Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1236/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1236/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 5829/314/2012
Dosar nr._ Hotărâre care să țină loc de act autentic
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1236
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20 IUNIE 2014
PREȘEDINTE: A. I. M.
JUDECĂTOR: V. O. D.
JUDECĂTOR: G. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către reclamantul B. V., împotriva sentinței civile nr. 5541 din data de 19 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V. și M. C. Steluța.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent, asistat de avocat S. S., lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul reclamantului recurent arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantului recurent învederează instanței faptul că taxa judiciară de timbru a fost calculată prin raportare la grilele notariale, respectiv aferent unei valori de_,5 lei, prevederile art. 502 din OUG nr. 51/2008 fac trimitere la dispozițiile Capitolului III din aceeași ordonanță sub aspectul procedurii de restituire a ajutorului public judiciar, textul de lege trebuie interpretat prin raportare la art. 18, art. 19 al. 2 din OUG nr. 51/2008, reclamantul recurent nu a căzut în pretenții, ci pârâții intimați, în cauză nu au fost dovedite nici comportamentul nediligent al reclamantului recurent și nici exercitarea abuzivă a dreptului la acțiune, motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate, în sensul înlăturării obligației de restituire a ajutorului public judiciar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 24.07.2012, reclamantul B. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V. și M. C. Steluța, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că la data de 27.10.1995 a cumpărat de la pârâți, cu act sub semnătură privată, suprafața de 0,495 ha teren, înscris în titlul de proprietate nr. 1282/29.10.1996, situat în intravilanul satului Moara N., . numit Moara N., între vecinii actuali: la nord: Feigel C., la est: D. C. și Scowronschi Bronislav, la sud: Simionica V., la vest: drum de exploatare și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare.
În motivare a arătat că la data de 27.10.1995 prin actul sub semnătură privată intitulat contract de vânzare cumpărare s-a înțeles cu pârâții să-i transmită dreptul de proprietate asupra terenului descris mai sus contra sumei de 3.500.000 lei vechi, sumă pe care a achitat-o odată cu semnarea înscrisului.
A mai arătat reclamantul că, convenția încheiată între părți a respectat condițiile de valabilitate ale actului juridic prevăzută de art. 948 Cod civil, iar dreptul de proprietate al transmițătorilor asupra terenului a fost dovedit prin titlul de proprietate nr. 1282 din 29.10.1996 eliberat de Prefectura județului Suceava.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1073, art. 1077 cod civil și ale art. 5 (2) din Titlul X din legea nr. 247/2005.
Pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V. și M. C. Steluța nu au formulat întâmpinare și nu și-au precizat poziția procesuală față de acțiunea reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 5541 din data de 19 noiembrie 2013, Judecătoria Suceava a admis acțiunea având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act autentic” formulată de reclamantul B. V., în contradictoriu cu pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V. și M. C. Steluța.
A constatat intervenită, la data de 27.10.1995, între pârâții V. E. și S. D. I., în calitate de vânzători, și reclamantul B. V., în calitate de cumpărător, vânzarea-cumpărarea terenului în suprafață de 4950 mp situat pe raza comunei Moara, jud. Suceava, în tarlaua 38, arabil 931, înscris în Titlul de proprietate 1282/29.10.1996, conform planului de situație avizat OCPI Suceava depus la fila 89 dosar, prețul vânzării în cuantum de 3.500.000 ROL fiind achitat în întregime la data pronunțării prezentei hotărâri.
A obligat reclamantul să plătească statului suma de 2986,11 lei reprezentând ajutor public judiciar și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 27.10.1995, între reclamant, in calitate de cumpărător și pârâții V. E. și S. D. I., în calitate de vânzători, a intervenit o convenție de vânzare-cumpărare a imobilului compus din suprafața de 49,5 ari, parte din suprafața de 1,43 ha teren intravilan situat în ., înscris în Titlul de proprietate nr. 1282/29.10.1996, așa cum rezultă din înscrisul depus la fila 4 dosar.
Prețul vânzării a fost stabilit la 3.500.000 lei (ROL) lei, susținerile reclamantului referitoare la achitarea integrală a acestuia, la data întocmirii înscrisului nefiind contestată de pârâți.
Prin antecontract părțile se obligau să se prezinte la notariat in vederea încheierii actului în formă autentică, însă promitenții-vânzători nu și-au respectat această obligație.
Terenul a fost identificat în planul de situație vizat OCPI Suceava, depus la fila 89 dosar.
Instanța a reținut că prin antecontract părțile s-au obligat să constituie în viitor un drept real asupra imobilului în litigiu, că antecontractul a îndeplinit condițiile generale de valabilitate ale actelor juridice prevăzute în art. 948 Cod Civil 1864, că bunul a cărui vânzare a fost promisă se află în patrimoniul promitenților vânzători, care sunt moștenitorii titularei Stroieștean E. din Titlul de proprietate nr. 1282/29.10.1996 și că prețul a fost achitat în întregime.
Imobilele vândute sunt libere de sarcini conform Certificatului de atestare fiscală nr. 103/29.01.2013 al Primăriei comunei Moara (fila 27).
Pârâții B. O., S. V. și M. C. Steluța au fost indicați de reclamant ca fiind moștenitorii numitului Stroieștean G. V., co-titular în Titlul de proprietate nr. 1282/29.10.1996.
Vânzarea bunului de către coindivizar, precum în speță nu a fost nulă, ci afectată numai de condiția rezolutorie ca la partaj acesta să cadă în lotul promitentului-vânzător.
Prin urmare, instanța, în temeiul art. 1073 și 1077 Cod Civil a admis acțiunea și a constatat intervenită, la data de 27.10.1995, între pârâții V. E. și S. D. I., în calitate de vânzători, și reclamantul B. V., în calitate de cumpărător, vânzarea-cumpărarea terenului în suprafață de 4950 mp situat pe raza comunei Moara, jud. Suceava, în tarlaua 38, arabil 931, înscris în Titlul de proprietate 1282/29.10.1996, conform planului de situație avizat OCPI Suceava depus la fila 89 dosar, prețul vânzării în cuantum de 3.500.000 ROL fiind achitat în întregime la data pronunțării prezentei hotărâri.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, prin Încheierea din 02.04.2013 reclamantul a fost scutit, în baza O.U.G. 51/2008 de la plata taxei de timbru aferentă cererii în cuantum de 2.986,11 lei, anterior reținându-se, în temeiul art. 31 al. 2 din Legea 146/1997 că valoarea terenului în cauză este de 68.755,5 lei, conform grilelor notariale.
Conform art. 502 OUG 51/2008, în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.
Cum bunul dobândit de reclamant are o valoare ce depășește pragul mai sus menționat instanța în temeiul art. art. 502 OUG 51/2008 a obligat reclamantul să plătească statului suma de 2986,11 lei reprezentând ajutor public judiciar.
Instanța a luat act că nu se solicita cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul prin care a arătat următoarele:
Prin încheierea din data de 02.04.2013 a Judecătoriei Suceava reclamantul a fost scutit, în baza OUG 51/2008, de la plata taxei de timbru aferentă acțiunii, în cuantum de 2.986,11 lei.
Taxa de timbru a fost calculată prin raportare la grilele notariale, respectiv aferent unei valori de 68.755,5 lei.
Instanța de fond, prin sentința recurată, a reținut că bunul dobândit de reclamant are o valoare ce depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, încât, potrivit art. 502 OUG 51/2008, beneficiarul ajutorului public judiciar este obligat să îl restituie.
Prevederile art. 502 din OUG 51/2008 fac trimitere la dispozițiile Capitolului 3 din aceeași ordonanță, sub aspectul procedurii de restituire a ajutorului public acordat.
Astfel, potrivit art. 18 din OUG 51/2008, cheltuielile pentru care partea a
beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
În prezenta cauză, părți căzute în pretenții sunt pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V., M. C. Steluța.
Dacă antevânzătorii își îndeplineau obligațiile asumate prin antecontractul de vânzare-cumpărare, reclamantul nu ar mai fi formulat acțiunea având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act autentic" și, prin urmare, nu ar fi fost obligat la plata taxei de timbru aferente cererii.
În plus, prin înseși hotărârea recurată s-a reținut culpa procesuală a pârâților.
Potrivit art. 19 al. 2 din OUG 51/2008, instanța poate dispune, o dată cu soluționarea cauzei, obligarea părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acțiunea a fost exercitată abuziv.
În cauză, nu au fost dovedite nici comportamentul nediligent al reclamatului și nici exercitarea abuzivă a dreptului la acțiune.
Cum părți căzute în pretenții sunt pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V., M. C. Steluța, cum nu au fost dovedite nici comportamentul nediligent al reclamantului și nici exercitarea abuzivă a acțiunii, a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate, cu consecința exonerării lui de obligația restituirii ajutorului public judiciar acordat.
In drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Pârâții, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul, ce se subsumează prev. art. 304 pct. 9 din vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 18 din OUG nr. 51/2008 „cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume”.
Conform art. 502 din același act normativ, „în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public judiciar dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public (…)”.
Cele două texte de lege nu se exclud reciproc, nu se contrazic, ci se coroborează, ceea ce înseamnă că partea care a beneficiat de ajutorul public judiciar și a câștigat procesul trebuie să restituie ajutorul public către stat, în virtutea art. 502 din OUG nr. 51/2008, dar are posibilitatea să-l recupereze de la partea adversă, căzută în pretenții, în temeiul art. 18 din același act normativ.
În speță, în mod corect prima instanță a aplicat prev. art. 502 din OUG nr. 51/2008 în condițiile în care reclamantul a beneficiat de ajutor public sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2986,11 lei și a obținut prin hotărârea judecătorească bunuri în valoare de 10 ori mai mare decât taxa de timbru stabilită (aspect necontestat în calea de atac), fiind îndeplinite așadar întocmai cerințele textului de lege.
Faptul că instanța de fond nu a aplicat în continuare și prev. art. 18 din OUG nr. 51/2008 se datorează exclusiv conduitei procesuale a reclamantului, care a arătat expres că nu pretinde cheltuieli de judecată de la pârâți (a se vedea practicaua sentinței), aspect consemnat de altfel în dispozitivul sentinței.
Prin urmare, reclamantul nu mai poate invoca în calea de atac culpa procesuală a pârâților, deoarece ar reprezenta o modificare a cererii sale inițiale (dacă s-ar pune problema obligării pârâților la cheltuieli de judecată către reclamant în baza art. 18 din OUG nr. 51/2008 coroborat cu art. 274 din vechiul Cod de procedură civilă) și deci, inadmisibilă față de art. 316 raportat la art. 294 din vechiul Cod de procedură civilă, sau ar reprezenta o eludare a prev. art. 502 din OUG nr. 51/2008 (dacă s-ar pune problema obligării pârâților la plata direct către stat a ajutorului public judiciar, o asemenea posibilitate, stipulată la finalul art. 18 din OUG nr. 51/2008 existând doar în situația în care n-ar avea incidență prev. art. 502 din OUG nr. 51/2008, adică partea să nu fi primit prin hotărâre bunuri sau creanțe de zece ori mai valoroase decât ajutorul public).
Pentru toate considerentele învederate, în baza art. 312 al. 1 din vechiul Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de către reclamantul B. V., împotriva sentinței civile nr. 5541 din data de 19 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții V. E., S. D. I., B. O., S. V. și M. C. Steluța.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către reclamantul B. V., domiciliat în .. Moara, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 5541 din data de 19 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții V. E., domiciliată în București, .. 14, sector 2, S. D. I., domiciliat în București, ., B. O., domiciliată în București, .. 14, sector 2, S. V., domiciliat în Basarabi, .. T2, . și M. C. Steluța, domiciliată în Basarabi, ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 iunie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. I. M. V. O. D. G. D.
Grefier,
S. A.-M.
Red. V.O.D./Judecător fond L. C. Ș.
Tehnored. S.A.M./2 ex./04.07.2014
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Fond funciar. Decizia nr. 1628/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
