de la sine ca reclamanții să-și precizeze acțiunea, în sensul de a solicita excluderea din titlul din litigiu a suprafeței de 0900 m.p., care practic așa cum rezultă din titlul de proprietate este inclusă în suprafața de 1850 mp, avînd aceiași vecini, teren care a făcut obiectul acțiunii în revendicare purtate între părți.

Pîrîții au tot interesul să ascundă această situație a suprapunerii celor două parcele din titlul autorului lor, deoarece este un dezavantaj pentru ei să se stabilească că ..p. are ca proprietar tabular pe B. F. că aceasta se suprapune atît cu ..p. din titlul din litigiu cît și cu suprafața de 2700 m. p. din titlul autorilor reclamanților B. I. și B. F..

Este important în cauză a se stabili dacă există suprapuneri între cele trei parcele, mai sus menționate, respectiv dacă există suprapunere între . 0900 m.p. și ..p. din T.P. din litigiu nr.482/1994 și între ..p. din titlul din litigiu și . T.P nr. 1758/1999, al autorilor reclamanților.

Este important în stabilirea regimului juridic al terenului din cele două titluri de proprietate, care urmează a fi comparate din punct de vedere al celei mai caracterizate proprietăți, a se evidenția aceste trei parcele în discuție în trei planuri de situație cadastrale, și un plan care să evidențieze suprapunerile existente cu indicarea situației lor tabulare, și în principal a proprietarului tabular.

Ar trebui ca un expert specialist în cadastru, să lămurească clar aste situația juridică a terenului din litigiu, despre care instanța de casare arată că este terenul care face obiectul procesului de revendicare imobiliară, ce face obiectul dosarului civil nr._ al Judecătoriei Rădăuți expertizat de expert L. L., care nu face însă și o identificare cadastrală.

Această parcelă revendicată de pîrîți de la reclamantă, este . care în urma executării silite a hotărîrii de revendicare, ce a avut loc în cursul anului 2014, a fost luată silit din posesia reclamanților și dată în posesia pîrîților, întocmindu-se în acest sens și proces verbal de executare silită, in urmare în mod greșit și cu încălcarea gravă a dreptului de proprietate al reclamanților instanța de fond a apreciat că titlul de proprietate emis după autorul araților a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare în momentul emiterii, atât în ceea ce privește suprafața la care era îndreptățit, cât și amplasamentul terenului, identificarea cadastrală în conformitate cu planurile austriece neputând să aibă relevanță în cauză date fiind modificările de configurație suferite de parcelele funciare într-o perioadă de timp atât de lungă.(modificările de configurație privind micșorarea proprietății prin construirea drumului. )

Jurisprudența în materie a stabilit în mod constant că un titlul de proprietate poate fi menținut numai dacă este emis, cu respectarea legii și a dreptului de proprietate. (Nu are importanță data emiterii titlului, de vreme ce cererile de reconstituire sunt făcute în același timp și în termen legal, iar dreptul de proprietate este contestat posesia terenului fiind deținută de contestatori.)

În drept:art. 304 pct. 9, art. 304¹ C.proc.civ.

Legal citată, intimata pârâtă C. ORĂȘENEASCĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CAJVANA – PRIN PRIMAR a formulat întâmpinare ( filele30-33) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În apărare a arătat că niciuna din criticele de nelegalitate nu poate fi primita.

Instanța de fond a apreciat că titlul de proprietate emis după autorul pârâților a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare în momentul emiterii, atât în ceea ce privește suprafața la care era îndreptățit, cât și amplasamentul terenului, identificarea cadastrală în conformitate cu planurile austriece neputând să aibă relevanță în cauză date fiind

modificările de configurație suferite de parcelele funciare într-o perioadă de timp atât de lungă.

Astfel, cum s-a arătat mai sus, între părți s-au mai purtat litigii, stabilindu-se că preferabil este titlul de proprietate emis autorului pârâților.

Prin prisma acestor considerente instanța a apreciat corect faptul că titlul de proprietate contestat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale, neexistând nici o cauză de nulitate prevăzută de art.III din Legea nr. 169/1997 și având în vedere și principiul stabilității juridice, a respins acțiunea astfel cum a fost precizată.

Sub acest aspect,critica invocata de către recurenți ,referitoare la interpretarea eronata probatoriului administrat in cauza nu poate fi primita ,intrucat nu este temeinica .

În ceea ce il privește pe Ș. D. G. instanța de fond a reținut in baza probelor administrate ,inscrisuri si expertize topo, în prezent decedat ,ca antecesorul pârâților Ș. T., Ș. T., T. F., T. D., Ș. G., Ș. G., M. V., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de_,mp, din care, în intravilan, pe amplasamentul „V. . mp, din care 1850 mp teren fânețe, potrivit titlului de proprietate nr.482/1994.

Actul de reconstituire a dreptului de proprietate s-a întemeiat pe evidențele registrului agricol din perioada 1959-1962, în care Ș. D. G. a fost înscris cu suprafața totală de 1,39 ha teren pe raza comunei Cajvana, din care, la locul „Vatra satului", suprafețele de 0,10 ha teren curți-construcții și 0,77 ha teren arabil, conform art.ll al.l din Legea nr. 18/1991, iar cât privește forța probatorie a consemnărilor în registrul agricol, prin art.6 al.l indice 1 din Legea nr. 1/2000 s-a stabilit că aceste înscrisuri au valoare declarativă, adică fac dovada proprietății terenului solicitat până la proba contrară.

Conform titlului de proprietate nr. 1758/1999, în favoarea părinților reclamanților, defuncții B. I. și B. F., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,77 ha teren pe raza orașului Cajvana, din care, în intravilan 0,27 ha teren arabil, sola 62, .> In registrul agricol din perioada 1959-1962, soții B. I. și F. au fost înscriși cu suprafața totală de 1,97 ha teren pe raza comunei Cajvana, din care, 0,22 ha arabil la locul „Vatra Satului".

In ceea ce privește suprafețele de teren în discuție, atât expertul L. L. care a efectuat o expertiză în cauză având ca obiect grănițuire și revendicare, a concluzionat că există o suprapunere între suprafața de 1850 mp reconstituită antecesorilor pârâților în prezenta cauză și suprafața de 2700 mp teren evidențiată în titlul de proprietate emis autorilor reclamanților B. I. și F., situație de fapt constatată și de către experta Răchitneanu I. care specifică că nu s-a făcut o identificare cadastrală.

In prezenta cauză, s-a procedat la o identificare cadastrala de către expertul N. G., raportat la planul cadastral austriac, menționând că atât drumul județean, cat și pârâtul care se învecinează cu terenul în litigiu au suferit în timp modificări de traiectorie, concluzionând că suprafața de 2700 mp înscrisă în titlul de proprietate nr.l758/24.03.1999 se identifică cu terenul înscris în cartea funciară 1040 a comunei cadastrale Cajvana, proprietar tabular P. F. a lui I., soția lui B. I..

Intre părți s-au mai purtat 2 litigii cu privire la terenul în discuție în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2861/2008 a Judecătoriei Rădăuți în care s-a comparat cele două titluri de proprietate dându-se preferință titlului emis autorilor pârâților și sentința civilă nr. 264/21.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți, neinvocându-se identificarea topo-cadastrală a terenului, conform unor planuri austriece, configurarea parcelelor suferind modificări substanțiale de-a lungul timpului.

Ca atare ,in mod corect,legal si temeinic instanța a respins obiectiunile la raportul de expertiza si a respins acțiunea reclamanților de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate 482/1994, in cauza nefiind incidente dispozițiile art.,111 LI69/1997 ,cu interpretarea corecta justa chiar a dispozițiilor legilor fondului funciar .

Deși legal citați ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 9.06.2011, reclamanții au solicitat instanței constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.482/1994 emis pe numele lui Ș. D. G., autorul pârâților în sensul excluderii unei suprafețe de teren ce urmează a fi precizată în urma identificării cadastrale, parte din . teren, situată în intravilanul localității Cajvana, la locul ,,V. . precizările formulate la data de 29.04.2014( filele151-154) și invocate în concluziile pe fondul cauzei(fila 197), reclamanții au arătat că solicită a fi exclusă din . teren suprafața de 900 mp, identificată ca fiind în teren de 840 mp, conform raportului de expertiză întocmit de ing. L. Lucușor, care a făcut obiectul acțiunii în revendicare și anulare titlu de proprietate, conform sentinței civile nr.2861 din 18 iunie 2008 a Judecătoriei Rădăuți și sentinței civile nr. 264/21.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți.

Or, terenul înscris în titlul de proprietate nr.482 din 27.07.1994 care a făcut obiectul litigiilor mai sus enunțate vizează parte din terenul în suprafață de 1850 mp situat la locul „V. . P., drum, N. V. și pârâu, identificat în anexa 2 a raportului de expertiză întocmit de expert L. L. .

Prin titlul de proprietate nr.482 din 27.07.1994 emis în favoarea numitului Ș. D. G., autorul pârâților, a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață totală de 1 ha și 2450 mp teren situat pe teritoriul localității Cajvana, din care în intravilan suprafața de 6350 mp din care face parte și trupul de teren fânețe în suprafață de 1850 mp situat la locul „V. . P., drum, N. V. și pârâu.

Prin titlul de proprietate nr. 1758 din 24.03.1999 a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numiților B. I. și B. F., autorii reclamanților pentru suprafața de 1 ha și 7700 mp teren, din care face parte și suprafața de 2700 mp teren arabil, din intravilanul localității Cajvana, sola 68, .: Drum comunal, P., Ș. G., M. V..

În speța de față, s-a stabilit și nu s-a contestat că există o suprapunere între suprafața de 1850 mp reconstituită antecesorilor pârâților din prezenta cauză și suprafața de 2700 mp teren evidențiată în titlul de proprietate emis autorilor reclamanților B. I. și F..

Astfel, contrar susținerii recurenților, prima instanță a înlăturat concluzia expertului cauzei N. G. în sensul că nu există o dublă reconstituire și raportându-se la lucrările întocmite de expertul L. L. și experta Răchitneanu I. a reținut că în privința suprafețelor de teren în discuție,astfel cum s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, conform celor două titluri există o suprapunere .

Indicațiile date prin decizia de casare nr. 2137/08.11.2012 a Tribunalului Suceava au fost în sensul că se impune judecarea fondului cererii reclamanților-recurenți, respectiv a se verifica dacă terenul reprezintă proprietatea tabulară a defunctei lor mame, B. F.,, iar în cazul în care se constată că susținerile din acțiune ar fi adevărate (că terenul ar proveni de la defuncta B. F.), se va proceda la o nouă comparare a titlurilor de proprietate ale părților.

În rejudecare, s-a procedat la o identificare cadastrală de către expertul N. G., raportat la planul cadastral austriac, potrivit căreia suprafața de 2700 mp înscrisă în titlul de proprietate nr.1758/24.03.1999 se identifică cu terenul înscris în cartea funciară 1040 a comunei cadastrale Cajvana, proprietar tabular P. F. a lui I., soția lui B. I..

În aceste condiții, prima instanță a trecut la compararea titlurilor de proprietate ale părților, reținând legalitatea titlului de proprietate contestat față de prevederile art. III din Legea nr.169/1997 și având în vedere și principiul stabilității juridice.

Greșit prima instanță a apreciat că nu prezintă relevanță împrejurarea că potrivit identificării cadastrale a terenului suprafața în discuție a fost proprietatea tabulară a autoarei reclamanților.

Potrivit art. 11 (1) din Legea nr.18/1991 „Suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.”

Prima instanță a constatat că actul de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea autorului pârâților s-a întemeiat pe evidențele registrului agricol din perioada 1959-1962, în care Ș. D. G. a fost înscris cu suprafața totală de 1,39 ha teren pe raza comunei Cajvana, din care, la locul „Vatra satului", suprafețele de 0,10 ha teren curți-construcții și 0,77 ha teren arabil, însă cât privește forța probatorie a consemnărilor în registrul agricol, chiar prima instanță a reținut că prin art.6 al.l indice 1 din Legea nr. 1/2000 s-a stabilit că aceste înscrisuri au valoare declarativă, adică fac dovada proprietății terenului solicitat până la proba contrară.

Or, în cauza de față, s-a dovedit în contra mențiunilor declarative din registrul agricol aparținând autorului pârâților, că terenul în litigiu este identic cu terenul înscris în cartea funciară 1040 a comunei cadastrale Cajvana, proprietar tabular P. F., iar pârâții nu au dovedit că în favoarea autorului lor a operat transferul dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului tabular în patrimoniul acestuia .

Mai mult ,raportat la înscrierile din registrul agricol din anii 1956-1958 și 1959-1963, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză de ing. N. G. se rețin următoarele:

-În registrul agricol din anii 1956-1958 mama lui Ș. G. figurează înscrisă cu teren la locul numit „L.”, în suprafață totală de 7800 mp format din 7300 mp arabil și 500 mp clădiri, teren preluat de autorul pârâților, care figura în registrul agricol din anii1959-1963 cu suprafața totală de 8700 mp la locul „Vatra satului”format din 1000 mp curți – clădiri și 7700 mp teren arabil, fără a se stabili proveniența diferenței de 900 mp.

- În registrul agricol din anii 1956-1958 soții B. I. și B. F. figurează înscrisă cu teren la locul numit „L.”, în suprafață totală de 4100 mp format din 1000 mp arabil și 500 mp clădiri, 2700 fâneață iar în registrul agricol din anii1959-1963 cu suprafața totală de 3200 mp la locul „Vatra satului”format din 1000 mp curți – clădiri și 2200 mp teren arabil, expertul arătând că cel puțin suprafața de 2274 mp din terenul înscris în registrul agricol se regăsește la locul în litigiu .

Prin urmare și autorii reclamanților figurau în registrul agricol înscriși cu terenul în litigiu, în limita suprafeței de 2274 mp.

De asemenea, greșit a dat preferință prima instanță titlului emis autorului pârâților, reținând că între părți s-au mai purtat litigii.

Se are în vedere în primul rând, faptul că prin decizia de casare nr. 2137/08.11.2012 a Tribunalului Suceava s-a tranșat acest aspect, reținându-se că nu se poate opune reclamanților puterea de lucru judecat a litigiilor anterioare-dosar nr._ și dosar nr._, motivat de faptul că recurenții n-au fost parte în acel litigiu, doar tatăl acestora, B. I., or recurenții au introdus acțiunea ca și moștenitori ai mamei lor, B. F., de la care pretind că ar proveni terenul în litigiu.

S-a reținut prin decizia de casare că sentința civilă nr.2861 din 18 iunie 2008 a Judecătoriei Rădăuți și sentința civilă nr. 264/21.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți se opun reclamanților doar cu valoare de prezumție relativă, ca mijloc de probă.

Or, în prezenta cauză reclamanții au dovedit că terenul în litigiu la data cooperativizării se afla în patrimoniul autoarei B. F., conform mențiunilor din cartea funciară.

De asemenea, în litigiile invocate pârâții recunosc că terenul a aparținut autorilor reclamanților, reținându-se că „a fost cumpărat de la B. I. înainte de CAP”.(considerentele sentinței civile nr.2861 din 18 iunie 2008- de altfel invocate și de intimați, opunându-se acestora cu putere de lucru judecat)

În prezentul litigiu, reclamanții invocă faptul că nu s-a dovedit un astfel de transfer cu înscrisuri care atestă convenția de vânzare și că B. I. nu ar fi putut încheia în mod valabil un astfel de transfer întrucât terenul a aparținut exclusiv autoarei B. F., fiind bun dobândit anterior căsătoriei.

Cum într-adevăr, reclamanții au dovedit că terenul în litigiu anterior colectivizării aparținea autoarei lor B. F. (proprietate exclusivă), iar pârâții nu au produs nici o dovadă că acest teren ar fi fost înstrăinat în condițiile prevăzute de lege, de către proprietarul tabular B. F. se apreciază că în mod greșit parte din acest teren a fost inclus și pe titlul de proprietate al autorului pârâților, acesta din urmă nefiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate.

Se apreciază în aceste condiții, că este lipsit de relevanță faptul că procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate după autorul pârâților au fost întocmite anterior reconstituirii dreptului de proprietate după autorii reclamanților.

Prin prisma acestor considerente, se constată că titlul de proprietate contestat nu a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale, fiind incidente dispozițiile art. III lit.a din Legea nr.169/1997.

Prin urmare, în temeiul art.312 alin.1,2 Cod de procedură civilă se va admite recursul, se va modifica sentința și se va admite acțiunea precizată în sensul că se va exclude din titlul de proprietate nr.482 din 27.07.1994 suprafața indicată de reclamanți ca fiind în fapt în teren de 840 mp parte din totalul de 1850 mp, parte din terenul care a făcut obiectul revendicării .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de către recurenții reclamanți C. D.-oraș Cajvana, nr.1250, CP_, jud Suceava, B. I.-oraș Cajvana, nr.583, CP_, jud Suceava, N. A.-oraș Cajvana, nr.594, CP_, jud Suceava, B. C.-oraș Cajvana, CP_, jud Suceava, I. P.-oraș Cajvana, CP_, jud Suceava, C. G.-Cajvana, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.2154/13.08.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți Ș. T.-oraș Cajvana, nr.55, CP_, jud Suceava, Ș. T.-oraș Cajvana, nr.36, CP_, jud Suceava, T. F.-oraș Cajvana, nr.138, CP_, jud Suceava, T. D.-oraș Cajvana, nr.626, CP_, jud Suceava, Ș. G.-mun Suceava, ..6, ., ap.2, CP_, jud Suceava, Ș. G.-oraș Cajvana, nr.55, CP_, jud Suceava, M. V.-oraș Cajvana, nr.1529, CP_, jud Suceava, C. ORĂȘENEASCĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CAJVANA – PRIN PRIMAR-oraș Cajvana, CP_, jud Suceava, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA JUDEȚULUI SUCEAVA-mun Suceava, ., nr.36, CP_, jud Suceava.

Modifică sentința civilă nr.2154/13.08.2014 a Judecătoriei Rădăuți în sensul că:

Admite acțiunea precizată având ca obiect fond funciar - constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate, privind pe reclamanții C. D., domiciliată în or. Cajvana, nr.1250, jud. Suceava, B. I., domiciliat în or. Cajvana, nr.583, jud. Suceava, C. F.-decedată, cu moștenitorii, N. A., domiciliată în or. Cajvana, nr.594, jud. Suceava, B. C., domiciliat în or. Cajvana, jud. Suceava, I. P., domiciliată în or. Cajvana, jud. Suceava și C. G., domiciliat în or. Cajvana, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții Ș. T., domiciliată în or. Cajvana, nr.55, jud. Suceava, Ș. T., domiciliată în or. Cajvana, nr.36, jud. Suceava, T. F., domiciliată în or. Cajvana, nr.138, jud. Suceava, T. D., domiciliată în or. Cajvana, nr.626, jud. Suceava, Ș. G., domiciliat în mun. Suceava, ..6, ., ., Ș. G., domiciliat în or. Cajvana, nr.55, jud. Suceava, M. V., domiciliată în or. Cajvana, nr.1529, jud. Suceava, C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana – prin primar și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă prefectura județului Suceava.

Anulează în parte titlul de proprietate nr.482/27.07.1994 emis pe numele autorului Ș. D. G. în sensul excluderii suprafeței de 840 mp din trupul de 1850 mp teren situat în intravilanul satului Cajvana, jud Suceava la locul "V. . în anexa 2 a raportului de expertiză întocmit de expert L. L..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Noiembrie 2014

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

L. A. A. I. M. D. D. L. A.

Red L.A

Jud.fond L. V.

Tehnored.L.A.

2 ex./23.12.2014

← Acţiune oblică. Decizia nr. 1097/2014. Tribunalul SUCEAVA		Fond funciar. Decizia nr. 1332/2014. Tribunalul SUCEAVA →

Fond funciar. Decizia nr. 1598/2014. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1598/2014. Tribunalul SUCEAVA