Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1010/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1010/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 3896/285/2012
Ds. nr._ constatare nulitate act juridic
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1010
Ședința publică din data de 12 mai 2014
Completul compus din:
Președinte: S. A.
Judecător:C. L.
Judecător: V. E. L.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de intimații S. I., S. Florița, . împotriva Încheierii din data de 15.11.2012 și a sentinței civile nr. 2631 din 07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Radauti în dosar nr._, intimată fiind revizuienta Ticșă V..
Dezbaterile asupra prezentei cauze au avut loc în ședința publică din data de 28 aprilie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 05 mai 2014, iar mai apoi, din același motiv, a amânat pronunțarea pentru azi, 12.05.2014.
Se constată depuse la dosar o . înscrisuri din partea intimatei Țicșă V..
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 04 iulie 2012 sub nr._ revizuienta Țîcșă V. i-a chemat în judecată pe intimații Sovăstru I., S. Florița și . să revizuiască sentința civilă nr.1559/14.04.2011 a Judecătoriei Rădăuți.
În motivarea cererii sale revizuienta a arătat că, prin sentința civilă a cărei revizuire o solicită a fost respinsă acțiunea civilă pe care a exercitat-o împotriva intimaților și prin care a cerut constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între aceștia la data de 30 mai 2008, autentificat cu nr.1346 din aceeași dată de BNP „I. Covariuc”.
Ulterior, a fost pronunțată sentința civilă nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți, prin care i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare. În această situație – a susținut revizuienta – se impune desființarea sentinței civile nr.1559/1.04.2011 a Judecătoriei Rădăuți, rejudecarea cauzei și, pe fond, admiterea acțiunii sale și constatare nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între intimați.
La termenul de judecată din 17 septembrie 2012 instanța a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire. Intimatul S. I. a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar ceilalți doi intimați – S. Florița și . formulat până la acel moment procesual, nici un fel de apărări.
În drept, revizuienta și-a întemeiat cererea pe prev. art.322 pct.5 C.proc.civ. (codul de procedură în vigoare la data respectivă, ale cărui dispoziții se aplică procesului de față în întregul său), „actul nou” de care se prevalează fiind reprezentat de sentința civilă nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți.
Ca regulă generală, un asemenea înscris trebuie să fie preexistent hotărârii a cărei revizuire se solicită, dar doctrina și jurisprudența sunt unanime în sensul că „are valoare de înscris nou hotărârea judecătorească obținută pe baza unei acțiuni introdusă înainte de soluționarea definitivă a litigiului în care se cere revizuirea” (M. T., „D. procesual civil”, vol.II, ed. Universul Juridic, 2005, p.185).
În speță, după cum ușor se poate constata din analiza dosarului nr._, cererea de chemare în judecată soluționată prin sentința civilă nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți a fost înregistrată, la această instanță, la data de 24.02.2009, deci înainte de pronunțarea sentinței civile a cărei revizuire se solicită. Așadar, această cerință de admisibilitate este îndeplinită.
Pe de altă parte, este necesar ca înscrisul prezentat de revizuientă să fie determinat, să aibă caracter relevant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanța care a judecat fondul cauzei, s-ar fi putut pronunța o altă soluție.
Acțiunea inițială a revizuientei a fost întemeiată, în drept pe prev. art.968 din Codul civil de la 1864 (având în vedere data la care a fost încheiat contractul a cărui nulitate se invocă, litigiul va fi soluționat în conformitate cu prevederile acestui cod), invocându-se cauza ilicită a contractului de vânzare-cumpărare decurgând din faptul că s-a vândut bunul altuia. În acest context, este esențial să se stabilească cine era proprietarul terenului, la data vânzării. Cum sentința civilă nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți vizează tocmai acest aspect, instanța a considerat că are caracter relevant în speță.
În consecință, prin încheierea de ședință din 17 septembrie 2012, instanța a admis în principiu cererea de revizuire, considerând că sunt îndeplinite toate cerințele impuse de lege în acest sens.
La termenul de judecată din 5 noiembrie 2012 intimata . excepția tardivității formulării cererii de revizuire.
Analizând admisibilitatea în principiu a unei cereri de revizuire, instanța a apreciat că aceasta presupune analiza tuturor cerințelor legale, deci inclusiv a respectării termenului legal pentru formularea sa, iar încheierea de admitere în principiu este o încheiere interlocutorie, asupra căreia nu se mai poate reveni (art.268 alin.3 c.proc.civ.). După pronunțarea unei asemenea încheieri, nu se mai poate invoca nici un aspect ce ține de admisibilitatea cererii, pentru simplul motiv că o instanță de judecată nu mai poate analiza o problemă de fapt sau de drept. Asupra căreia s-a pronunțat (explicit sau implicit) printr-o încheiere interlocutorie.
În consecință, prin încheierea de ședință de la același termen de judecată, excepția a fost respinsă ca inadmisibilă.
Cu toate acestea, pentru a nu exista nici un dubiu cu privire la corectitudinea încheierii din 17 septembrie 2012, a considerat că se impune următoarea precizare:
În materie civilă, hotărârile judecătorești devin definitive/irevocabile la aceeași dată și pentru toate părțile, indiferent de atitudinea procesuală a acestora (nu are importanță dacă se exercită sau nu căi de atac, cine le exercită sau care sunt soluțiile date acestora).
În speță, împotriva sentinței civile nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți au fost declarate trei recursuri, iar două dintre acestea au fost respinse pe fond, prin decizia civilă nr.1394/25.06.2012 a Tribunalului Suceava – Secția civilă. Așadar, sentința civilă nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți a rămas irevocabilă (subliniem încă o dată: pentru toate părțile, inclusiv pentru revizuientă) la data de 25.06.2012.
Întrucât cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 04.07.2012, este evident că termenul de o lună, prevăzut de art.324 alin.1 pct.4 C.proc.civ. a fost respectat.
Prin sentința civilă nr. 2631 din 07.10.2013, prima instanță a admis cererea de revizuire a sentinței civile nr.1559/14.04.2011 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1782/13.12.2011 a Tribunalului Suceava și, pe fond a admis acțiunea civilă, având ca obiect „constatare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare”, formulată de revizuienta Țîcșă V., domiciliată în baza dispozițiilor art.322 pct.5 C.proc.civ., intimați fiind S. I., S. Florița și . și, în consecință a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între intimați, autentificat cu nr.1346/30.05.2008 de BNP „I. Covariuc”.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.1346/30.05.2008 de BNP „I. Covariuc” (f.5 – ds._ ) intimata . vândut intimaților S. I. și S. Florița suprafața de 356 mp teren situat în intravilanul . . 3503 din CF 2417 Iaslovăț, rezultată din divizarea pf 2719/2 din CF 301 Iaslovăț (mențiune făcută chiar în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare).
Prin sentința civilă nr.2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți s-a reconstituit în favoarea revizuientei dreptul de proprietate cu privire la o suprafață de 520 mp teren, această suprafață incluzând . ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din litigiu (a se vedea raportul de expertiză întocmit de ing. A. M., filele 57-62, ds._ ).
De altfel, această situație de fapt („includerea” parcelei de 356 mp în cea de 520 mp) a fost confirmată – chiar susținută – și de intimatul S. I., la pct.3 din declarația de recurs formulată împotriva sentinței civile nr.2945/201.
Așadar, prin această sentință – rămasă irevocabilă – s-a stabilit că suprafața de 356 mp ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din litigiu nu aparținea, în realitate, vânzătoarei .>
Pe de altă parte, revizuienta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 520 mp cu mult înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare. D. a solicitat acest teren în anul 2005, a parcurs procedura administrativ - jurisdicțională reglementată de legislația fondului funciar, solicitarea sa fiind respinsă prin hotărârea nr.207/20.03.2008 a Comisiei județene Suceava de aplicare a Lg. nr.18/1991. Împotriva acestei hotărâri revizuienta a formulat plângere ce a fost admisă prin sentința civilă nr.2945/2011.
În consecință, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare dintre intimați revizuienta era în plină procedură de reconstituire a dreptului de proprietate, iar de acest lucru știau atât intimata vânzătoare (care a fost chiar cea care, într-o primă fază, i-a respins revizuientei solicitarea de a i se reconstitui dreptul de proprietate), cât și intimații cumpărători, care erau la curent cu demersurile revizuientei în acest sens (intimatul S. I. fiind fratele ei).
Este mai presus de orice îndoială că, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, ambele părți știau de pretențiile revizuientei, cunoșterau exact argumentele acesteia, deci știau că dreptul de proprietate al intimatei vânzătoare era contestat – în mod implicit și, de asemenea, cunoșteau temeinicia acestei contestații.
Încheind contractul în aceste condiții, intimații au acționat cu rea-credință, au tranzacționat un teren despre care știau că se poate dovedi că este al altuia, astfel că, în speță, sunt incidente prev. art.966 C.civ., instanța urmând să admită acțiunea și să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, ca fiind fondat pe o cauză ilicită.
În cadrul concluziilor scrise, intimata a susținut că ”…instanța de judecată trebuia să verifice dacă au mai fost înregistrate cereri având acelasi obiect și părți, și să trimită cauza la primul complet sesizat”, cu referire la cererea înregistrată la Judecătoria Rădăuți sub nr._ .
S-a putut observa cu ușurință că intimata nu a înțeles să invoce o excepție de procedură (excepția nelegalei constituiri a completului de judecată sau o altă excepție) și nici nu a indicat temeiul în drept al solicitării sale (probabil că a avut în vedere art.962 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea C.S.M nr.387/22.09.2005, introdus prin Hotărârea C.S.M nr.749/18.10.2011).
O instanță de judecată are obligația de a se pronunța cu privire la toate cererile și apărările formulate de părți (și, bineînțeles, are obligația de a motiva soluțiile date), dar nu are nicio obligație procesuală de a răspunde la „considerații” pe care le fac părțile cu privire la pretinse nerespectări ale regulamentului de ordine interioară.
În consecință, instanța nu putea, sub nicio formă, să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuție susținerile intimatei, neexistând o bază legală în acest sens.
La ultimul termen de judecată (cel din 23.09.2013) cauza a fost strigată peste rând, în lipsa apărătorului său, s-au declarat dezbaterile închise și s-a acordat cuvântul părților, pe fond. Apărătorul său a ajuns în sala de ședință abia când avocata revizuientei termina de expus concluziile sale orale, astfel încât s-a încălcat dreptul la apărare și principiul contradictorialității, întrucât apărătorul său nu a cunoscut conținutul acestor concluzii.
Situația de fapt expusă de intimată corespunde realității. Actul de procedură constând în prezentarea concluziilor orale, de către avocata revizuientei, în lipsa avocatei intimatei, era indiscutabil anulabil. Nulitatea acestuia operează însă în condițiile art.105 alin.2 C.proc.civ., ceea ce înseamnă că intimata avea obligația procesuală de a invoca această nulitate chiar la termenul de judecată din 23.09.2013 (dacă ar fi procedat așa, în mod evident instanța ar fi constatat nulitatea respectivului act de procedură și ar fi dispus refacerea lui – practic, avocata revizuientei ar fi trebuit să reitereze concluziile orale, în prezența avocatei intimatei). Neprocedând în acest fel, intimata este ea însăși decăzută din dreptul de a mai invoca nulitatea actului de procedură, astfel încât susținerile sale, în cadrul concluziilor scrise, nu mai au nicio relevanță.
Împotriva Încheierii din data de 15.11.2012 și a sentinței civile nr. 2631 din 07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Radauti au declarat recurs intimații S. I., S. Florița și ..
În motivarea recursului lor, intimații S. I. și S. Florița au precizat că de nicăieri din cuprinsul sentinței civile nr. 2945/19.09.2011 nu rezulta că suprafața de 356 mp ar fi inclusa in suprafața de 520 mp ce a fost reconstituita prin aceasta sentința. Dacă se analizează raportul de expertiza intocmit de către ing. A. M. in dosarul nr._ si cu precădere planul de situație anexat acestui raport, rezulta, fara nici un dubiu, ca cele doua suprafețe de teren nu se suprapun, ci sunt distincte si nu au nici o vecinătate . 520 mp teren ce a fost reconstituita prin sentința 2945/19.09.2011 este situata intre limitele notate d-e si l-k-j-m-i-h, iar suprafața de 356 mp (. 3503) care a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 1346/30.05.2008 a cărui anulare se solicita este identificata intre limitele A-B-r-t-E-D-A.
Au precizat că nu se poate retine că au acționat cu rea-credinta, tranzactionand un teren despre care „știau ca se poate dovedi ca este al altuia", pentru a se constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare, ca fiind fondat pe o cauza ilicită.
In dosarul nr._ in care s-a pronunțat sentința 1559/14.04.2011, a cărei revizuire s-a solicitat in prezentul dosar, instanța de judecata a analizat daca s-a tranzactionat un bun care aparținea vânzătoarei si s-a constatat ca terenul care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare este imobilul cu nr. cadastral 3505 in suprafața de 356 mp rezultat in urma divizării imobilului cu nr. cadastral 2719/2 inscris in C.F. nr. 301 a comunei cadastral laslovat. Prin probatoriul administrat in cauza (extras de carte funciara, precum si istoricul parcelei), s-a demonstrat ca proprietarul imobilului care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare este . in cartea funciara cu respectiva . anul 1935, intabulare necontestata pana in prezent. Astfel, s-a constatat ca vanzarea-cumpararea a privit un bun care era proprietatea vânzătoarei si nu exista nici o cauza ilicita care sa duca la anularea contractului incheiat.
Au precizat că in prezentul dosar nu s-a demonstrat in nici un fel ca intimata . fi fost proprietara terenului in suprafața de 356 mp care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare sau că părțile contractante ar fi fost de rea credința la momentul incheierii contractului, asa cum retine instanța de judecata in sentința recurata.
Recurenta-intimată ., în motivarea recursului, a arătat că, referitor la criticile aduse Încheierii din data de 05.11.2012, la acest termen de judecată a invocat, prin avocat, excepția tardivității formulării cererii de revizuire, insa aceasta a fost respinsa ca fiind inadmisibila fata de momentul invocării sale.
A precizat că potrivit art. 324 al 1 pct 4 C., termenul de revizuire este de o luna din ziua in care s-au descoperit inscrisurile doveditoare. In speța, ca si inscris doveditor in susținerea cererii de revizuire a fost invocata sentința civila nr. 2945 din 19.09.2011 a Judecătoriei Radauti. Aceasta sentința a fost comunicata revizuientei la data de 24.10.2011. împotriva acestei sentințe, revizuienta a declarat recurs, iar prin decizia civila nr. 1394/25.06.2013 a Tribunalului Suceava, recursul declarat de aceasta a fost respins ca tardiv. Astfel, pentru revizuienta sentința civila nr. 2945/2011 a rămas definitiva si irevocabila la momentul expirării termenului de recurs, respectiv 08.11.2011 si de la acest momentul trebuie raportat termenul de 1 luna pentru formularea cererii de revizuire.
A precizat că excepția tardivității s-a invocat ca o excepție de procedura, fiind vorba de o excepție absoluta poate fi invocata in orice moment al procesului, fiind vorba de o excepție care vizează însusi fondul cauzei care nu poate fi analizat prin nesocotirea unui termen absolut de ordine publica si peremtoriu. Conform art. 103 al. 1 C., neexercitarea oricărei cai de atac in termenul legal atrage decăderea.
A mai precizat că la termenul de judecata din data de 23.09.2013, termen la care au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei, instanța a procedat la soluționarea cauzei cu prioritate, peste ordinea ședinței, in lipsa avocatului care reprezenta . dreptul la apărare si principiul contradictorialitatii. Pentru aceste considerente a solicitat redeschiderea dezbaterilor, verificarea si analizarea aspectelor privind sesizarea instanței, iar concluziile pe fondul cauzei sa fie expuse in prezenta tuturor pârtilor, insa instanța de judecata a respins aceasta solicitare, invocând faptul ca „intimata avea obligația procesuala de a invoca aceasta nulitate chiar la termenul de judecata din 23.09.2013” .
A precizat că instanța de judecata trebuia sa respecte dispozițiile art. 962 din Regulamentulde ordine interioară al instanțelor judecătorești si să verifice dacă au mai fost înregistrate cereri având același obiect si părti, iar in caz afirmativ sa trimită cauza la primul complet sesizat. Deși a invocat ca anterior formulării cererii înregistrata la Judecătoria Radauți la data de 04.07.2012 sub nr._ - prezentul dosar, revizuienta a mai promovat o cerere identica fiind înregistrata la aceeași instanța la data de 02.07.2012 sub numărul_, acțiune ce a fost anulata ca netimbrata, fiind pronunțata sentința civila nr. 3330/14.09.2012 solicitând ca prin redeschiderea dezbaterilor sa se verifice acest aspect, instanța de fond a arătat doar ca nu exista o baza legala in acest sens.
A precizat că în cuprinsul sentinței civile nr. 2945/19.09.2011 a Judecătoriei Radauti (prin care s-a reconstituit in favoarea revizuientei Ticsa V. dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 520 mp teren) și/sau in raportul de expertiza întocmit de ing. A. M. in dosarul nr._, nu se face mențiunea ca în aceasta suprafața de 520 mp s-ar include si suprafața de 356 mp care au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare ce se solicita a fi anulat.
Conform sentinței civile nr. 2945/19.09.2011, se dispune reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 520 mp teren situata in intravilanul localității Iaslovat, la locul „Vatra . raportului de expertiza intocmit de ing. A. M., intre limitele notate d-e si 1-k-j-m-i-h. In aceeași anexa a raportului de expertiza este identificata intre limitele A-B-r-t-E-D-A . 3503 in suprafața de 356 mp. Astfel, rezulta ca nu exista o suprapunere intre cele doua suprafețe de teren de 520 mp si respectiv 356 mp; practic nu se poate retine că suprafața de 356 mp ar fi inclusă în suprafața de 520 mp, așa cum arată instanța de judecată.
A precizat că la momentul incheierii contractului dc vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1346/30.05.2008 de către BNP Covariuc I., vanzatoarea . extras de carte funciara valabil din care rezulta este proprietara parcelei cadastrale nr. 2719/2 din CF nr._ (provenita din conversia de pe harta a CF nr. 301), fiind intabulata din data de 01.01.1935, iar imobilul cu numărul cadastral 3503 in suprafața de 356 mp a rezultat in urma divizării imobilului cu nr. cadastral 2719/2. Practic, fiind intabulata in cartea funciara, a dovedit pe deplin ca este proprietara suprafeței de teren de 356 mp care a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare sub nr. 1346/30.05.2008 de către BNP Covariuc I., astfel ca motivarea instanței de judecata ca „intimații au acționat cu rea credința"" si ca s-ar tranzacționa un teren care ar fi al altei persoane nu are nici un suport probatoriu.
A mai precizat că raportul de expertiza întocmit de către experta A. M. nu este vizat O.C.P.I., asa cum prevăd dispozițiile legale in vigoare si ca acest raport este un act interpretabil si nu este un act constitutiv sau declarativ de drepturi.
Revizuienta-intimată Ticșă V. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ambelor recursuri ca nefondate.
În motivare, a precizat că prima instanță, în mod corect, analizând admisibilitatea, în principiu, a unei cereri de revizuire, a verificat și constatat existența tuturor cerințelor legale, inclusiv a respectării termenului legal în care a fost formulată cererea .
În acest sens, s-a reținut corect faptul că sen.civ.nr. 2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți, a rămas definitivă și irevocabilă, pentru toate părțile procesuale, la data de 25.06.2012, după respingerea pe fond a recursurilor formulate de părți .Cum cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 4.07.2012, corect s-a reținut că termenul de o lună, prev.de art. 324 alin.l pct.4 CP.C a fost respectat.
Apoi, instanța de fond a analizat și a reținut corect și îndeplinirea condiției admisibilității cererii de revizuire, având în vedere că cererea de chemare în judecată soluționată prin sen.civ.nr. 2945/19.09.2011 a Judecătoriei Rădăuți a fost înregistrată la această instanță, la data de 24.02.2009 (sub nr._ ), deci înainte de pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită .
A precizat că s-a reținut corect faptul că „la data încheierii contractului de v/c dintre intimați, revizuienta era în plină procedură de reconstituire a dreptului de proprietate: a depus în nume propriu și în numele fratelui său-S. V.I. (ca moștenitori ai defunctului S. V.) cererea nr. 16/19.08.2005 la Primăria comunei Iaslovăț, în baza Legii 247/2005, cerere ce viza diferența de 0,17 ha teren în intravilanul . L. acasă, în completarea suprafeței de 0,13 ha teren din T.P.nr.34/2003 .
A precizat că, întrucât apărătorul intimatei a intrat în sala de judecată în momentul în care avocata revizuientei punea concluzii orale, avea posibilitatea ca, după ce se termina expunerea concluziilor orale, să invoce nulitatea actului de procedură constând în prezentarea concluziilor orale, chiar la termenul de judecată din 23.09.2013, înainte ca aceasta să înceapă expunerea propriilor concluzii orale ; dacă s-ar fi invocat acest lucru, ar fi fost lesne de refăcut acest act, prin reiterarea concluziilor orale, în prezența avocatei intimate, dar cum acest lucru nu a fost invocat, această critică este tardivă și nu constituie o încălcare a dreptului la apărare, întrucât concluziile orale nu constituie o probă ce se administrează în dovedirea susținerilor, așa cum nici concluziile scrise nu constituie un act de procedură ce trebuie comunicat celorlalte părți procesuale .
A mai precizat că solicitarea de a se verifica o acțiune ce a fost anulată ca netimbrată, care nu are nici o relevanță în soluționarea prezentei cereri, nu putea duce la redeschiderea dezbaterilor .
A precizat că ./2 din C.F.nr. 301 (nr.nou_) nici măcar nu are o identificare a întinderii acestei parcele (în extrasul de CF.301 pentru informare nici măcar nu este întinderea parcelei nici din acte, nici din măsurare) .Din foaia de „Observații", anexă la coala de posesiune a bunicului lor - S. I. a A., se observă că, după apariția Legii 23/1973, . din C.F.301, circumscripția S., a suferit o subdivizare în 3 parcele: 2719/2 ce a rămas în C.F.301 cu destinația de T., 2719/3 ce a fost înscrisă în C.F.419 și a trecut în proprietatea tabulară a bunicului lor, cu destinația de ARĂTURA și 2719/4 ce a fost înscrisă în C.F.961 cu destinația de ARĂTURĂ.
Pentru toate acestea a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că recursul formulat este fondat pentru considerentele următoare:
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 C.pr.civ. este admisibila o cerere de revizuire atunci când dupa pronunțarea unei hotărâri s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința pârtilor ori daca s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Textul de lege menționat cuprinde doua ipoteze, cererea petentei fiind în mod evident circumscrisa primei ipoteze, ipoteza care are în vedere situația în care la data pronunțării hotărârii atacate instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri deoarece aceste înscrisuri nu au putut fi înfățișate de parti instanței din motive independente de voința lor, înscrisuri care în mod vădit erau de natura a schimba soluția data.
În ceea ce privește motivul de revizuire invocat de catre revizuientă, tribunalul retine ca din economia textului legal prevăzut de art.322 punct 5 cod procedura civila, rezulta ca pentru aplicabilitatea acestui motiv de revizuire este necesara îndeplinirea cumulativa a mai multor condiții:
- înscrisul sa fie doveditor;
-înscrisul sa fie descoperit dupa darea hotărârii;
- înscrisul sa fi existat la data pronunțării hotărârii;
- înscrisul trebuie prezentat de revizuient;
- înscrisul nu a putut fi înfățișat în procesul în care a fost pronunțata hotărârea a cărei revizuire se cere pentru ca a fost reținut de partea potrivnica sau nu a putut fi înfățișat din pricina unei împrejurări mai presus de voința pârtii;
- înscrisul este determinant.
Este de remarcat că dispozițiile art. 322 prin teza I, din compunerea punctului 5, apartenent alineatului 1 Cod procedură civilă, prevăd condiții de exigență, referindu-se la înscrisuri doveditoare, înscrisuri ce au un caracter determinant în motivarea hotărârii pronunțate, anume să aibă forță probantă în mod singular, fără a fi coroborate cu alte probe și să aibă o justificare decisivă în soluția pronunțată.
Astfel, ca înscrisurile ce sunt prezentate în cererea de revizuire să fie înscrisuri cu caracter doveditor, este necesar ca ele, dacă ar fi fost cunoscute de instanță la data judecării cauzei, să fi putut conduce la altă soluție decât cea pronunțată.
Așadar, revizuienta este îndatorată a prezenta un înscris care nu a fost folosit ca mijloc de probă în procesul finalizat prin hotărârea atacată de revizuire, înscris ce trebuie să aibă forța probantă în mod singular, fără să fie necesară administrarea altor probe, el să fi existat în momentul pronunțării hotărârii și să aibă caracter decisiv pentru soluționarea cauzei, în sensul schimbării hotărârii judecătorești.
În speța de față, deși cu înscrisurile depuse la dosar revizuenta a dovedit faptul că înscrisul invocat nu a putut fi prezentat la judecarea cauzei din motive independente de voința sa, fiind produs după pronunțarea sentinței civile ce se solicită a fi revizuită, instanța de recurs apreciază că înscrisul nu este determinant, existența sa la dosarul cauzei cu ocazia soluționării pricinii nefiind de natură să determine o altă soluție decât cea pronunțată.
Astfel, așa cum rezultă din considerentele sentinței nr. 1559 din 14.04.2011 a cărei revizuire se cere, motivul determinant pentru care acțiunea a fost respinsă a fost acela că reclamanta, revizuienta din cauza de față, nu putea solicita anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1346/30.05.2008, fiind terț față de contract, ci avea la îndemână pentru apărarea drepturilor sale în calitate de adevărat proprietar acțiunea în revendicare, dacă nu avea posesiunea imobilelor.
Cum pentru considerentele susmenționate s-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantei-revizuiente de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1346/2008, e evident că sentința civilă nr. 2945 din 19.09.2011 a Judecatoriei Radauti de care se prevalează revizuienta în susținerea cererii sale nu întrunește condițiile de exigență ale textului de lege reglementat de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă întrucât nu are un caracter determinant, în sensul că, dacă instanța ar fi cunoscut înscrisul, acesta ar fi putut conduce la pronunțarea unei alte hotărâri, condiția de a fi determinant nefiind îndeplinită în cazul în care înscrisul (hotărârea) invocat nu atestă o altă situație de fapt decât cea cuprinsă în actele anterioare ce au fost deja analizate de instanță de-a lungul cercetării judecătorești. Reținând că revizuienta are la îndemână acțiunea în revendicare, în aceste condiții e evident că înscrisul nou invocat de aceasta nu întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 322 aliniat 1 pct. 5 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incident acest mod de revizuire.
Cum aplicarea textelor de lege invocate de revizuientă în susținerea cererii de revizuire, speței pendinte, relevă neîndeplinirea condițiilor și cerințelor de exigență din cuprinsul acestora, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să admită recursul, să modifice în totalitate sentința recurată și pentru considerentele redate mai sus, cererea de revizuire se va respinge ca inadmisibilă.
Date fiind și prevederile art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite recursurile formulate de intimații S. I., S. Florița ambii domiciliați în ., jud.Suceava și ., jud. Suceava împotriva Încheierii din data de 15.11.2012 și a sentinței civile nr. 2631 din 07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Radauti în dosar nr._, intimată fiind revizuienta Ticșă V. cu domiciliul în ..
Schimbă în totalitate sentința nr. 2631/2012 a Judecătoriei Rădăuți.
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire.
Obligă revizuienta intimată să plătească recurenților S. I. și Florița suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.05.2014.
Președinte Judecător Judecator, Grefier
S. A. C. L. V. E. L. N. A.
Red.CL/Tehn. NA
Jud. fond B. B.
2 ex /30.05.2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 392/2014. Tribunalul SUCEAVA | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|








