Partaj judiciar. Decizia nr. 334/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 334/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 2980/227/2007
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 334
Ședința publică din 8 aprilie 2014
Președinte- T. M.
Judecător - I. G.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamanta R. I. B., domiciliată în Municipiul Iași, ., jud. Iași și pîrîta D. Ș., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr.1403 din 15 iunie 2010 a Judecătoriei Fălticeni (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul D. F. A., domiciliat în oraș T., ., județ Dâmbovița.
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din 25 martie 2014, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărîre și cînd din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amînată pentru data de 1 aprilie 2014 și apoi pentru astăzi 8 aprilie 2014.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată sub nr._ din 3 oct. 2010, reclamanții D. F.-A. și R. I. au chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâta D. Ș., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se partajeze averea rămasă la decesul autorului lor, D. R., cu ultimul domiciliu în ., urmând a se stabili masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin și atribuirea și predarea efectivă a bunurilor, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, au arătat că sunt fiii defunctului din prima lui căsătorie, iar pârâta este actuala soție a acestuia, din conviețuirea lor nerezultând alți descendenți.
În timpul vieții, defunctul a dobândit următoarele bunuri:
- certificat de acționar nr._ din 08.11.1996;
- depozite CEC a căror valoare nu o cunosc;
- autoturism Dacia 1300 și remorcă;
- 2/8 din terenul în suprafață de 2500 mp situat în intravilanul comunei Baia, înscris în titlul de proprietate nr. 2296/13.09.2002, la poziția 2 și suprafața de 1000 mp teren pe care este amplasată casa de locuit, ambele moștenite de la prima soție a defunctului, mama lor;
- teren înscris în titlul de proprietate nr. 2296/13.09.2002, la poziția 1.
Ca modalitate de partajare, solicită atribuirea în lotul lor a casei de locuit împreună cu terenul aferent în suprafață de 2500 mp arabil și suprafața de 1000 mp teren curte-locuință, bunuri ce au fost dobândite prin moștenire de la mama lor și asupra cărora au un drept de proprietate de câte 3/8 conform certificatului de moștenitor nr. 1350/1953.
În dovedire, a anexat înscrisuri.
Prin întâmpinarea și cererea reconvențională (f. 26-28) pârâta D. Ș. a arătat că a conviețuit cu tatăl reclamanților în perioada 1962-2007, iar în anul 2004 s-au căsătorit. În perioada în care a conviețuit cu tatăl reclamanților au edificat împreună construcții noi, au efectuat îmbunătățiri substanțiale la casa care exista, l-a îngrijit și înmormântat pe acesta fără un ajutor din partea copiilor săi, astfel:
În perioada conviețuirii cu defunctul au construit cu contribuție egală de ½ următoarele bunuri:
a) două camere, în prelungirea casei vechi cu baie și hol separate, au acoperit cu tablă întregul imobil, au refăcut temelia la casă, au tencuit o parte din pereți, iar restul i-a îmbrăcat cu scandură și lambriu;
b) în anul 1963 au edificat o anexă constând dintr-o bucătărie de vară, o cameră de rugăciune, un garaj, un atelier, o magazie de lemne și una de cereale, un beci, o terasp cimentată cu tablă;
c) după anul 1963 au construit anexe pentru animale, un coșer, magazie, fântână de piatră, un bazin metalic suspendat și unul în pod, au împrejmuit curtea și grdăina cu gard de plasă cu stâlpi de beton;
d) în casa existență (nefinalizată în anul 1962) au construit tot cu contribuție egală de ½ cu defunctul: 4 sobe de teracotă, instalația electrciă la casă și anexe, lucrări de tencuire, acoperire și lambrisare menționate mai sus;
e) au dobândit o mașină Dacia 1300 și o remorcă.
Mai arată că activul moștenirii este grevat de un pasiv succesoral în valoare de 4000 lei reprezentând ½ din cheltuielile de înmormântare și praznice, ea fiind cea care s-a ocupat de organizarea acestora fără nicio contribuție din partea reclamanților, iar banii necesari i-a dobândit impreună cu fostul soț prin contribuție comună și egală.
În calitate de soție supraviețuitoare, precizează că are o cotă de ¼ din moștenire, pe lângă dreptul de creanță menționat la punctele a-e, constând din cota de ½ din bunurile comune, precum și un drept de abitație.
Ulterior, pârâta – reclamantă a formulat precizări la cererea reconvențională cu privire la valorile bunurilor indicate de ea și anume:
- valoarea investiției de la pct. 1 este de 15.000 lei;
- bunurile indicate la pct. 2 este de 20.000 lei;
- bunurile indicate la pct. 3 este de 15.000 lei;
- valoarea autoturismului și a remorcii este de 4000 lei.
Referitor la valoarea bunurilor indicate de către reclamanții – pârâți fac următoarele precizări:
- certificatul de acționar urmează a fi evaluat de o societate de investiții;
- depozitul CEC de 23.000 lei a fost de fapt 22.000 lei, iar din această sumă suma de 11.000 lei a fost bunul ei propriu, iar suma de 11.000 lei, pe lângă alte sume, a fost utilizată pentru înmormântare și praznice;
- susține că nu cunoaște de existența sumelor la BRD sau Bancpost, însă precizează că defunctul a avut 6 carnete CEC a căror sume nu le poate preciza și care au fost lichidate de către defunct înainte de a deceda, iar banii au fost dați reclamanților pentru că aceștia au fost cu autorul lor la CEC;
- casa de locuit are o valoare de aproximativ 50.000 lei;
- terenul are valoarea de aproximativ 100.000 lei (f. 51-52).
Reclamanții au formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f. 43-44) prin care au solicitat respingerea acesteia și admiterea cererii principale.
Susțin reclamanții că nu au beneficiat de îngrijirea și atenția pârâtei și că nu s-au edificat construcții noi și nici nu s-au efectuat îmbunătățiri substanțiale la imobil.
Arată că pârâta mai are o locuință în loc. Botîrlău, ., construită cu banii primiți ca despăgubire în urma inundațiilor când i-a fost distrusă o casă din loc. Vadu R.. De asemenea, aceasta mai are cumpărat un teren în . Juganaru Ștefănica.
Reclamanții contestă cota de constribuție de ½ solcitată de pârâta – reclamantă, precizând că aceasta nu a lucrat, nu a adus venituri, în timp ce tatăl lor fiind preot a avut venituri ridicate pe tot parcursul vieții.
Imobilul casă de locuit a fost edificat în anul 1937, iar în anul 1962 a fost modificat cu două camere, un hol, o baie, păstrându-se suprafața inițială a casei de locuit, în niciun caz nu este vorba de o prelungire a acesteia.
Din terenul în suprafață de 2500 mp ei au o cotă de câte 3/8 moștenite de la mama lor, iar din masa de împărțit rămasă la decesul tatălui lor fac parte doar 2/8 din acel teren. Terenul fiind moștenire de la mama lor ei având o cotă mai mare, solicită atribuirea acestui teren, iar în ceea ce privește casa de locuit, având în vedere că a fost edificată de mama lor, consideră că sunt îndreptățiți să le fie atribuită în natură împreună cu terenul aferent.
Cu privire la așa-zisele construcții edificate de pârâtă cu o contribuție egală cu tatăl lor, menționează că s-au folosit materiale rezultate din demolarea unui hol și a unei bucătării de iarnă, efectuându-se de fapt o recompartimentare a interiorului și plătindu-se doar manopera necesară acestor lucrări.
De menționat că în ceea ce privește bazinul din pod acesta este de lemn și nu este funcționabil. În casă există doar trei sobe și o plită afară, iar teracota este refolosită de la sobele anterioare. Instalația electrică există, iar lucrările de tencuire, acoperire și lambrisare sunt lucrări de întreținere de care a beneficiat și pârâta, lucrări la care au contribuit și ei prin manoperă.
Referitor la pasivul succesoral, menționează că la data decesului tatălui lor exista un CEC în valoare de_ lei. Înainte de deces tatăl lor, în prezența pârâtei, le-a comunicat că 8000 lei din acea sumă sunt pentru înmormântarea sa, 8000 lei pentru înmormântarea pârâtei, iar restul sumei să fie folosită pentru cheltuielile curente.
De precizat că atât la înmormântare, cât și la slujbele de 40 de zile și cele care au urmat conform ritualului, preoții care le-au oficializat nu au primit nicio sumă de bani pentru prestația lor, acesta fiind obiceiul între preoți. În plus, arată că pârâta nu a cheltuit toți banii lăsați de tatăl lor.
Cu privire la valoarea bunurilor din cererea introductivă reclamanții au formulat următoarele precizări:
- certificatul de acționar – valoarea înscrisă pe act, însă urmează a se comunica valoarea de piață la acest moment;
- depozitele BRD și Bancpost – cu privire la valoarea lor se vor solicita relații de la insituțiile bancare.
- depozitul CEC –_ lei;
- casa de locuit are o valoare de impunere de aproximativ_ lei;
- terenul are o valoare de aproximativ_ lei;
- mașina Dacia cu remorcă are o valoare de aproximativ 1000 lei.
Judecătoria Fălticeni, prin sentința civilă nr.1403 din 15 iunie 2010 a admis în parte cererea principală având ca obiect partaj succesoral, formulată de reclamanții – pârâți R. I. – B., D. F. –A. în contradictoriu cu pârâta – reclamantă D. Ș. și în consecință:
A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă D. Ș.;
A omologat rapoartele de expertiză construcții civile-expert M. M. C., topografică-exeprt L. L. și auto-exeprt Locovei G.;
A constatat deschisă succesiunea defunctului D. R., decedat la data de 06.04.2007, cu ultimul domiciliu în loc. Baia, județul Suceava;
A constatat că masa succesorală de pe urma defunctului se compune din cota de 1/1 teren intravilan . de 5500 mp ; cota de ¼ din casa de locuit situată în . ½ din anexe și împrejmuiri; cota de ½ din autoturismul Dacia 1310; cota de ½ din remorcă auto; cota de 1/1 din acțiunile deținute la SIF-uri și ALRO, valoarea totală a masei fiind de_,57 lei;
A constatat că moștenitori ai defunctului sunt reclamanta – pârâtă, descendent de gradul I, cu o cotă legală de ¾ și pârâta – reclamantă, soție supraviețuitoare, cu o cotă legală de ¼;
A constatat că reclamantul – pârât D. F. – Ș. este străin de succesiune prin neacceptare;
A dispus ieșirea din indiviziune.
A atribuit în lotul reclamantei – pârâte în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: teren în suprafață de 3500 mp intravilan . anexa 1 la raportul de expertiză topografică, în valoare de_ lei; cota de ¼ din casa de locuit situată în . de 8147,97 lei; cota de ½ din anexe și gard în valoare de_,35 lei; cota de 1/1 din acțiuni SIF și ALRO în valoare de 2294,25 lei, valoarea totală a lotului fiind de_,57 lei;
Aatribuit în lotul pârâtei – reclamante în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: suprafața de 2000 mp intravilan . raportul de expertiză topografică, în valoare de_ lei și cota de ½ din autoturismul Dacia 1300 și remorcă auto, în valoare de 425 lei, valoarea totală a lotului fiind de_ lei;
A obligat reclamanta – pârâtă să plătească pârâtei – reclamante suma de 9070,89 lei cu titlu de sultă;
A constatat că pârâta – reclamantă are un drept de creanță compus din ½ din valoarea anexelor și a împrejmuirilor în sumă de_,35 lei și ½ din valoarea îmbunătățirilor aduse casei de locuit în valoare de_,3 lei;
A obligat reclamanta – pârâtă să plătească pârâtei – reclamante suma de_,65 lei reprezentând drept de creanță;
A respins capătul de cerere reconvențional privind pasivul succesoral, ca nefondat.
A compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit mențiunilor certificatului de deces . nr._ emis la data de 06.04.2007 reiese că la data de 05.04.2007 a decedat D. R. cu ultim domiciliu în ., județul Suceava.
În raport de disp. art.1 din Legea nr.319/1944 se constată că moștenitori acceptanți ai succesiunii rămase de pe urma defunctului sunt reclamanta R. I. B., descendent gradul I și pârâta D. Ș. soție supraviețuitoare.
Având în vedere declarația autentificată sub nr.2943/2008de B.N.P. D. O. V. s-a constatat că reclamantul D. F. A. este străin de succesiune prin neacceptare.
În privința masei succesorale rămase de pe urma defunctului s-a constatat că se compune din cota de 1/1 teren intravilan . de 5500 m.p., cota de ¼ din casa de locuit situată în . ½ din anexe și împrejmuiri, cota de ½ din autoturismul Dacia 1310, cota de ½ din remorca auto, cota de 1/1 din acțiunile deținute la SIF-uri și ALRO, valoarea totală a mesei fiind de_,57 lei.
Nu pot fi reținute susținerile reclamantei – pârâte potrivit cărora, din masa succesorală face parte suprafața de 2/8 din terenul în suprafață de 2500 m.p și 1000 m.p. teren pe care este amplasată casa de locuit incluse în Titlul de Proprietate nr.1706/2003 la care se adaugă cei 2000 m.p. teren arabil intravilan întrucât, reconstituirea a fost făcută pe numele defunctului fiind titularul exclusiv a dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Certificatul de moștenitor emis la 22 martie 1954 de pe urma defunctei D. E., prima soție de defunctului nu constituie un titlu de proprietate în accepțiunea legii.
În privința casei de locuit situată pe terenul de 1000 m.p. în intravilanul satului Baia, ., reiese că a fost edificată de defunct împreună cu prima sa soție D. E., împrejurare ce rezultă din cuprinsul înscrisului depus la dosar(fila 5), coroborat cu declarațiile martorilor M. M. și A. A..
Din coroborarea acestor probe reiese că defunctul D. R. împreună cu prima soție au edificat o casă de locuit începând cu anul 1953.
Astfel, asupra casei de locuit instanța constată că defunctul și prima soție dețineau cote de câte ½ fiecare asupra bunului, operând prezumția comunității de bunuri instituită de art.30 Cod familiei.
Astfel, în componența masei succesorale s-a reținut că de pe urma defunctului D. R. a rămas doar cota de ¼ din casa de locuit, restul aflându-se în stare de indiviziune cu reclamanții D. F. și R. I. B., în calitate de descendenți gr.I .
Prin coroborarea declarațiilor martorilor audiați cu înscrisul depus la fila 5 dosar dar și cu conținutul raportului de expertiză construcții civile (prin care s-a apreciat vechimea lucrărilor) reiese că anexele și împrejmuirile au fost edificate după ce defunctul D. R. a început conviețuirea cu pârâta D. Ș. astfel că, în privința acestora se va reține cota de contribuție egală de ½ pentru fiecare.
Anexele și împrejmuirile casei de locuit au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de expert M. M. C. ( filele 144-148 dosar) și s-a stabilit că valoarea acestora este de_,7 lei, contravaloarea cotei de ½ fiind de_,35 lei.
Îmbunătățirile constând în (recompartimentarea casei, instalații, înlocuire acoperiș, acoperit terasă, fântână, bazin, sobe, lambriuri) au fost evaluate de expertul construcții civile la suma de_,60 lei.
Existența autoturismului Dacia 1300, a remorcii auto precum și acțiunile SIF și ALRO nu au fost contestate.
Potrivit raportului de expertiză auto întocmit de expert Locovei G., autoturismul Dacia și remorca auto au fost evaluate la suma de 850 lei (contravaloarea cotei de ½ fiind de 425 lei).
Acțiunile SIF și ALRO ce au rămas de pe urma defunctului au o valoare de 2294, 25 lei.
Terenurile situate în intravilanul comunei Baia și incluse în Titlurile de Proprietate nr. 1706/2003 au fost identificate și evaluate la suma de 74.792 lei conform raportului de expertiză și a suplimentului la raport întocmite de expert L. L. (filele 196-200, 272-278).
În privința existenței sumei de bani cu titlu de depozit la CEC, pârâta-reclamantă a recunoscut existența acestuia potrivit răspunsurilor la interogatoriu susținând însă că a fost lichidat, banii fiind folosiți la înmormântarea defunctului și, deși reclamanta-pârâtă susține că au fost cheltuiți doar 8000lei nu a făcut dovada existenței restului din sumă sub forma unui depozit. De asemenea, nu a făcut dovada existenței depozitelor de bani la BRD și Bancpost astfel încât nu vo fi reținute în masa succesorală.
În ce privește capătul de cerere reconvențional privitor la pasivul succesoral s-a constatat că nu a fost dovedit de pârâta-reclamantă în condițiile în care această obligație îi incumba potrivit dispozițiilor art 1169 Cod civil.
În privința valorilor suprafețelor de teren incluse în Titlul de Proprietate nr.1706/2003 instanța a reținut evaluările expertului cuprinse în suplimentul la raport (filele 272-278) având în vedere situația socio-economică de notorietate existentă la acel moment ce a condus la o diminuare a prețurilor pe piața imobiliară.
Este stabilit cu valoare de principiu că, în cauzele de partaj, pentru a nu se crea situații inechitabile între coindivizari, se impune determinarea valorii reale a bunurilor supuse împărțelii or, la momentul efectuării suplimentului la raport dar și la momentul pronunțării prezentei hotărâri, valoarea reală a imobilelor-terenuri este cea indicată în suplimentul la raport.
S-a constatat că valoarea masei succesorale este de 110.143,57 lei.
În raport cele reținute și, văzând dispozițiile art.728 cod civil instanța a admis în parte cererea principală și, în parte cererea reconvențională și s-a dispus la sistarea stării de indiviziune.
La formarea și atribuirea loturilor instanța a ținut seama de dispozițiile art.673 ind.9 C.p.civ dar și de dispozițiile art 741 Cod civil potrivit cu care trebuie să se asigure o distribuire echitabilă a masei partajabile între toți moștenitorii
Se vor atribui în lotul reclamantei – pârâte în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: teren în suprafață de 3500 m.p. intravilan în . anexa 1 la raportul de expertiză topo în valoare de 56.752 lei, cota de ¼ din casa de locuit situată în . de 8147,97 lei, cota de ½ din anexe și gard în valoare de_,35 lei; cota de 1/1 din acțiuni SIF și ALRO în valoare de 2294,25 lei, valoarea totală a lotului fiind de_,57 lei.
Se vor atribui în lotul pârâtei – reclamante în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele bunuri: suprafața de 2000 m.p. intravilan, în . identificată prin raportul de expertiză topo în valoare de_ lei și cota de ½ din autoturismul Dacia 1300 și remorcă auto cu valoare de 425 lei, valoarea totală a lotului fiind de_ lei.
Instanța a procedat la atribuirea casei de locuit situată în .-pârâtă având în vedere cota parte majoritară pe care o deține din bun atât dupa tată cât și după mama D. E., iar pe de altă parte se reține că pârâta-reclamantă are asigurate nevoile locative pe raza județului V., împrejurare recunoscută de aceasta la interogatoriu. Totodată instanța a avut în vedere elementele inseparabile ale corpului funciar, adică, pe de o parte, casă și anexe gospodărești, iar pe de altă parte, terenul care în mediul rural are o semnificație majoră, fiind o condiție a existenței și supraviețuirii gospodăriei.
În vederea egalizării loturilor a obligat reclamanta – pârâtă să plătească pârâtei – reclamante suma de 9070,89 lei cu titlu de sultă.
Efectuarea de către unul dintre copărtași a lucrărilor de sporire a confortului imobilului, dă naștere doar la un drept de creanță fără a fi afectate cotele de proprietate ale copărtașilor, astfel încât instanța va constata că pârâta – reclamantă are un drept de creanță compus din ½ din valoarea anexelor și a împrejmuirilor existente la imobilul din intravilanul satului Baia și identificate prin raportul de expertiză construcții civile întocmit de expert M. M. C. în sumă de_,35 lei și ½ din valoarea îmbunătățirilor aduse casei de locuit situată în intravilanul satului Baia și identificate prin același raport, în valoare de_,3 lei.
În aceste condiții, reclamanta-pârâtă a fost obligată să plătească pârâtei – reclamante suma de_,65 lei reprezentând drept de creanță.
Pentru motivele arătate mai sus, a respins capătul de cerere reconvențional privind pasivul succesoral, ca nefondat.
S-au compensat cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței civile au declarat apel reclamanta R. I. B. și pîrîta D. Ș..
Reclamanta, în apelul său, a preluat concluziile scrise depuse odată cu dezbaterile la fond, în care preciza că nu este de acord cu solicitarea pîrîtei de a-i fi atribuită casa de locuit și terenul aferent în condițiile în care cotele ce li se cuvin se raportează la cota de 2/8 avută de autorul lor, ei revenindu-i cota de ¾ din 2/8 și pîrîtei ¼ din 2/8; că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că imobilul casă și suprafața de 2500 m.p. teren aferent au fost bunurile proprii ale mamei sale.
A precizat că pretinsele îmbunătățiri trebuie avut în vedere că pîrîta nu a lucrat niciodată, nerealizând alte venituri, iar ceea ce s-a făcut au fost lucrări de întreținere obișnuite.
A criticat și pretenția pîrîtei relativ la ½ cotă din autoturism, fără a se menționa că acesta a înlocuit un autoturism vechi, al tatălui său, cumpărat cu banii câștigați prin calitatea de preot pe care acesta a avut-o.
A solicitat efectuarea unei lucrări de specialitate pentru a se stabili valoarea reală a construcțiilor întrucît expertul desemnat de prima instanță a folosit acte normative abrogate și a stabilit în mod exagerat și părtinitor o valoare exagerată, neindicând criteriile tehnice prin care s-a ajuns la aceasta.
A arătat ă în mod greșit s-a reținut cota de 1/1 din terenul supus împărțelii, aceasta venind în contradicție cu certificatul de moștenitor al mamei sale.
A criticat și sulta exagerată pe care trebuie să o plătească, dar și faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra depozitului C.E.C., de 23.000 lei și cele de la Bankpost și B.R.D.
Pîrîta, în apelul declarat, a criticat hotărîrea sub mai multe aspecte.
Astfel, a arătat că în mod greșit a fost inclusă în masa succesorală rămasă după defunctul D. R. doar cota de ¼ din casa de locuit, în valoare de 8147,97 lei întrucît, aceasta a fost edificată de defunct, cu prima sa soție, în anul 1937, iar în perioada cît a conviețuit apelanta cu soțul său, 1962-2007, la construcții s-au executat lucrări de extindere, renovare și îmbunătățiri, identificate și în raportul de expertiză, iar cota reținută, relativ la acest aspect, este de 5/8 pentru defunct, în urma decesului soției, și nu de ¼ cum a avut în vedere prima instanță.
Referitor la lucrările de îmbunătățiri executate la casa de locuit, în perioada conviețuirii sale cu defunctul, apelanta a arătat că în mod greșit s-a reținut că aceste lucrări au fost realizate de apelantă și soțul ei, în cote egale, fără a le include în valoarea de partaj a imobilului, cota de ¼ din masa succesorală fiind calculată în raport de valoarea casei, fără îmbunătățiri.
Cum, însă, defunctul avea doar calitate de coproprietar al imobilului, faptul executării împreună a lucrărilor de îmbunătățire la casă le conferă un drept comun de creanță împotriva celorlalți coproprietari, în cote de ½ pentru fiecare, așa încît, în masa succesorală trebuie inclusă și cota de ½ corespunzătoare contribuției defunctului la lucrările de extindere, renovare și îmbunătățire.
Referitor la regimul juridic al anexelor gospodărești apelanta pîrîtă susține că a fost greșit stabilit.
Astfel, caracterul acestora de construcții noi, edificate ulterior anului 1962, conferă apelantei și defunctului un drept de proprietate comună asupra acestora și nu doar un drept de creanță, cum a reținut prima instanță, fiind contradictorii reținerile din motivare cu cele din dispozitiv, relativ la acest fapt.
A criticat soluția și asupra modalității de lotizare în sensul că atribuirea în lotul său a autoturismului și remorcii auto nu se justifică; atribuirea în lotul reclamantei în totalitate a construcțiilor nu poate fi primită atîta timp cît o partajare în natură este posibilă atît la casă cît și la anexe, solicitînd în acest sens efectuarea unui supliment la raportul de expertiză în construcții cu propuneri de lotizare în natură, cu mențiunea că solicită să i se atribuie în lot partea nouă a casei de locuit, precum și bucătăria de vară, camera de rugăciuni și beciul.
Cu privire la teren, nu este de acord cu includerea în lotul său a suprafeței de 2000 m.p. teren intravilan, iar în lotul reclamantei a întregii suprafețe de 3500 m.p. curte și grădină, considerând că împărțirea echitabilă vizează lotizarea în natură a ambelor trupuri de teren.
A criticat și respingerea cererii de obligare a pîrîtei la plata pasivului succesoral proporțional cotei sale ereditare, întrucît, din probele testimoniale rezultă că valoarea cheltuielilor de înmormîntare și a praznicelor, a fost de 15.000 lei din care 11.000 lei au fost acoperiți din suma de bani depusă la C.E.C., iar diferența a fost suportată din veniturile sale proprii.
În cauză, s-a dispus completarea probatoriului cu expertiza topo și în construcții, proba testimonială și cu înscrisuri.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelurile sînt fondate în parte.
Astfel, relativ la masa succesorală după defunctul D. R. un prim aspect vizează natura juridică a construcțiilor, respectiv casa de locuit, construcții gospodărești, anexe și împrejmuiri, dată fiind contradicția între considerente și dispozitiv.
Astfel, potrivit certificatului de moștenitor nr.2203.1954, moștenitori acceptanți ai defunctei D. E., prima soție a defunctului, au fost soțul supraviețuitor D. R., cu o cotă de 2/8 și fiii D. B. (căsătorită R.) și D. F., cu o cotă de 3/8 fiecare.
Din această perspectivă, reclamantul D. F., chiar dacă a renunțat la moștenirea după tatăl său, are calitate procesuală în cauză, întrucât, în calitate de moștenitor al mamei sale, D. E., este titularul unei cote indivize de 3/16 din imobilul casă, fiind, deci, coproprietar al bunului supus partajării.
Potrivit raportului inițial de expertiză, coroborat cu declarațiile martorilor audiați, imobilul casă de locuit a fost edificat în perioada conviețuirii defunctului cu prima sa soție, D. E., înlocuind vechiul imobil moștenit de aceasta de la părinții săi.
Este real că din testamentul defunctului rezultă că fiica sa a moștenit o casă însă nu poate fi reținută apărarea apelantei reclamante relativ la faptul că imobilul moștenit era același cu imobilul rămas la decesul primei soții a defunctului pentru că, chiar din certificatul de moștenitor al acestuia rezultă că masa succesorală se compune doar din suprafața de 0,23 ha teren situat în vatra .).
Aceasta se explică prin faptul că imobilul construcție nu mai era cel moștenit de defunctă, ci unul nou, care arăta conform fotografiei depusă de reclamantă la dosar.
Și martorii audiați au relatat că după prima căsătorie a defunctului a fost edificată casa în litigiu.
Față de această situație, raportat și la certificatul de moștenitor nr.1350/1954, potrivit căruia D. R. a acceptat moștenirea primei sale soții, dobîndind cote de ¼ din bunurile succesorale, rezultă că acesta a avut în proprietate cota de 5/8 din casă și nu doar ¼ cît a reținut prima instanță, diferența de 3/8 revenind, potrivit aceluiași certificat de moștenitor, reclamantei și fratelui său.
De asemenea, din probatoriul administrat în cauză, reținut și de prima instanță, rezultă că în perioada conviețuirii pîrîtei cu defunctul, la construcția casă au fost executate lucrări de extindere, renovare și îmbunătățiri, identificate și evaluate și în raportul de expertiză tehnică judiciară.
Susținerile reclamantei-apelante potrivit cărora la aceste lucrări pîrîta ar avea o contribuție infimă sînt combătute de declarațiile martorilor și înscrisurile depuse la dosar.
Astfel, martorul A. A. (f.263) a relatat că după ce a venit pîrîta în locuința defunctului, prin 1962, au fost schimbate geamurile, ușile și chiar poziționarea casei de la drum, în interiorul curții și mai tîrziu, adăugată o baie.
De asemenea, a fost construită o bucătărie de vară și o cameră unde erau primiți enoriașii, o șură, un coteț și un depozit pentru porumb.
Relativ la achiziționarea materialelor și plata manoperei, martorul precizează că de toate lucrările se ocupa pîrîta, întrucît defunctul, fiind preot, era mereu ocupat și plecat de acasă, iar banii proveneau atît de la defunct, cît și din veniturile obținute de pîrîtă din vînzarea strugurilor și vinului ce proveneau de pe un teren pe care l-a avut în județul V..
De asemenea, martorul a declarat că soții creșteau animale.
Și martorul M. M. a declarat că îmbunătățirile la casă s-au făcut după venirea pîrîtei în locuința defunctului.
De asemenea, martorii audiați în apel, C. M. și S. T. (f.90-91) au relatat că pîrîta a coordonat personal lucrările de îmbunătățire la casă sau de edificare a grajdului, anexelor sau împrejmuirilor, plătind lucrătorii din vînzarea vinului sau a animalelor pe care le creștea, preotul avînd alte preocupări.
Faptul că pîrîta nu a fost angajată, nu diminuează cota de contribuție a acesteia la activitățile de întreținere și administrare a gospodăriei pe o perioadă de 50 de ani.
De altfel, recompartimentarea și extinderea casei inițiale cu două camere, hol și baie, realizarea instalațiilor sanitare și electrice, a sobelor, montarea lambriurilor, înlocuirea acoperișului, construirea unei terase acoperite și a unei fîntîni, sînt consemnate și în raportul de expertiză ca datînd ulterior anului 1962, fiind, astfel, corect reținută de prima instanță cota egală, de ½, la edificarea lor.
Întrucît în perioada executării lucrărilor de îmbunătățire, imobilul casă avea regimul juridic al unui bun indiviz, de 5/8 pentru defunct și respectiv 3/16 pentru reclamanta apelantă și 3/16 pentru reclamantul intimat, executarea acestor lucrări conferă pîrîtei și defunctului un drept de creanță, în raport cu ceilalți coindivizari, corespunzător valorii lucrărilor, în care ½ revine defunctului, iar ½ pîrîtei, urmînd ca o dată cu stabilirea valorii îmbunătățirilor să fie inclusă cota de contribuție a defunctului în masa succesorală după acesta, cota pîrîtei reprezentînd dreptul său de creanță împotriva celorlalți coindivizari.
Cît privește împrejmuirile și anexele gospodărești, din toate probele administrate rezultă că la edificarea lor pîrîta și defunctul au avut o contribuție egală, de ½, conferind acestora natura juridică de proprietate comună și nu a unui drept de creanță, cum a reținut prima instanță.
Față de această împrejurare, cota de ½ din aceste construcții va fi reținută ca făcînd parte din masa succesorală a defunctului, iar cealaltă jumătate fiind cota de coproprietate a pîrîtei.
Cît privește valoarea construcțiilor, instanța va avea în vedere reaprecierea acesteia prin suplimentele raportul de expertiză construcții efectuate în apel reținînd valoarea casei cu lucrările de îmbunătățire și fîntîna, de 29.085 lei, iar valoarea lucrărilor de îmbunătățiri executate de pîrîtă împreună cu defunctul, de 24.186,80 lei, ceea ce înseamnă că valoarea casei de locuit fără îmbunătățiri este de 4898,2 lei.
De asemenea, prețul actual de circulație al anexelor, A1-A9, este de_ lei, iar cel al împrejmuirilor este de 7168 lei.
Valoarea terenurilor, conform suplimentelor raportului de expertiză întocmit în apel, dar reținute și de instanța de fond, este pentru suprafețele din titlul de proprietate nr.1706/2003, de_ lei, pentru suprafața de 3500 m.p. curte și grădină de 18.040 lei, pentru suprafața de 2000 m.p. teren intravilan.
Hotărîrea apelată va fi schimbată și sub aspectul lotizării întrucît nesocotește criteriile de lotizare prev.de art.741 Cod civil și art.6739 Cod procedură civilă.
Astfel, reclamanta apelantă a solicitat ca bunurile mobile să îi fie atribuite la valoarea stabilită prin raportul de expertiză întocmit la fond, nefiind justificată includerea în lotul pîrîtei a autoturismului și remorcii. Probele administrate au confirmat contribuția pîrîtei la achiziționarea acestor bunuri.
Cît privește construcțiile, potrivit planurilor suplimentelor raportului de expertiză, partajarea în natură este posibilă.
Astfel, avînd în vedere configurația casei și modul de amplasare a acesteia pe terenul supus partajului, instanța va da eficiență ultimului supliment prin care s-a identificat posibilitatea formării a două loturi în natură în ceea ce privește imobilele construcții.
Faptul că reclamanta ar fi nevoită să amenajeze o nouă cale de acces și un nou grup sanitar, aspecte relevate de expert, nu constituie un impediment în formarea a două loturi, fiecare fiind compus din parte din casă și parte din anexe.
De asemenea, cota mai mare a reclamantei nu împiedică atribuirea în natură a construcțiilor avînd în vedere și dreptul de coproprietate pe care îl are pîrîta asupra anexelor și împrejmuirilor, dreptul de creanță provenit din renovarea imobilului, dar și cota sa succesorală.
Nu poate fi primită apărarea reclamantei relativ la faptul că pîrîta ar mai avea o locuință întrucît acesta nu este dovedit, iar din întreg probatoriul administrat rezultă că singura locuință a acesteia, începînd cu anul 1962, este cea în litigiu.
Cît privește terenurile în litigiu, instanța de apel va avea în vedere mai multe aspecte.
Astfel, referitor la suprafața de 3500 m.p. grădină și curte pe care este amplasată gospodăria, nu poate fi primită susținerea reclamantei apelante privind includerea în masa succesorală după defunct doar a cotei de ¼ întrucît, deși această suprafață a fost bunul propriu al defunctei D. E., în conformitate cu prevederile Legii nr.18/1991, doar D. R. și-a manifestat opțiunea succesorală, obținând titlul de proprietate nr.1706/2003, astfel încît cota defunctului cu privire și la acest teren este de 1/1.
Față de aceste aspecte, reținute de altfel de prima instanță, nu se justifică includerea în lotul reclamantei a întregii suprafețe de 3500 m.p. curte și grădină, iar pentru suprafața de 2000 m.p. teren intravilan, întrucît, în raport și de posibilitatea atribuirii în natură a construcțiilor, instanța va da eficiență planului de situație anexă 2A la ultimul supliment al raportului de expertiză potrivit căruia în lotul reclamantei este inclusă suprafața de 2558 m.p. identică cu lotul nr.1 din anexa 2A, în valoare de_ lei, iar în lotul pîrîtei, suprafața de 989 m.p. identică cu lotul 2 din anexa 2A, de_ lei.
Suprafața de 2000 m.p. intravilan poate fi atribuită reclamantei avînd în vedere că din raportul de expertiză anexă 2B rezultă că o împărțire în natură implică o fărîmițare excesivă, contrară disp.art.741 al.2 Cod civil, întrucît pîrîta ar urma să primească suprafața de 500 m.p. cu o lățime de 4,34 m.l., ceea ce ar fi impropriu unei exploatări eficiente.
Referitor la economiile în sumă de 22.000 lei realizate de pîrîtă și defunct în perioada conviețuirii lor, instanța reține că nu se justifică includerea lor în masa succesorală, chiar reclamanta apelantă precizînd că întreaga sumă a fost folosită pentru înmormîntare și praznice.
Prima instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect iar cu privire la alte depozite, la B.R.D. sau Bankpost, invocate de apelantă, nu s-a confirmat existența lor.
Cum, însă, cheltuielile de înmormîntare au fost suportate din banii pe care părțile i-au avut la C.E.C., în mod corect prima instanță a respins cererea privind pasivul succesoral.
Faptul că pîrîta a dorit să facă cheltuieli suplimentare pentru organizarea unei înmormîntări sau a unor praznice deosebite nu justifică pretenția ca acestea să fie suportate de toți coindivizarii..
De altfel, pîrîta nu a dovedit faptul că aceste cheltuieli exced depozitului bancar invocat.
Față de aceste considerente, tribunalul în baza dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă va admite apelurile, va schimba în parte sentința civilă în sensul că va constata că masa succesorală după defunctul D. R. se compune din 5/8 din casa de locuit, fără îmbunătățiri, cotă în valoare de 3.061,37 lei; cota de ½ din anexe și împrejmuiri, cotă în valoare de 12.374 lei; cota de ½ din dreptul de creanță corespunzător lucrărilor de îmbunătățiri exercitate la casa de locuit (inclusiv fîntîna), cotă în valoare de 12.093,4 lei; cota de 1/1 din suprafața de 5500 m.p. teren, în valoare de 74.792 lei; cota de ½ din autoturismul Dacia 1300 cu remorcă, în valoare de 425 lei și cota de 1/1 din acțiunile SIF și ALRO, în valoare de 2.294,25 lei.
Valoarea totală masei succesorale este de 105.040 lei.
Va constata că reclamanta apelantă, în calitate de fiică, i se cuvine cota de ¾, în valoare de 78.780 lei, iar pîrîtei apelante, în calitate de soție supraviețuitoare, îi revine cota de ¼, în valoare de 26.260 lei.
Va constata că reclamanta apelantă și reclamantul intimat dețin în proprietate, cîte ½ fiecare, cota de 3/8 din casa de locuit fără îmbunătățiri, cotă în valoare de 1.836,82 lei, dobîndită prin moștenire de la defuncta D. E..
Va constata că pîrîta apelantă deține în proprietate cota de ½ din anexe și împrejmuiri, cotă în valoare de 12.374 lei, cota de ½ din autoturism cu remorcă, dobîndite de defunct, în valoare de 425 lei, precum și cota de ½ din dreptul de creanță corespunzător lucrărilor de îmbunătățiri, de 12.093 lei.
Va constata că dreptul valoric al reclamantei însumează 79.698,4 lei, al reclamantului intimat, 918,4 lei, iar al pîrîtei apelante, 51.152,4 lei.
Va atribui în lotul reclamantei apelante bunuri în valoare de 86.356,25 lei constând din: lotul nr.II din casă (compus din patru camere), în valoare de 18.235 lei, împreună cu anexele: A5, în valoare de 850 lei, A6, în valoare de 1.190 lei, A7, în valoare de 385 lei, respectiv construcții în valoare totală de 20.660 lei; cota de ½ din împrejmuiri în valoare de 3.584 lei, suprafața de 2.558 m.p. teren identică cu lotul nr.1 din anexa 2A la ultimul supliment la raportul de expertiză întocmit de L. L., în valoare de 40.928 lei; suprafața de 2000 m.p. teren intravilan, în valoare de 18.048 lei; autoturismul Dacia 1300 cu remorcă, în valoare de 850 lei; acțiunile la SIF și ALRO, de 2.294,25 lei.
Va atribui pîrîtei apelante bunuri în valoare totală de 45.413 lei constând în: lotul I din casă (compus din cameră, bucătărie, hol, baie), în valoare de 10.850 lei, împreună cu anexele A1, A2, A3 (inclusiv beci) în valoare de 12.275 lei, A4, în valoare de 1.670 lei, A8, în valoare de 1.100 lei, A9, în valoare de 110 lei, respectiv construcții în valoare totală de 26.005 lei; cota de ½ din împrejmuiri, în valoare de 3.584 lei; suprafața de 989 m.p. teren identică cu lotul nr.2 din anexa 2A la ultimul supliment la raportul de expertiză întocmit de expert L. L., în valoare de 15.824 lei.
Va obliga reclamanta apelantă să plătească sultă în favoarea pîrîtei suma de 5.739,4 lei și în favoarea intimatului D. F. A., suma de 918,4 lei (pentru cota de 3/16 a acestuia din casa de locuit fără îmbunătățiri, cotă dobîndită de intimat prin moștenire de la mama sa D. E.).
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite apelurile declarate de reclamanta R. I. B., domiciliată în Municipiul Iași, ., jud. Iași și pîrîta D. Ș., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr.1403 din 15 iunie 2010 a Judecătoriei Fălticeni (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul D. F. A., domiciliat în oraș T., ., județ Dâmbovița.
Schimbă în parte sentința civilă și în consecință:
Constată că masa succesorală după defunctul D. R. se compune din 5/8 din casa de locuit, fără îmbunătățiri, cotă în valoare de 3.061,37 lei; cota de ½ din anexe și împrejmuiri, cotă în valoare de 12.374 lei; cota de ½ din dreptul de creanță corespunzător lucrărilor de îmbunătățiri exercitate la casa de locuit (inclusiv fîntîna), cotă în valoare de 12.093,4 lei; cota de 1/1 din suprafața de 5500 m.p. teren, în valoare de 74.792 lei; cota de ½ din autoturismul Dacia 1300 cu remorcă, în valoare de 425 lei și cota de 1/1 din acțiunile SIF și ALRO, în valoare de 2.294,25 lei.
Valoarea totală masei succesorale este de 105.040 lei.
Constată că reclamanta apelantă, în calitate de fiică, i se cuvine cota de ¾, în valoare de 78.780 lei, iar pîrîtei apelante, în calitate de soție supraviețuitoare, îi revine cota de ¼, în valoare de 26.260 lei.
Constată că reclamanta apelantă și reclamantul intimat dețin în proprietate, cîte ½ fiecare, cota de 3/8 din casa de locuit fără îmbunătățiri, cotă în valoare de 1.836,82 lei, dobîndită prin moștenire de la defuncta D. E..
Constată că pîrîta apelantă deține în proprietate cota de ½ din anexe și împrejmuiri, cotă în valoare de 12.374 lei, cota de ½ din autoturism cu remorcă, dobîndite de defunct, în valoare de 425 lei, precum și cota de ½ din dreptul de creanță corespunzător lucrărilor de îmbunătățiri, de 12.093 lei.
Constată că dreptul valoric al reclamantei însumează 79.698,4 lei, al reclamantului intimat, 918,4 lei, iar al pîrîtei apelante, 51.152,4 lei.
Atribuie în lotul reclamantei apelante bunuri în valoare de 86.356,25 lei constând din: lotul nr.II din casă (compus din patru camere), în valoare de 18.235 lei, împreună cu anexele: A5, în valoare de 850 lei, A6, în valoare de 1.190 lei, A7, în valoare de 385 lei, respectiv construcții în valoare totală de 20.660 lei; cota de ½ din împrejmuiri în valoare de 3.584 lei, suprafața de 2.558 m.p. teren identică cu lotul nr.1 din anexa 2A la ultimul supliment la raportul de expertiză întocmit de L. L., în valoare de 40.928 lei; suprafața de 2000 m.p. teren intravilan, în valoare de 18.048 lei; autoturismul Dacia 1300 cu remorcă, în valoare de 850 lei; acțiunile la SIF și ALRO, de 2.294,25 lei.
Atribuie pîrîtei apelante bunuri în valoare totală de 45.413 lei constând în: lotul I din casă (compus din cameră, bucătărie, hol, baie), în valoare de 10.850 lei, împreună cu anexele A1, A2, A3 (inclusiv beci) în valoare de 12.275 lei, A4, în valoare de 1.670 lei, A8, în valoare de 1.100 lei, A9, în valoare de 110 lei, respectiv construcții în valoare totală de 26.005 lei; cota de ½ din împrejmuiri, în valoare de 3.584 lei; suprafața de 989 m.p. teren identică cu lotul nr.2 din anexa 2A la ultimul supliment la raportul de expertiză întocmit de expert L. L., în valoare de 15.824 lei.
Obligă reclamanta apelantă să plătească sultă în favoarea pîrîtei suma de 5.739,4 lei și în favoarea intimatului D. F. A., suma de 918,4 lei (pentru cota de 3/16 a acestuia din casa de locuit fără îmbunătățiri, cotă dobîndită de intimat prin moștenire de la mama sa D. E.).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile care nu sînt contrare prezentei hotărîri.
Compensează cheltuielile de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. I. G. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – D. E. G.
Tehnored.P.T. – Ex.5 – 14 aprilie 2014
| ← Anulare act. Decizia nr. 626/2014. Tribunalul SUCEAVA | Întoarcere executare. Decizia nr. 588/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
