Fond funciar. Decizia nr. 1581/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1581/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 1245/285/2014
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNASLUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1581
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 11.11.2014
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, cu sediul în ., nr. 36, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 2093 pronunțată la data de 27.06.2014 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., prin primar, și revizuientul P. N., domiciliat în București, sector 1, .. 4,..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat B. O. cu delegație de substituire avocat F. G. pentru revizuient, lipsă fiind părțile .
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată că s-au depus prin serviciul arhivă relațiile solicitate anterior de la Primăria sectorului 1 București, respectiv extras de pe actul de deces nr.3937/21.09.2014 privind pe P. N..
Avocat B. O. depune la dosar copie după certificatul de deces emis pe numele intimatului P. N. și solicită introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului respectiv, P. M. D. și P. D..
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 243 al. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, încuviințează cererea formulată de avocat B. O. privind introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului P. N., respectiv P. M. D., domiciliat în București, sector 1, .. 4, . și P. D., domiciliat în loc. Bolentin V., ..137 G, județul G., moștenitori care dobândesc calitatea autorului lor, aceea de revizuenți, și având în vedere poziția avocatului B. O., conform dispozițiilor art. 153 Cod procedură civilă, constată că procedura de citare este legal îndeplinită cu revizuienții introduși în cauză.
Avocat B. O. pentru revizuienți arată că nu mai are de formulat alte cereri și solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța constatând recursul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acestuia.
Avocat B. O. pentru revizuienți solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate .
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 13.03.2014 sub nr._ revizuientul P. N., în contradictoriu cu C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 2287/14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ , solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună schimbarea în totalitate a acestei hotărâri, astfel încât în rejudecarea cauzei pe fond să i se reconstituie dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 2600 mp teren extravilan pe raza . i se atribuie compensații bănești, juste și echitabile pentru suprafața de teren arătată.
În motivarea cererii, revizuientul P. N. a arătat că în fapt, la data de 9.03.1991 în conformitate cu Legea nr.18/1991 a formulat o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 0,26 ha teren din extravilan, situată pe raza . numit „Câmp Horodnic2, aflată chiar în imediata apropiere a hotarului dintre . comisie H. de Sus pe partea stângă a DN 17 ce duce dinspre M. spre Rădăuți.
Cu suprafața de teren menționată a fost înzestrat de către părinții săi, P. I. și M., dar întrucât în anii 1950 a plecat la studii a fost nevoit să predea acest teren la CAP.
După apariția Legii nr.18/1991 a formulat mai multe cereri demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dar după data de 3 martie 2008, în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea hotărârii nr.58/23.01.2008 a Comisiei județene a formulat plângere împotriva acesteia, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr._ a Judecătoriei Rădăuți, însă prin sentința civilă nr.2287/14.05.2008 i-a fost respinsă plângerea cu motivarea că a fost formulată în afara termenului legal și că nu ar fi probat în nici un fel că defuncții săi părinți ar fi avut în proprietate terenul solicitat în care a fost preluat în primele forme de întovărășire în agricultură din anul 1950.
Revizuientul a mai precizat că, cunoscând din diverse surse că la primăria . și în legătură cu suprafața pe care el a predat-o personal la CAP în anul 1950 și după pronunțarea hotărârii a cărei retractare o solicită prin prezenta cerere de revizuire și după data de 14.02.2014 a formulat o nouă cerere care a fost înregistrată sub nr.1037/4.02.2014, beneficiind de schimbările care au intervenit la nivelul conducerii primăriei, dar și la nivelul Comisiei locale de fond funciar a reușit să intre în posesie unei copii a tabelului cu persoanele care în anul 1956 s-au înscris în Cap, printre care figurează și el cu suprafața de 26 ari teren arabil de la locul „Câmpul Horodnicului”, tocmai . care a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate încă din data de 9 martie 1991.
Cum copia după tabelul persoanelor care au predat teren în anul 1950, în posesia căreia a intrat abia în data de 14.02.2014 după îndelungatele demersuri, întreprinse la C. locală de aplicare a legii nr.18/1991 constituie un act în accepțiunea legiuitorului pe care partea adversă la ținut ascuns, deoarece timp de 24 de ani i s-a refuzat eliberarea acestuia, deși în mod legal a formulat cereri în acest sens fiindu-i îngrădit în mod constant accesul la o asemenea dovadă, motive pentru care a fost determinat să introducă prezenta cerere.
În vederea soluționării cererii de revizuire a fost atașat dosarul de fond nr._ a Judecătoriei Rădăuți în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2287/14.05.2008, tabelul de înscriere în CAP în anul 1950.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pt. 5 Cod procedură civilă.
Intimata C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. a depus întâmpinare la cererea de revizuire formulată arătând că cerere de chemare în judecată a fost depusă în termenul legale de o lună și este de acord cu admiterea în principiu a acesteia.
Cu privire la reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 2600 mp teren extravilan pe raza . că nu mai există rezervă de teren astfel încât în situația reconstituirii cu această suprafață de teren nu o să se poată efectua o punere în posesie, singura și cea mai bună soluție care ar putea satisface solicitarea revizuientului fiind atribuirea unei compensații bănești, acestea urmând a fi trecute pe tabelele întocmite în vederea acordării acestor drepturi.
Prin sentința civilă nr.2093 din27.06.2014, Judecătoria Rădăuți a admis cererea de revizuire, privind pe revizuientul P. N. și pe intimat C. C. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR M. (PRIN PRIMAR), intimat C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA, prin schimbarea sentinței civile nr.2287/14.05.2008 a Judecătoriei Rădăuți, a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentului P. N. cu privire la suprafața de 2600 mp teren extravilan situat pe raza ., prin admiterea compensațiilor bănești.
Prima instanță pentru motivele arătate, având în vedere atât susținerile revizuientului, cât și dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, a apreciat că cerere de revizuire este justificată, motive pentru care o va admite prin schimbarea sentinței civile nr.2287/14.05.2008 a Judecătoriei Rădăuți, a dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului P. N. cu privire la suprafața de 2600 mp teren extravilan situat pe raza ., prin admiterea compensațiilor bănești.
Împotriva sentinței a formulat recurs C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, reprezentată legal prin președinte, în conformitate cu prevederile art. 299 și art. 3041 din Codul de Procedură Civilă.
În motivare a arătat că sentința civilă nr. 2093/27.06.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți este nelegală, întrucât în considerente nu se motivează cu argumente juridice elementele cu care se înlătură aspectele invocate de instanța de fond în sentința civilă a cărui revizuire s-a cerut de petentul P. N., fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legilor fondului funciar.
Instanța de fond prin admiterea cererii de revizuire a acordat revizuentului compensații bănești, ce exced cadrului legal și prin depășirea competenței prevăzută de lege.
C. legal, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 165/2013 cu modificările completările ulterioare, „la data intrării în vigoare a prezentei legi:
a) sintagma „despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente Imobilelor preluate în mod abuziv”, cuprinsă în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înlocuiește cu sintagma „măsuri compensatorii în condițiile legii privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România”;
c) articolele 13, 14, 14*1. 14*2, 15 literele a) - d) și f), articolele 16, IZ 18, 18*1, 18*2, 18*3, 18*4, 18*5, 18*6, 18*7, 18*8, 18*9 și articolul 22 din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum si orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă.
De asemenea, conform art. 4 din H.G.R. nr. 401/2013 cu modificările și completările ulterioare, „La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă art. 10 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005, cu modificările și completările ulterioare, și normele metodologice corespunzătoare art. 15, art. 16, pct. 16.1 -16.20, art. 17 18, 18*1. art. 18*2, pct. 18*2.1 -18*2.5, art. 18*5 pct. 18*51 -18*5.2 și art. 22, pct. 22.1 - 22.14 din titlul VII al Legii nr. 247/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII”Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 27 octombrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și orice alte dispoziții contrare”.
Instanța și-a depășit competenta prevăzută de lege.
Conform art. 1 alin. (3) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 cu modificările și completările ulterioare, „Despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 cu modificări/e și completările ulterioare, vor urma procedura și se vor supune dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege.
Art.3 din actul normativ sus-menționat, dispune: „în înțelesul prezentului titlu, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificații: a} titlurile de despăgubire sunt certificate emise de C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate potrivit prezentei legi și care urmează a 17 valorificate prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea” și/sau, după caz, în funcție de opțiunea titularului or a titularilor înscriși în acestea, prin preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele și condițiile prevăzute în prezenta lege. Titlurile de despăgubire nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanție sau transferate în orice alt mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepția dobândirii acestora ca efect al succesiunii. Actele de înstrăinare a titlurilor de despăgubire, cu excepția transmiterii ca urmare a succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută. Titlurile de despăgubire nu sunt titluri de participare ale altor organisme de plasament colectiv (AOPC) și nu intră sub incidența Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, și a reglementărilor emise de C. Națională a Valorilor Mobiliare în aplicarea acesteia.
Instanța de fond a precedat la reconstituirea dreptului de proprietate pe o procedură de compensare care nu este prevăzută de actele normative din domeniul funciar, inclusiv anterior Legii nr. 247/2005.
Precizează faptul că, modificarea unei proceduri instituite printr-un act normativ se poate face doar prin act normativ și nu de către instanța de fond, în cadrul unei acțiuni civile pe un subiect determinat.
Motivul de revizuire de la pct.5 al art. 322 Cod procedură civilă cuprinde:
- revizuentul invocă un înscris nou, respectiv: a fost descoperit după darea hotărârii, deci este nou; a existat la data pronunțării hotărârii, ceea ce înseamnă că înscrisurile constituite anterior nu pot servi drept temei al revizuirii; înscrisul nu a putut fi înfățișat în procesul în care a fost pronunțată hotărârea a cărui revizuire se cere; înscrisul este determinant; înscrisul trebuie prezentat de revizuent care trebuie să facă dovada că nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Mai arată că, nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Pentru cele învederate, în urma examinării sentinței atacate în raport cu întregul probatoriu administrat, și cu dispozițiile legale aplicabile solicită admiterea cererii de recurs așa cum a fost formulată, în sensul menținerii sentinței civile nr. 2287/14.05.2008, pronunțată de Judecătoria Rădăuți și în consecință, admiterea recursului formulat și respingerea cererii de revizuire, ca nefondată.
Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul de față, ce se subsumează motivelor prevăzute de art. 304 pct. 7, pct. 9 și art. 3041 Cod procedură civilă, prin prisma criticilor invocate și pe baza considerentelor sentinței recurate, Tribunalul reține că acesta este întemeiat pentru argumentele ce urmează.
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, motivarea hotărârii constituind una din componentele dreptului la un acces echitabil garantat de art. 6 par. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. Întrucât Convenția nu garantează drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt într-adevăr ascultate, adică examinate de instanța sesizată. Este adevărat că judecătorul nu este obligat să răspundă detaliat tuturor argumentelor invocate de părți în susținerea capetelor de cerere, amploarea motivării variind în funcție de natura hotărârii, și deși instanțelor naționale le este recunoscută o anumită marjă de apreciere în alegerea argumentelor, ele sunt însă obligate să justifice măsurile și soluțiile dispuse prin prezentarea motivelor avute în vedere la pronunțarea lor. Cu atât mai mult, absența motivării poate impieta asupra dreptului la un proces echitabil atunci când hotărârea este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară, împiedicând exercitarea controlului judiciar și formularea de către parte a unor critici concrete.
În cauza de față, Tribunalul constată că hotărârea Judecătoriei Rădăuți nu cuprinde motivele pe care se sprijină, prima instanță limitându-se, în mod superficial, să redea susținerile intimatei C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. expuse în întâmpinare cu privire la reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 2600 mp teren extravilan pe raza . că nu mai există rezervă de teren, astfel încât în situația reconstituirii cu această suprafață de teren nu o să se poată efectua o punere în posesie, singura și cea mai bună soluție care ar putea satisface solicitarea revizuientului fiind atribuirea unei compensații bănești, acestea urmând a fi trecute pe tabelele întocmite în vederea acordării acestor drepturi.
Pentru aceste motive, prima instanță, având în vedere atât susținerile revizuientului, cât și dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, a apreciat că cerere de revizuire este justificată, a admis cererea prin schimbarea sentinței civile nr.2287/14.05.2008 a Judecătoriei Rădăuți, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului P. N. cu privire la suprafața de 2600 mp teren extravilan situat pe raza ., prin admiterea compensațiilor bănești.
Instanța de fond nu a verificat dacă înscrisul reprezentat de copia după tabelul persoanelor care au predat teren în anul 1950, în posesia căreia revizuientul a intrat abia în data de 14.02.2014, după îndelungatele demersuri întreprinse la C. locală de aplicare a legii nr.18/1991 constituie un act în accepțiunea legiuitorului pe care partea adversă l-a ținut ascuns, deoarece, potrivit susținerilor sale, timp de 24 de ani i s-a refuzat eliberarea acestuia, deși în mod legal a formulat cereri în acest sens fiindu-i îngrădit în mod constant accesul la o asemenea dovadă, motive pentru care a fost determinat să introducă prezenta cerere, aspecte ce nu au fost verificate de prima instanță și care echivalează cu o necercetare a fondului.
Pentru considerentele expuse, reținând că recursul promovat este întemeiat, raportat la dispozițiile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite recursul formulat de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, cu sediul în ., nr. 36, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 2093 pronunțată la data de 27.06.2014 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind C. comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M., prin primar, și revizuenții P. M. D., domiciliat în București, sector 1, .. 4, . și P. D., domiciliat în loc. Bolentin V., .. 137 G, județul G., moștenitori ai defunctului P. N..
Casează sentința civilă nr. 2093 din 27.06.2014 a Judecătoriei Rădăuți și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.11.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
I. G. G. D. I. M. S. A.
Red. IM/Tehnored. SA/ 2ex/21.11.2014/Judecător fond T. C.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 259/2014.... | Pretenţii. Decizia nr. 317/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
