Fond funciar. Decizia nr. 690/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 690/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-09-2014 în dosarul nr. 723/206/2013
Dosar nr._ - fond funciar –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 690
Ședința publică din data de 04 SEPTEMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanții R. V., R. A., D. M., H. V., V. A. și M. V., cu toții domiciliați în . Suceava precum și cu domiciliul ales de la cabinet de avocat A. L. D., din mun. Suceava, ..2, . C, . împotriva sentinței civile nr. 186 din data de 18 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR M. SULIȚA, cu sediul în . Suceava, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și DIRECȚIA S. SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 6 A, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanții reclamanți V. A. și M. V. asistați de avocat A. L. D. care îi reprezintă și pe ceilalți apelanți reclamanți, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulată în conformitate cu dispozițiile NCPCIV,
Instanța având în vedere înscrisurile existente la dosarul cauzei, le admite ca fiind concludente, utile și pertinente în soluționarea apelului în considerarea disp. art.482 NCPCIV cu raportare la art.254 și art.258 NCPCIV.
De asemenea, se constată că prezentul apel este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, că în cauză intimata Direcția S. Suceava a depus în termen legal întâmpinare, și tot în termen procedural apelanți reclamanți au formulat răspuns la întâmpinare. Totodată se constată că în conformitate cu disp. art. 411 NCPCIV, respectiv art. 242 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă intimata Direcția S. Suceava a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Totodată se constată că intimatele C. L. de Fond Funciar M. Sulița și C. Județeană Suceava nu au depus în termen procedural întâmpinarea deși li s-a comunicat în termenul legal prevăzut de lege cererea de apel, în consecință, în conformitate cu disp. art.482 raportat la art.208 NCPCIV, cele două intimate sunt decăzute din dreptul de a ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică.
Avocat A. L. D. depune apoi la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării asistenței/reprezentării juridice în instanță a apelanților reclamanți ( fila 54), solicitând totodată încuviințarea probei cu o . înscrisuri, respectiv referatul de admitere întocmit de O.C.P.I. Suceava – Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung Moldovenesc din care rezultă faptul că a fost avizată documentația cadastrală în forma solicitată de reclamanți ( filele 55-59).
Instanța, procedând la verificarea dovezii calității de reprezentant a d-nei avocat A. L. D. depusă la termenul de astăzi, constată că astfel sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.219 NCPCIV privind reprezentarea juridică în instanță, după care, în considerarea art.254 – 258 NCPCIV raportat la art.482 NCPCIV admite proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei, cât și cu cele depuse la termenul de astăzi, constată că prin cererea de apel reclamanții nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond, solicitând apărătorului ales al apelanților să precizeze dacă este pregătită pentru a pune concluzii pe fondul cauzei sau se solicită acordarea unui termen în acest sens.
Avocat A. L. D. învederează faptul că este pregătită pentru a pune astăzi concluzii pe fondul cauzei, instanța acordând cuvântul la dezbateri, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă.
Avocat A. L. D. pentru apelanții reclamanți solicită admiterea apelului potrivit motivelor de apel formulate și dezvoltate pe larg în petitul cererii de apel, dar și în cuprinsul răspunsului la întâmpinare.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin Hotărârea nr.771 din 30 octombrie 2009, poziția nr.2, anexa 37-52 a Comisiei Județene de Fond Funciar Suceava, s-a validat parțial cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată de petenții R. V., R. A., Daiconescu M., H. V., V. A. și M. V., ca moștenitori după Jecalo V.T., reconstituindu-se dreptul de proprietate pentru 15 ha teren pădure pe raza . B., față de 24,90 ha solicitată și propusă de C. L. de Fond Funciar M.-Sulița.
În motivarea hotărârii Comisiei Județene de reține de că pentru autorul Jecalo V.Tomotei există dovadă că a fost proprietar deposedat la nivelul anului 1948 conform Tabloului pădurilor cu suprafața de 25 ha teren pădure, din care deja s-a reconstituit până în prezent o suprafață de 10 ha, așa încât se cuvine doar diferența de 15 ha.
Împotriva hotărârii sus menționate, petenții sus arătați au formulat plângere solicitând modificarea acesteia, în sensul reconstituirii dreptului așa cum au solicitat pentru întreaga suprafață pretinsă de 24,90 ha, cu motivarea că autorul lor a fost proprietarul a 36,9 ha din care s-au reconstituit 10 ha, astfel că li se cuvine întreaga suprafață solicitată.
Au anexat la plângere hotărârea Comisiei Județene obiect al dosarului.
Direcția S. Suceava prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat în principal tardivitatea plângerii cu motivarea că hotărârea atacată este din anul 2009, luna octombrie, iar plângerea a fost înregistrată la instanță în martie 2013, iar pe fondul plângerii aui solicitat respingerea acesteia cu motivarea că petenții nu justifică pentru autorul lor dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață solicitată.
C. L. de Fond Funciar M. Sulița a depus la dosar întâmpinare prin care arată că dovada proprietății cu acte pentru autorul Jecalo T. este de 25 ha pădure, din care s-a reconstituit deja 10 ha, că pentru diferența de 15 ha pădure s-a emis hotărârea atacată cu prezenta plângere, dar își exprimă acordul pentru retrocedarea întregii suprafețe solicitate de 25 ha, cu o singură condiție aceea a identificării corecte a amplasamentului printr-o schiță vizată de OCPI Suceava, fără însă a-și explicita punctul de vedere conform căruia este de acord să retrocedeze încă 10 ha pentru care nu există dovada dreptului de proprietate.
Cu privire la excepția tardivității petenții – reclamanți au depus la dosar dovezi ( fila 43 dosar – adresa 286 din 12 august 2013 )din cuprinsul cărora rezultă că deși hotărârea în litigiu a fost emisă în 2009 nu le-a fost comunicată decât la 21 februarie 2013, context în care înregistrarea plângerii la instanță la 20 martie 2013, este înlăuntrul termenului legal de 30 de zile pentru formularea plângerii, context în care excepția tardivității a fost respinsă ca nefondată.
Cu privire la fondul plângerii s-au depus la dosar: Tabloul bunurilor locuitorilor bunurilor din . speță terenuri în care Jecalo T. figurează cu 16 ha teren la Smidești și 42 ha teren la Hrobe ( însătabe4lul nu menționează ce fel de terenuri sunt și nici din ce an este această evidență, potrivit adresei 11.758 din 23.10.2002, menționându-se că ar fi o evidență la nivelul anului 1943 ).
S-a mai depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii hotărârii obiect al prezentei plângeri la care este anexat un extras din tabelul pădurilor, preluate de OS B. în anul 1948 de la cetățeni din . care figurează la nr. crt. 76 c Jecalo T., cu 25 ha la locul numit Lucava.
Din titlurile de proprietate depuse la dosar cu nr.519/1998, 572/1999, 539/1998, 490/1997, însoțite de planuri de situație și procese verbale de punere în posesie, rezultă că după Jecalo T. s-au mai reconstituit moștenitorilor diferite suprafețe de pădure, însumate potrivit susținerilor tuturor părților la 10 ha.
Mai există la dosar același tabel cu proprietarii de păduri din . și de mână, în care același Jecalo T. figurează tot cu 25 ha, acte de stare civilă, plan de situație, proces verbal de vecinătăți.
Prin sentința civilă nr. 186 din data de 18 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ , s-a respins plângerea formulată de reclamanții R. V., R. A., Daiconescu M., H. V., V. A. și M. V., toți cu sediul procesual ales la cabinet avocat „I. A.”, cu sediul în mun. Câmpulung Moldovenesc, Calea Bucovinei nr. 64, ., în contradictoriu cu pârâtele C. L. de fond funciar M. Sulița, C. Județeană Suceava pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor și Direcția S. Suceava, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând hotărârea Comisiei Județene în litigiu, plângerea formulată și probatoriul cu acte depuse la dosar, a constatat că plângerea apare ca nefondată, urmând a o respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
Petenții susțin că autorul lor a fost proprietarul a peste 36 ha pădure, însă nu dovedesc în nici un fel această susținere.
Tabelul de la filele 48-50 cu proprietarii de terenuri din M.. Sulița este nerelevant întrucât nicăieri nu se specifică despre ce terenuri este vorba, respectiv agricole, fânaț, pășune, arabil, construcții sau pădure, așa încât evidențele din acel tabel nu pot fi luate în considerare și dacă ar fi luate în considerare ar justifica o cerere pentru o suprafață chiar mai mare decât cea formulată în prezenta cauză, dar fără o specificare a culturii acelor terenuri este de presupus că aveau altă categorie de folosință decât pădure.
Pe de altă parte, atât Comisiile de Fond Funciar L. și Județeană cât și tabelul proprietarilor de păduri predate la nivelul anului 1948 de locuitorii comunei M. Sulița către OS B., fac dovada dreptului de proprietate pentru 25 ha pădure pentru autorul Jecalo T., așa cum s-a reținut de altfel în Hotărârea Comisiei Județene.
Este necontestat în cauză faptul că din cele 25 ha mai sus menționate a fost deja reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha moștenitorilor lui Jecalo T. în diferite etape de aplicare a legislației fondului funciar, prin mai multe titluri de proprietate, astfel încât în mod corect s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru diferența de 15 ha, așa cum s-a reținut în hotărârea Comisiei Județene și cum rezultă din toate evidențele depuse la dosar.
În contextul celor sus arătate hotărârea nr. 771 din 30 octombrie 2009, poziția nr.2, anexa 37-52 a Comisiei Județene de Fond Funciar Suceava este legală și plângerea formulată apare ca nefondată, fiind respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel petenții R. V., R. A., D. M., H. V., V. A. și M. V., susținând că este nelegală și netemeinică fiind dată cu aplicarea greșită a legii, instanța soluționând cauza fără a intra în cercetarea fondului, plângerea lor fiind astfel în mod greșit respinsă.
Au arătat că sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 24,90 ha teren pădure deoarece la nivelul anului 1943 autorul lor, Jecalo T. provenea înscris în tabloul terenurilor cu suprafața de 41,5 ha la poziția 124, în afara suprafeței de teren de la nivelul anului 1948, terenul în litigiu învecinându-se cu terenul lor reconstituit deja după Jecalo T. și care în prezent este liber, planul de identificare depus la dosar fiind vizat de către OCPI Suceava.
Din probatoriu administrat rezulta că autorul lor a fost proprietarul a 41,5 ha pădure Hrobe conform tabelului de bunuri aparținând locuitorilor comunei M. Sulița nr.1884 din anul 1943 iar potrivit documentației admise și propuse spre validare de către C. Comunală s-a stabilit suprafața de 34,9 ha la care erau îndreptățiți în urma măsurătorilor efectuate în teren.
În tabelul din anul 1948 autorul lor figura cu suprafața de 25 ha care reprezenta efectiv pădurea, referirile instanței de fond la acest tabel nu au fost coroborate cu toate înscrisurile depuse la dosar - această suprafață reprezentând doar suprafața împădurită la nivelul acelor ani de la care s-au scurs 61 de ani timp în care s-a împădurit și diferența de 34,90 ha.
În virtutea rolului activ instanța trebuia să dispună efectuarea unei expertize silvice pentru a stabili suprafața de teren cu vegetație forestieră avută în proprietate de autor, cea solicitată de ei, vârsta arboretului și dacă a fost împădurită în intervalul 1948-2009.
De asemenea se impunea audierea martorilor care din motive neimputabile lor nu au putut fi prezenți la termen și care sunt vecini cu terenul în litigiu și care de altfel au dat declarație de bună vecinătate.
Au apreciat că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei sens în care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru completarea probatoriului cu o expertiză silvică și audierea martorilor solicitați, iar în subsidiar casarea cu reținere în vederea administrării probelor menționate.
Intimata RNP - Romsilva prin întâmpinare (fila 15) a solicitat respingerea apelului ca nefondat reiterând motivarea instanței de fond.
În cauză apelanții au depus la dosar răspuns la întâmpinare (fila31).
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de prima instanță, tribunalul constată că în cauză se impune completarea probatoriului din următoarele considerente:
Astfel, conform tabelului de bunuri aparținând locuitorilor din ..1884/1943 (f.48-50) autorul petenților Jecalo T. figura cu o suprafață de 41,5 ha teren pădure situată la locul Hrobe.
În tabelul din anul 1948 acesta figura înscris cu o suprafață de 25 ha despre care s-a susținut că reprezenta efectiv pădurea, diferența până la 34,90 ha fiind împădurită ulterior având în vedere cei 61 de ani care s-au scurs de atunci.
De altfel, după cum rezultă din planurile amenajistice și nota de constatare a ing. D. R. o parte din pădurea identificată avea în anul 2004 vârsta de 25 de ani fiind astfel dovedită susținerea faptului că în afara celor 25 de ha pădure a mai fost împădurită parte din suprafața de 41,5 ha.
Terenul în litigiu s-a dovedit a fi liber fiind învecinat cu terenul petenților reconstituit acestora după același autor, planul de identificare în amenajament a fost vizat de OCPI, mai mult comisia locală a propus validarea dreptului de proprietate în favoarea acestora.
Față de înscrisurile prezentate la dosar în cauză se impunea administrarea probei cu o expertiză silvică pentru a se identifica suprafața avută în proprietate de autorul petenților precum și cea pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate respectiv cea deja reconstituită după același autor pentru a se verifica susținerile referitoare la împădurirea diferenței de teren pădure în litigiu și dacă în prezent este liberă, instanța urmând a încuviința și alte obiectivele pe care le apreciază ca fiind utile soluționării cauzei.
De asemenea, se impunea și administrarea probei cu martori având în vedere că aceștia au dat declarații de bună vecinătate, fiind vecini cu terenul revendicat de petenți și care urmează a fi coroborate atât cu înscrisurile existente la dosar cât și cu concluziile expertizei.
Așa fiind, tribunalul în temeiul art.480 pct.3 NCPC va admite apelul și anulând sentința atacată va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe care va proceda în sensul celor arătate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamanții R. V., R. A., D. M., H. V., V. A. și M. V., cu toții domiciliați în . Suceava precum și cu domiciliul ales de la cabinet de avocat A. L. D., din mun. Suceava, ..2, . C, . împotriva sentinței civile nr. 186 din data de 18 februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR M. SULIȚA, cu sediul în . Suceava, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și DIRECȚIA S. SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, ., nr. 6 A, județul Suceava.
Anulează sentința civilă nr.186 din 18 februarie 2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 04 SEPTEMBRIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. D. F. L.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. D.D.
Jud. fond. M. M.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex..17./03.10.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 23/2014. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 482/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
