Partaj judiciar. Decizia nr. 6/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-01-2014 în dosarul nr. 5575/86/2013
Ds. nr._ contestație in anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.6
Ședința publică din data de 10 ianuarie 2014
Completul compus din:
Președinte: V. E. L.
Judecător: S. A.
Judecător: C. L.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii B. I. și B. M. împotriva Deciziei nr. 621/01.03.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava,intimați fiind L. A., H. A., D. M., P. M., D. I., D. G., L. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat substituient Voronoa B. pentru intimata H. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal indeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. substituient Voronoa B. depune delegația de substituire pentru avocat titular U. I..
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe fond.
Av. substituient Voronoa B. solicită respingerea contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După închiderea dezbaterilor se prezintă av. C. A. pentru contestatoarea B. I. și depune la dosar împuternicirea avocațială și note de concluzii scrise.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra contestației în anulare de față reține următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată la data de 08.05.2013 contestatorii B. I. și B. M., în contradictoriu cu intimații L. A., H. A., D. M., P. M., D. I., D. G., L. I. au solicitat anularea Deciziei 621/01.03.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava.
În motivare au arătat că instanța de control nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs privind neadminstrarea de probe pentru a dovedi dacă bunurile contestate fac sau nu parte din masa de partajat motiv pe care l-au apreciat ca echivalând cu necercetarea fondului.
Au arătat prin motivele de recurs faptul că, reclamantele au contestat masa de partajat prin cererea reconvențională depusă în dosar care nu a fost timbrata și nu s-au administrat nici un fel de probe pentru a se verifica dacă terenurile contestate fac sau nu parte din masa de partajat.
Au arătat că instanța de recurs a răspuns la motivul de recurs privind netimbrarea cererii reconvenționale, dar nu a răspuns și nu a cercetat și lipsa probatoriului reclamat. Astfel, prin încheiarea de ședință din data de 21.04.2010, i s-a pus în vedere reclamantei H. A. să detaileze cererea și să o timbreze în mod corespunzător, acordându-se termen pe data de 19.05.2010. La termenul din data de 19.05.2010 s-a dat cuvântul la admiterea în principiu, fară a se pune în discuție netimbrarea cererii și considerarea acesteia ca o întâmpinare, și să se pășească la administarea de probe pentru a stabili componența masei de partajat .
Cu referire la cererea reconvențională au arătat că instanța are obligația de a stabili natura juridică a bunurilor care fac parte din masă pe baza probelor administrate în cauză. Ori, instanța de recurs nu a analizat criticele privind lipsa acestor probe la care face referire și care nu au fost încuviințate și administrate, singura probă administrată fiind expertiza topo.
Au mai susținut contestatorii că, nemulțumirea față de sentința instanței de fond a fost în principal faptul că au fost excluse din masa de partajat terenuri fără a se verifica pe bază de probe dacă aceste bunuri fac parte sau nu din masa de partajat, nemulțumire care nu a fost cercetată de instanța de recurs.
Consideră că lipsa administrării probatoriului pe care l-au solicitat și respins de instanță a condus la pronunțarea unei hotărâri greșite, fiind scoase din masa de partajat bunuri care au aparținut autoarei lor, necontestate de nici una din părți, respectiv, suprafața de 5060 mp, contestată fiind doar diferența până la suprafața de 5769 mp rezultată din măsurători.
Consideră că prin neadministrarea probatoriului li s-a încălcat dreptul la apărare și nu au avut posibilitatea de a dovedi compunerea masei succesorale.
Examinând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține că contestația formulată este neîntemeiată.
Prin acțiunea introdusă pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, înregistrată la 09 iunie 2009 și precizată ulterior ( fila 48, 87 și 213 ) reclamantele: L. A. și H. A. i-au chemat în judecată pe pârâții: D. G., B. I., B. M., D. M., P. M. și D. I., pentru care prin hotărârea ce se va pronunța:
- să se dispună partajarea averii succesorale rămasă după defuncta L. E. (decedată la 24 noiembrie 1982 );
- să se lichideze starea de indiviziune, formând loturi pentru fiecare dintre moștenitor și
- să se dispună intabularea dreptului de proprietate, în registrul C.F.
Prin încheierea din 19 mai_ Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a admis în principiu, acțiunea și cererea de completare a masei de partajat și în consecință:
a)
- a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta L. E. (decedată la 24 noiembrie 1982 ) se compune din:
- suprafața de 31.080 m.p. teren situată la locul numit „Ș.” în care se include și
- c/val. suprafeței de 2.880 m.p. vândută de D. N. și D. I., soților D. I. și O.;
- c/val. suprafeței de 3.750 m.p. teren vândută de D. M. și P. M., soților D. I. și O.;
- c/val. suprafeței de 9 ari teren vândută de D. G. lui L. A.;
- c/val. suprafeței de 18 ari teren vândută de D. I. și D. M., numitei L. A. și
- c/val. suprafeței de 1900 m.p. teren vândută D. M. și D. G. a lui G., soților L. I. și L. A.,
- precum și suprafața de 38.876 m.p. teren situată la locul numit „Ploșci”, în care se include și
- c/val. suprafeței de 60 de ari teren vândută de V. C. lui L. I.;
b)
- că la această masă de partaj, concură:
- reclamanta L. A. – fiică cu cota de 1/5;
- reclamanta H. A. – nepoată ( după fiul decedat V. P. ) cu cota de 1/5;
- pârâta B. I. – fiică cu cota de 1/5;
- pârâtul B. M. – fiu cu cota de 1/5 și
-pârâții: D. M., D. I., D. G. a G. și P. M. – nepoți ( după fiica decedată D. V. ) toți cu cota de 1/5.
c)
- a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul D. G. a G. din . Suceava ( fila 206 ) și
d)
- în ceea ce privește cererea de intervenție formulată de L. I. ( fila 174 ) s-a dispus ca aceasta să fie rezolvată odată cu fondul cauzei.
În acest sens s-a fixat termen de judecată la data de 16 iunie 2010, pentru când s-a făcut adresă expertului T. P. să întocmească proiectul de partaj potrivit masei de împărțit mai sus menționată și în raport de cotele de participare a părților.
După ce s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu, instanța a procedat la întocmirea proiectului de partaj de către expertul V. M. ( fila 355 – 372 ) cu planurile de situație anexate ( fila 373 - 380 ).
Prin sentința civilă nr. nr.989/18.09.2012, instanța de judecată, analizând susținerile părților – în raport de cele reținute prin încheierea de admitere în principiu și față de cele consemnate în proiectul de partaj, a constat că acțiunea de partaj este întemeiată și a admis-o, sens în care a procedat la atribuirea de loturi către părți, ținând seama – pe de o parte – de poziția exprimată de aceștia, iar – pe de altă parte – de modul de folosință a bunurilor, cât și de cotele cu care aceștia concură la moștenire, cât și de înstrăinările pe care unele dintre părți le-au făcut.
Cât privește modalitatea de partajare a bunurilor, s-a avut în vedere că, în conformitate cu prevederile art.673 ind.9 cod procedură civilă „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliu și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”, în timp ce prin articolul 673 ind.5 alin.2 din același cod se menționează că „instanța va face împărțeala în natură.”
Totodată prin articolul 741 din codul civil anterior se precizează că „la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceiași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceiași natură sau valoare”.
În temeiul celor stabilite potrivit aliniatului 1, instanța a procedat la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
În acest sens, instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților și le-a atribuit acestora loturi după cum urmează:
a) Pentru trupul de teren de_ m.p. în valoare de 3.498,84 lei situat la locul numit „Ploșci” ( în varianta III ):
Lotul nr.1, în indiviziune, pentru reclamantele L. A. și H. A. format din:
- ..000 m.p. de 540 lei și
- ..150 m.p. de 1183,50 lei, în valoare totală de 1723,50 lei, colorat cu maro și respectiv albastru în anexa 5 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 377 dosar );
Lotul nr.2 pentru pârâtul B. M. format din . m.p. în valoare de 591,75 lei colorat cu verde în anexa 5 a planului de situație întocmit de expertul M. V. (fila 377 dosar );
Lotul nr.3 pârâtei B. I. format din . m.p. în valoare de 591,75 lei colorat cu roșu în anexa 5 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 377 dosar) și
Lotul nr.4, în indiviziune, pârâților: D. M., D. I., D. G. și P. M. format din . de 6575, în valoare de 591,75 lei colorat cu albastru în anexa 5 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 377 dosar );
Pentru egalizarea loturilor părților, reclamantele au fost obligate să plătească cu titlu de sultă următoarele sume:
- 108 lei pârâtului B. M.;
- 108 lei pârâtei B. I. și
-108 lei pârâților: D. M., D. I., D. G. și P. M..
b) Pentru trupul de teren de_ m.p. în valoare de 32.323,2 lei situat la locul numit „Ș.” ( în varianta II ):
Lotul nr.1 pentru reclamanta L. A. în suprafață totală de 12.018 m.p., în valoare de 12.498,72 lei, format din:
- . m.p.;
- . m.p.;
- . m.p.;
- suprafața de 900 m.p. în valoare de 936 lei ce a fost cumpărată de la D. G.;
- suprafața de 1800 m.p. în valoare de 1872 lei ce a fost cumpărată de la D. I. și M. și
- suprafața de 1900 m.p. de 1976 lei ce a fost cumpărată de ea și soțul său L. I. de la D. M. și D. G. a lui G., valoarea totală a lotului fiind de 6464,64 lei colorat cu maro, bleu și mov în anexa 4 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 376 dosar );
Lotul nr.2 pentru pârâta B. I. în suprafață totală de 6612 m.p. format din . de 6464,64 lei, colorat cu albastru în anexa 4 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 376 dosar );
Lotul nr.3 reclamantei H. A. în suprafață de 6216 m.p. format din . valoare de 6464,64 lei, colorat cu verde în anexa 4 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 376 dosar );
Lotul nr.4, în indiviziune, pentru pârâții: D. M., D. I., D. G. și P. M. în suprafață de 6630 m.p. în valoare de 6895,20 lei, identic cu . roșu în anexa 4 a planului de situație întocmit de expertul M. V. ( fila 376 dosar ), corespunzător cu suprafețele vândute respectiv:
- suprafața de 2880 m.p. în valoare de 2995,20 lei vândută de D. N. și D. I. soților D. I. și O. și
- suprafața de 3750 m.p. în valoare de 3900 lei vândută de D. M. și P. M. D. I. și O..
Pentru egalizarea loturilor părților, a obligat părțile să plătească sultă după cum urmează:
- reclamanta L. A. îi va plăti pârâtului B. M. suma de 1250,08 lei și
- reclamanta L. A. le va plăti pârâților: D. M., D. I., D. G. și P. M., suma de 514,56 lei.
- pârâții: M., D. I., D. G. și P. M., îi va plăti pârâtului B. M. suma de 5214,56 lei.
- pârâții: D. M., D. I., D. G. și P. M., îi va plăti pârâtului B. M. suma de 5214,56 lei.
S-a avut în vedere faptul că în conformitate cu dispozițiile art.742 din codul civil anterior „inegalitatea părților dată în natură se compensează prin bani”.
În temeiul art.20 din Legea 7/1996 privind publicitatea imobiliară s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate, astfel constituit, în registrul C.F.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată ale părților, instanța a reținut că reclamantele le-au justificat în limita sumei de 5700,15 lei, cu: plata taxei de timbru, a onorariului de avocat și plata onorariului pentru expertiză, în timp ce pârâta B. I. le-a justificat în limita sumei de 7090,30 lei cu: plata taxei de timbru, plata onorariului de expert și a onorariului avocațial.
Prin urmare, avându-se în vedere că partajul profită în egală măsură tuturor părților din proces și în raport cu cotele cu care părțile concură la moștenire, instanța a procedat la compensarea acestora și în acest sens:
- l-a obligat pe pârâtul B. M. să le plătească reclamantelor L. A. și H. A. suma de 584 lei;
- l-a obligat pe pârâtul B. M. să-i plătească pârâtei B. I. suma de 1974,09 lei;
- l-a obligat pe pârâții: D. M., D. I., D. G. și P. M. să-i plătească pârâtei B. I. suma de 2558, 09 lei.
Așa cum s-a arătat și prin încheierea de admitere în principiu, instanța – în temeiul art.20 alin.3 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru cu modificările și completările ulterioare – a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul D. G. a G..
În temeiul aceluiași text a procedat la anularea ca insuficient timbrată a cererii de intervenție formulată de L. I., ținând seama că – în raport de cele menționate în încheierea de admitere în principiu – acesta a arătat că nu înțelege să achite diferența taxei de timbru stabilită de instanță.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu din 19.05.2010 au declarat recurs pârâții B. I. și B. M..
În motivare, aceștia au arătat că prin cererile depuse la dosar, filele 97,109,188-197, scrise personal de către reclamante, precum și prin cele depuse prin apărător, L. A. și H. A. au contestat masa de partajat și cu toate că li s-a pus în vedere să timbreze corespunzător, prin încheierea de ședință din data de 21.04.1010, reclamantele nu s-au conformat, arătând expres că nu înțeleg să timbreze.
Nefiind timbrate cererile care au contestat componența masei de partajat conform art.3 lit.c) ultim alin. din Legea 146/1997 republicată, consideră recurenții că instanța nu a fost legal investită cu aceste cereri de contestare și în mod greșit, fără să fie investită și fără administrarea de probe pentru a verifica dacă fac sau nu parte din masa partajabilă, ceea ce consideră că echivalează cu necercetarea fondului, prin încheierea de admitere în principiu a exclus din masa de partajat terenuri care aparțin masei succesorale. Consideră că eronat și fără ca instanța să fie investită au fost excluse din masă suprafețe de teren.
Au arătat recurenții că au solicitat includerea în masă a terenului de 60 de ari vândut de V. P. lui L. I. cu convenția sub semnătură privată din data de 16.07.1985, teren pe care V. P. îl avea moștenire de la mama sa, L. E., după cum arată și conținutul convenției din 16.07.1985 și menționat în certificatul de moștenitor după V. P. la pct.5.
Întrucât reclamantele tendențios, eronat și pentru a induce instanța și expertul în eroare, au prezentat acest teren ca fiind cel de 5000 mp la locul „plosci”-pct.4 din CM-, cumpărat de V. P. cu soția lui, teren pe care nu l-au solicitat niciodată a fi inclus în masa de partajat teren. Dată fiind această eroare de partajat, expertul M. V. nu a măsurat și inclus în masă suprafața de 60 ari, cu toate că prin admiterea în principiu s-a stabilit că face parte din masa partajabilă.
Terenul în suprafață de 11 ari cu care este intabulată sub nr. cadastral_ ., care s-a stabilit prin admiterea în principiu că nu face parte din masa de partajat, este inclus în terenul măsurat prin expertiza M. V.
În ceea ce privește lotizarea, pentru trupul de la locul Ș. instanța a optat pentru Varianta II din raportul de expertiză Anexa 4, variantă în care pârâtul B. M. nu primește teren în lot, expertul precizând că a vândut terenul său către L. A. ”conform declarației părților”. A precizat recurentul că este o declarație unilaterală a lui L. A., el nefiind prezent când expertul a făcut deplasarea în teren. A solicitat și solicită să i se atribuie lot în natură din trupul de la locul Ș..
Tot datorită faptului că nu s-au făcut identificările tabulare și cadastrale, construcțiile vândute de către moștenitorii lui D. V. către deținătorul de fapt, D. I., sunt atribuite în lotul lui L. A.-parcelă numerotată cu nr.114 din anexa 4 a raportului de expertiză. Situația corectă a terenului și construcțiilor vândute lui D. I. este reprezentată în anexa 1 a raportului de expertiză T. P..
Terenul de la locul Plosci a fost lotizat fără să se țină cont că parte din .-anexa 5- a fost până în prezent în folosința recurentei B. I. și a construit pe teren un grajd unde ține animalele și care, chiar dacă nu face parte din masa partajabilă, trebuia măcar evidențiat în plan.
Au mai arătat că nu s-a avut în vedere ieșirea la calea de acces pentru fiecare lot din tarlaua „Plosci”.
În drept au invocat dispozițiile art.304 pct.6,8 și 9 Cod procedură civilă.
Legal citate, reclamantele L. A. și H. A. au formulat întâmpinare (filele 19-20) prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În apărare au arătat că nu sunt reale susținerile potrivit cărora ar fi fost exclusă pe nedrept suprafața de 5060 mp teren din masa departajat. D. încheierea de admitere în principiu se reține că motivul pentru care nu se include în masa de partajat această suprafață de teren este acela că prin contractul de vânzare-cumpărare ( fila 200 din dosar) au fost cumpărate de H. A. și H. D. de la V. Pentru, acesta, la rândul lui,îl dobândise prin cumpărare în timpul căsătoriei. Ori aceste acte autentice nu au fost contestate.
Terenul în suprafață de 7003 mp s-a dovedit că nu a aparținut defunctei L. E. fiind atribuit prin titlul de proprietate 835/22.12.2009 de Comisia Județeană Suceava lui Țețcan I. ( fila 112-113 dosar).
Terenul în suprafață de 60 ari este inclus în masa de partajat, fiind calculată sulta, el este inclus în Lotul 1- lor, intimatelor-reclamante- . mp de 540 lei;
Suprafața de 11 ari nu a fost inclusă în masa de partajat deoarece nu se regăsește în niciun lot, greșit susținându-se că nu ar fi fost respectată încheierea de admitere în principiu.
În ceea ce privește criticile referitoare la lotizare, acestea au arătat că B. M. nu a deținut niciodată teren la locul „Ș.”, el a vândut terenul reclamantei L. A.,imobilele cu destinația construcții au fost vândute de moștenitorii lui D. V. lui L. I., acesta fiind motivul pentru a fi atribuite în lotul reclamantei L. A..
În ceea ce privește criticile privind calea de acces, în raportul întocmit de M. V. aceasta este arătată. Oricum obiectul acestui motiv nu are legătură cu pricina din recurs, sentința pronunțată în dosarul nr._ nefiind definitivă, evident că se soluționează în alt dosar.
Deși legal citați, ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță pentru a-și susține apărările.
Prin decizia civilă nr. 621/01.03.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava s-a admis recursul declarat împotriva sentinței civile 989/18.09.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ * de recurenții-pârâți B. I. și B. M. în contradictoriu cu intimatele-reclamante L. A. și H. A., intimații-pârâți D. M.,P. M., D. I. și D. G. și intimatul-intervenient L. I., s-a casat în parte sentința civilă sus-menționată, numai în ceea ce privește lotizarea, menținând celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei decizii.
S-a respins recursul declarat de recurenții-pârâți B. I. și B. M. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 19.05.2010 în contradictoriu cu intimatele-reclamante L. A. și H. A., D. M.,P. M., D. I. și D. G. și intimatul-intervenient L. I. domic, ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că, contrar susținerilor pârâților-recurenți, reclamantelor-intimate L. A. și H. A. nu li s-a trasat de către prima instanță nicio obligație concretă în privința timbrajului, din încheierea de ședință din 21.04.2010 reieșind că acestora li s-au solicitat precizări cu privire la cererea depusă la dosar, punându-le în vedere să explice în mod detaliat ce anume pretind prin respectiva cerere și să o timbreze corespunzător, dar fără a indica un anumit cuantum în privința taxei.
Întrucât reclamantele nu au adus precizările solicitate, prima instanță nu s-a mai considerat investită și cu respectiva cerere, aspect ce rezultă cu evidență din încheierea de admitere în principiu din 19.05.2010 și din sentința de partaj nr.989/18.09.2012, ale Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în care se face referire, în privința reclamantelor-intimate, doar la acțiunea lor introductivă, nu și la cererile ulterioare ( aflate la filele 87,109 și 213 ).
Oricum, prima instanță nu le putea aplica nicio sancțiune câtă vreme nu le-a pus în vedere o taxă de timbru concretă.
De altfel, neachitarea ori achitarea necorespunzătoare a taxelor de timbru la prima instanță nu constituie motiv de reformare a hotărârii, aceste lipsuri complinindu-se dacă este cazul, în fața instanței de control judiciar în condițiile art.20 alin.5 din Legea nr.146/1997.
Sub acest aspect, tribunalul a reținut că art.3 alin.3 din Legea 146/1997 impune taxă de timbru la valoarea contestată în cazul cererilor prin care se contestă bunurile de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor.
Însă această dispoziție legală nu se aplică reclamantelor-intimate întrucât ele au investit instanța cu acțiunea principală de partaj prin care au indicat o anumită componență a masei, achitând taxa de timbru corespunzătoare, iar pârâții-recurenți au cerut completarea masei, adăugând și alte bunuri, achitând la rându-le taxă de timbru ( f.53 ), cum era și corect deși instanța nu le-a calificat pretențiile ca fiind o cerere reconvențională.
Faptul că în cuprinsul cererilor în discuție în prezentul recurs reclamantele-intimate s-au opus completării masei de împărțit cu terenurile indicate de către pârâții-recurenți, nu reprezintă altceva decât manifestarea poziției lor procesuale față de pretențiile suplimentare ale părților fixate de ei în acțiunea introductivă, nepunându-se așadar problema achitării vreunei taxe.
În fine, poziția procesuală a părților cu privire la întinderea masei de împărțit nici nu e relevantă întrucât este atributul instanței de a stabili pe bază de probe dacă un anumit bun indicat de o parte sau de alta poate fi supus împărțelii ( art.673 5 din vechiul cod de procedură civilă), ceea ce înseamnă că nici nu era necesar ca reclamantele-intimate să formuleze respectivele pretenții de excludere din masă a bunurilor indicate de recurenți, instanța trebuind să se pronunțe oricum asupra naturii juridice a respectivelor bunuri (dacă fac parte din masă sau nu) pe baza probelor administrate în cauză.
Cât privește întinderea masei succesorale, în mod corect a fost stabilită de instanța de fond, astfel că nu au putut fi reținute criticile recurenților pe acest aspect.
În acest sens, pentru suprafața de 5060 mp teren fânăț și construibil situat în . reținut prima instanță că a fost cumpărat de către reclamanta-intimată H. A. împreună cu soțul său H. D. de la tatăl ei și fiul postdecedat al defunctei, V. P., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1070/12.03.2001 la BNP H. I. S. ( f.200).
S-a reținut că nu provine de la defunctă, ci s-a aflat în proprietatea vânzătorului V. P., fiind dobândit de acesta prin cumpărare în timpul căsătoriei, întemeindu-și instanța raționamentul pe mențiunile în acest sens din certificatul de moștenitor emis după vânzător (nr.69/2005, f.201).
Deși soluția de excludere din masă este corectă, se impun o . precizări.
În primul rând, n-are suport probator concluzia instanței de fond privind proveniența acestui teren întrucât mențiunile din certificat privesc o altă suprafață de teren ( 500mp pășune) și, în plus, certificatul de moștenitor nu valorează act de proprietate.
În al doilea rând, vânzătorul menționează în contract că a dobândit terenul prin moștenire, ceea ce ar însemna că s-a vândut un bun indiviz, tranzacția fiind afectată de o condiție rezolutorie, valabilitatea sa depinzând de rezultatul partajului după autor.
Așadar, teoretic vânzarea bunului indiviz de către comoștenitorul defunctei L. E. (fiul acesteia V. P. ) nu exclude bunul de la partaj, însă cu condiția de a se dovedi că acest bun provine într-adevăr de la această defunctă.
Or, nu s-a depus la dosar niciun act de proprietate pentru acest teren emanând de la pretinsa proprietară L. E., nefiind suficientă în acest sens simpla mențiune a vânzătorului din actul autentic precum că a dobândit terenul prin moștenire, sau susținerea reclamantei H. A. în același sens.
Pentru acest considerente, în mod corect terenul din cauză nu a fost inclus la partaj.
În ceea ce privește suprafața de 7003 mp teren pășune situat pe raza localității M. Sulița, soluția de excludere din masa de împărțit este de asemenea corectă, însă nu pentru argumentul primei instanțe că terenul ar fi înscris în titlu de proprietate nr.835/22.12.2009 emis pentru ginerele defunctei, L. I., întrucât acest titlu a fost anulat prin sentința civilă nr.1446/2.11.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, irevocabilă prin decizia civilă nr.1174/20.09.2011 a Tribunalului Suceava, aspect semnalat de altfel de către recurenți în prezentul recurs, ci pentru simplul fapt că nu s-a depus la dosar niciun act de proprietate emanând de la defuncta L. E. pentru acest teren.
Este adevărat că în considerentele deciziei sus-menționată s-a reținut că terenul ar proveni de la defuncta L. E., însă această informație nu este suficientă întrucât, fiind vorba de un teren supus reglementărilor legilor fondului funciar, persoanele interesate/moștenitorii defunctei (fostă proprietară) trebuiau să urmeze procedura specială de reconstituire a dreptului de proprietate și să obțină titlu de proprietate, singurul act care face dovada proprietății în acest caz și pe baza căruia se poate efectua partajul.
Contrar susținerilor recurenților, prin încheierea de admitere în principiu instanța a inclus în masă doar contravaloarea terenului de 6000 mp, iar nu terenul în natură, astfel că nu trebuia măsurat și inclus la lotizare, cum pretind recurenții, ci eventual evaluat, dar nu se critică acest aspect.
În ceea ce privește suprafața de 11 ari de la locul „Ș.”, a fost exclusă din masa de împărțit prin încheierea de admitere în principiu, reținând instanța că ar fi proprietatea recurentei B. I., nefiind inclusă nici la lotizarea finală, neexistând așadar sub acest aspect nicio contradicție între încheiere și hotărârea finală de partaj.
Astfel, dacă prin încheierea de admitere în principiu s-a inclus la masă la locul „Ș.” suprafața totală de_ mp, fiind excluși cei 11 ari în cauză, aceeași suprafață de_ mp s-a avut în vedere și la lotizare, concluzie rezultată din însumarea celor patru loturi atribuite conform variantei a II-a din raportul de expertiză întocmit de către expert V. M. (f. 360, 376, 425:_ mp pentru reclamanta L. A. + 6216 mp pentru reclamanta H. A. + 6630 mp pentru pârâții D. M., I., G. și P. M. + 6216 mp (nu 6612 mp cum din eroare s-a menționat în sentință) pentru pârâta recurentă B. I..
Prin urmare, susținerile recurentei în sensul că s-ar fi partajat și acest teren de 11 ari sunt neîntemeiate.
În concluzie, cum constatările instanței din încheierea de admitere în principiu sunt corecte în raport de criticile recurenților, recursul declarat împotriva acesteia a fost respins ca nefondat, în baza art.312 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește sentința, o primă critică a vizat greșita anulare a cererii de intervenție formulată de către L. I. ca insuficient timbrată, în loc de netimbrată în totalitate.
Sub acest aspect, a apreciat Tribunalul că recurenții nu au interes să formuleze o astfel de critică întrucât în ambele situații finalitatea este aceeași, instanța fiind împiedicată să analizeze pe fond cererea de intervenție.
Cea de-a doua critică adusă sentinței se referă la lotizare.
Într-adevăr, pentru trupul de teren de la locul „Ș.” instanța a optat pentru o variantă de partajare (varianta II, anexa 4, f. 376) în care recurentului B. M. nu i se propune nicio suprafață de teren, or și această parte participă la partaj cu cotă egală, terenul are o suprafață destul de mare, de_ mp, fiind deci posibilă împărțeala pe toate cele 5 tulpini și, în plus, regula este că partajul se efectuează în natură, dându-se tuturor părților, pe cât se poate, loturi echilibrate ca valoare și cantitate (art.6739 din vechiul Cod de procedură civilă, art.741 din vechiul Cod Civil).
Prin urmare, s-a impus efectuarea unui supliment de expertiză prin care terenul de la „Ș.” să fie lotizat pe cele cinci tulpini participante la partaj.
Cu privire la acest teren recurenții au mai invocat că în lotul atribuit reclamantei L. A. ( ., f.376 ) ar fi cuprinse construcții ce au fost vândute de autoarea pârâților, D. V. familiei D. I., astfel că s-a impus a se verifica și aceste aspecte și a se avea în vedere la noua lotizare.
În fine, cât privește terenul de la locul „Plosci”, în ambele variante (f.375, 376, anexele 3, 5) s-au creat loturi fără ieșire la drumul public pentru trei dintre tulpini ( B. I., B. M., moștenitoarii D. V.), fără a se verifica dacă amplasamentul și configurația terenului permitea crearea de loturi cu acces, astfel că și sub acest aspect s-a impus efectuarea unui supliment de expertiză, ocazie cu care vor fi verificate și susținerile recurentei în sensul că pe acest teren ar avea construit un grajd.
Cum suplimentul de expertiză nu poate fi efectuat în recurs date fiind prevederile restrictive ale art.305 din vechiul Cod de procedură civilă, în baza art.312 alin.3 din același act normativ Tribunalul a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr.989/18.09.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a casat în parte această sentință și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe numai în ceea ce privește lotizarea, menținând celelalte dispoziții.
În speță, cu privire la contestația în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 621/01.03.2013 de către contestatorii B. I. și B. M., Tribunalul reține că potrivit art. 318 aliniat 1 Cod procedură civilă „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare ”.
D. interpretarea textului suscitat rezultă că art. 318 Cod procedură civilă privește nepronunțarea asupra unui motiv de casare sau modificare și că instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare sau de modificare, ci poate să le analizeze global, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a recursului, nu deschide calea contestației în anulare.
În speță, astfel cum rezultă din actele și lucrările pricinii, instanța a examinat recursul declarat în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele invocate și in raport de întregul probatoriu administrat, ca și de dispozițiile legale aplicabile sau reproșurile aduse instanței de fond, iar pentru considerentele reținute, tribunalul, prin decizia nr. 621/01-03-2013 admițând recursul declarat împotriva sentinței civile 989/18.09.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ * de recurenții-pârâți B. I. și B. M. în contradictoriu cu intimatele-reclamante L. A. și H. A., intimații-pârâți D. M.,P. M. domiciliată, D. I. și D. G. și intimatul-intervenient L. I., a casat în parte sentința civilă nr.989/18.09.2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, numai în ceea ce privește lotizarea, menținând celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
S-a respins recursul declarat de recurenții-pârâți B. I. și B. M. împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 19.05.2010 în contradictoriu cu intimatele-reclamante L. A. și H. A., intimații-pârâți D. M.,P. M., D. I. și D. G. și intimatul-intervenient L. I., ca nefondat.
Constestația in anulare reglementată de dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă este o cale extraordinară de atac, de retractare ce se poate exercita în cazurile anume prevăzute de acest text de lege, numai împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de recurs.
Ca atare, obiectul contestației in anulare este format dintr-o singură categorie de hotărâri și anume deciziile pronunțate cu prilejul exercitării controlului judiciar.
În speță, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că prin decizia pronunțată de instanța de recurs s-a dispus casare in parte a sentinței civile 989/18.09.2012 a Judecătoriei C-L. Moldovenesc numai in ceea ce privește lotizarea.
Nefiind vorba de omisiune a analizării vreunui motiv de recurs, respectiv cel privind neadministrarea de probe pentru a dovedi dacă bunurile contestate fac sau nu parte din masa de partajat pe care l-au apreciat ca echivalând cu necercetarea fondului, nu pot fi primite susținerile contestatorilor că instanța de recurs nu a analizat și răspuns întocmai la criticele invocate prin motivele de recurs formulate.
În contextul celor de mai sus, găsind că cererea contestatorului este nejustificat formulată, date fiind prevederile art. 318 și următoarele din Codul de procedură civilă, Tribunalul va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge contestația in anulare formulată de contestatorii B. I. și B. M. cu domiciliul în com. M. Sulița, . împotriva Deciziei nr. 621/01.03.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava,intimați fiind L. A. cu domiciliul în com. M. Sulița, ., H. A. cu domiciliul în com. M. Sulița, ., D. M. cu domiciliul în com. Moldovița, ., P. M. cu domiciliul în com. Moldovița, ., D. I. cu domiciliul în loc. M. Sulița, jud.Suceava, D. G. cu domiciliul în loc. F. Moldovei, jud.Suceava, L. I. cu domiciliul în loc. M. Sulița, jud.Suceava, ca nefondată.
Irevocabila.
Pronunțată în sedinta publica din data de 10.01.2014.
Președinte Judecător JudecătorGrefier
V. E. L. S. A. C. L. N. A.
Red. SA/Tehn. NA
2 ex.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1363/2014. Tribunalul SUCEAVA | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1306/2014. Tribunalul... → |
|---|
