Pretenţii. Decizia nr. 317/2014. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 317/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 673/237/2013

Dosar nr._ - pretenții -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 317

Ședința publică din 1 aprilie 2014

Președinte - T. M.

Judecător - M. C.

Grefier - P. T.

Pe rol, judecarea apelului declarat de pîrîții R. V. și R. S., cu domiciliul în D., orașul F., ., împotriva sentinței civile nr.988 din 23 octombrie 2013 a Judecătoriei Gura Humorului (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul R. I. a C., dom. în orașul F., ., J. Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat A. A. pentru pîrîții apelanți și avocat I. C. O. pentru reclamantul intimat, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd apelul în stare de judecată, a trecut la dezbateri.

Avocat A. A. pentru pîrîții apelanți, a depus la dosar înscrisuri, împuternicire avocațială, a cerut admiterea apelului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.

Avocat I. C. O. pentru reclamantul intimat, a cerut respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea precizată, adresată Judecătoriei Gura Humorului și înregistrată sub nr._ la data de 27.03.2013, reclamantul R. I. a C., a chemat în judecată pe pârâții R. V., R. S. solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța:

- să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 15.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare după defunctul R. V.;

- să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, a arătat că după decesul lui R. V., intervenit la data de 03.06.2011 reclamantul a fost cel care a suportat cheltuielile de înmormântare, după obiceiul locului, de edificare a monumentului funerar și praznicele de la 9 zile, 40 zile, 6 săptămâni, 6 luni, 1 an.

A mai precizat că pârâții sunt moștenitorii lui R. V., în calitate de soție supraviețuitoare și fiu,și că aceștia aveau obligația de a suporta cheltuielile de înmormântare

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.1345 N.C.C., art. 451 N.C.pr. Civ.

S-au depus la dosar în copie următoarele acte: chitanțe, acte de stare civilă, sesizarea pentru dezbaterea procedurii succesorale după defunctul R. V..

Pârâții legal citați, în cursul procedurii prealabile, nu au formulat întâmpinare, în termen legal, fiind decăzuți, prin urmare, din dreptul de a mai propune probe.

În fața instanței de judecată, pârâții prin apărător, au arătat că, pretențiile reclamantului sunt exagerate și nejustificate, se bazează doar pe intenția reclamantului doar de a se răzbuna, pentru un alt litigiu avut cu pârâții, și pe care l-a pierdut, și au mai precizat că, reclamantul nu a fost singura persoană care a organizat înmormântarea defunctului, iar conform declarației mai multor martori, în casa defunctului a fost găsită o sumă de peste 8000 lei, bani cu care au fost acoperite aproape toate cheltuielile de înmormântare.

Judecătoria Gura Humorului, prin sentința civilă nr.988 din 23 octombrie 2013 a admis acțiunea civilă și în consecință:

A obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 15.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare și praznice, după defunctul R. V.;

A obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, iar statului suma de 1011 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 03.06.2011, a decedat R. G. (f. 38), iar conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 5216 din data de 06.06.2011 a Primăriei Orașului F. (f. 42) moștenitori ai defunctului au rămas pârâta R. V. (soție) și pârâtul R. S. (fiu), iar averea succesorală după acest defunct, cuprinde: casă cu anexă, edificată în anul 1951, situată în orașul F., ., suprafața de_ teren fânaț situat în satul Plutonița, suprafața de 7800 mp teren fânaț și 200 mp curți construcții situate în ., jud. Suceava.

Din declarațiile martorilor R. G. Ț. și G. V. (f. 53-54) a rezultat faptul că, defunctul R. V. de peste 30 ani, nu mai conviețuia cu soția sa, pârâta R. V., cu aceasta a conviețuit doar 10 ani, după care a plecat la fratele său reclamantul, R. I. și au locuit împreună în casa părintească până la deces.

În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare,cât și praznicele ulterioare, (la deces, la 9 zile, la 40 zile, și la un an), din declarațiile acelorași martori a rezultat că au fost suportate în exclusivitate de reclamant, care a fost ajutat de sora lui și tot reclamantul a amenajat mormântul defunctului R. V..

Din probele administrate, nu a rezultat că, defunctul ar fi avut proprii săi bani care s-ar fi găsit la deces, iar martorul R. G. Ț. a arătat că, nimeni nu știe cu certitudine dacă s-au găsit sau nu acești bani și crede că cineva a invocat aceste minciuni.

În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor, din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu declarațiile celor doi martori, a rezultat că, în medie înmormântarea defunctului a costat 8000 lei, praznicul după înmormântare și la 1 an, câte 2000 lei, la 9 zile și 40 zile, câte 1500-1800 lei, iar amenajarea crucii și postamentului, aproximativ 4000 lei, din care 3500 lei, crucea și 500 lei postamentul.

Pasivul succesiunii, în reglementarea dispozițiilor legale incidente, se compune din datoriile și sarcinile moștenirii, iar acestea din urmă sunt obligațiile care nu există în patrimoniul celui care lasă moștenirea, dar se nasc în persoana moștenitorilor la deschiderea moștenirii sau ulterior independent de voința defunctului.

Din categoria sarcinilor succesiunii fac parte și cheltuielile de înmormântare, cât și praznicele ulterioare după obiceiul locului, iar conform prev. art. 1155 Cod civil, doar moștenitorii universali și cu titlu universal, au obligația de a suporta sarcinile succesiunii defunctului.

În cauza de față, sarcinile moștenirii, defunctului R. V., reprezintă cheltuielile de înmormântare și pentru pomenirile conform datinii, cheltuieli care așa cum rezultă din probele administrate, au fost suportate exclusiv de către reclamant, însă acesta nu are calitatea de moștenitor legal, astfel încât, toate aceste cheltuieli trebui suportate de pârâți, în calitate de moștenitori, cărora le revine atât activul succesiunii, cât și pasivul, și care așa cum a m arătat mai sus, cuprinde și sarcinile moștenirii.

În cauză au formulat apel pîrîții criticînd sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel s-au arătat următoarele:

În mod greșit a fost respinsă cererea de repunere în termenul de depunere a întîmpinării și de propunere de probe, în contextul în care au arătat că au apreciat că se va avea în vedere adresa aleasă pentru comunicare în cadrul altor dosare în care și reclamantul este parte, respectiv la Cabinetul avocatului A. A..

Pe fond apelanții au criticat ca mult prea permisivă interpretarea probatoriului în sensul că s-au avut în vedere chitanțe cu date diferite, cu diferențe de ani între ele și chiar datate 2013, iar depozițiile martorilor sînt neconcludente și neverosimile, prezentând discrepanțe mari între ele; mai mult chiar unul dintre martori a declarat că au existat discuții în . 8000 lei găsită în bucătăria defunctului și care ar fi fost folosită la înmormântare; ar fi arătat martorii că înmormântarea a fost făcută de fratele defunctului împreună cu sora lui, astfel încât cheltuielile invocate au fost suportate în solidar.

Au mai arătat apelanții că toate bunurile care au aparținut defunctului, precum și sumele de bani au rămas în posesia reclamantului, astfel că acestea puteau fi valorificate pentru acoperirea pasivului, nefiind incidente prev.art.1114 și 1115 din Noul Cod Civil, cîtă vreme activul și pasivul nu au ajuns în proprietatea moștenitorilor.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată nefondat apelul promovat.

În ce privește comunicarea actelor de procedură, tribunalul constată că aceasta a fost făcută cu respectarea dispozițiilor legale (art.155 din Noul Cod de procedură civilă) la domiciliul apelanților.

Împrejurarea că în cadrul altor litigii pârâții și-au ales un alt sediu procedural pentru comunicare și s-ar fi așteptat ca și în prezenta cauză comunicarea să se facă la același sediu nu poate fi reținută ca atrăgând îndeplinirea viciată a actelor de procedură.

Pe fondul cauzei tribunalul constată că potrivit art.1114 alin.2 din Noul cod civilmoștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia”.

Prin urmare, calitatea juridică de moștenitori legali, impune pîrîților și obligația de a suporta pasivul succesoral.

Împrejurarea că bunurile care au aparținut defunctului se află în posesia reclamantului nu-i exonerează pe pîrîți de obligația sus-menționată, aceștia având posibilitatea declanșării procedurii succesorale.

Instanța a reținut corect și cuantumul cheltuielilor solicitate, astfel cum a rezultat din coroborarea probatoriului, înscrisurile prezentate putând fi reținute ca probând costul unei înmormîntări și a unor praznice de dimensiunea celor realizate de reclamant, astfel că datele înscrisurilor nu sînt relevante.

Existența sumei de 8000 lei în casa defunctului nu poate fi reținută, în baza unei depoziții de martor (f.53), care, de altfel, a relatat că s-ar fi auzit despre aceasta prin . știe cu certitudine dacă banii au fost găsiți.

Nici solidaritatea invocată de apelanți nu poate fi reținută ca exonerându-i pe pîrîți de plată, în condițiile în care este vorba de sora reclamantului care a înțeles să-și ajute fratele și care la rândul ei nu avea obligația să suporte pasivul succesoral, neavând calitate de moștenitor.

În consecință, constatînd legală hotărîrea primei instanțe, tribunalul în baza art.480 din Noul Cod de procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE :

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pîrîții R. V. și R. S., cu domiciliul în D., orașul F., ., împotriva sentinței civile nr.988 din 23 octombrie 2013 a Judecătoriei Gura Humorului (dosar nr._ ), intimat fiind reclamantul R. I. a C., dom. în orașul F., ., J. Suceava.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

T. M. M. C. P. T.

Red. M.C.

Jud.fond – M. O.

Tehnored.P.T. – Ex.5 – 29 aprilie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 317/2014. Tribunalul SUCEAVA