Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 121/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 121/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 1119/206/2013
Ds. nr._ - adjudecare imobil-neplată impozit-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 121
Ședința publică din data de 20 februarie 2014
Completul compus din:
Președinte: D. D.
Judecător: S. A.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea apelului formulat de petenta . Bucuresti SA împotriva sentinței civile nr. 910/19.09.2013 pronunțată de Judecatoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, intimați fiind P. M. G. și P. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile sunt lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către după care:
Instanța, verificându-și competența în conformitate cu prevederile art. 131 Cod Procedură Civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina prin raportare la dispozițiile art.95 pct. 2 cod procedură civilă.
Instanța având în vedere faptul că petenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu disp.art.218 aliniat 3 din Noul Cod procedură civilă reține cauza spre soluționare în lipsa părților.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată la data de 26.04.2013, petenta S.C. I. P. Investments București SA, a chemat în judecată pe intimații P. M. G. și P. E., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună modificarea încheierii de respingere nr. 2444 soluționată la data de 22.03.2013, în sensul admiterii cererii de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în satul Strâmtura, .. 80, ., identificat cu nr. 1420/3 – 1232/6 înscris în CF nr._ ( provenită din cartea funciară de pe hârtie nr. 2729) UAT Vama, în baza Actului de Adjudecare nr. NT /036/2009 /29.10.2010 emis de către executor Bancar M. Gigel, având în vedere că cererea de întabulare a dreptului de proprietate a petentei asupra imobilului a fost respinsă prin încheierea nr. 300 soluționată la data de 14.02.2013. De asemenea cererea de reexaminare a petentei formulată în termen legal a fost respinsă prin încheierea nr. 2445 soluționată la data de 22.03.2013 cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale corespunzătoare.
Petenta și-a motivat cererea arătând că obligația plății impozitului pentru transferul dreptului de proprietate nu este în sarcina acesteia ( adjudecatar al imobilului) ci aparține proprietarului anterior, ( art. 151 ind. 2 lit. a din HG nr. 44/2004), singura soluție legală a petentei este să depună la organul fiscal competent documentația aferentă transferului ( art. 151 ind. 7 din normele metodologice de aplicare a legii nr. 571/2003).
A mai arătat că această obligație a fost îndeplinită prin depunerea documentației aferente transferului fiscal la momentul deschiderii rolului fiscal în vederea obținerii certificatului fiscal care a fost atașat cererii de întabulare. Că din cele două sentințe civile atașate la prezenta cauză rezultă că obligațiile legale ale registratorilor de carte funciară sunt de a analiza situația concretă și a face aplicarea disp. legale corespunzătoare situației concrete, asupra căreia trebuie să dispună respectiv art. 151 al. 7 din normele metodologice de aplicare a legii nr. 571/2003.
De asemenea a arătat că potrivit disp. art. 151 indice 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003 după expirarea termenului de 10 zile în care contribuabilul avea sarcina declarării „venitului” la organul fiscal competent, organul de executare silită sau cumpărătorul au numai obligația de a depune documentația aferentă transferului, astfel încât organul fiscal să poată emite decizii de impunere pe numele contribuabilului, singurul care datorează impozit, conform legii.
Față de prevederile art. 2 ale Ordinului Ministerului și Internelor nr. 39/2009 invocate în emiterea încheierii de respingere precizează că acestea fac referire la obligația plății taxei de întabulare a imobilului, taxă ce a fost achitată de către petentă și nu la obligația plății impozitului pe transferul proprietății prev. de art. 77 ind. 1 cod fiscal.
A mai precizat că, conform disp. art. 151 ind. 2 lit. a din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr. 571/2003 privind codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul este persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau desmembrămintele acestuia și căruia îi revine obligația de plată a impozitului prev. de art. 77 ind. 1 cod fiscal, astfel petenta în calitate de adjudecatar nu are calitate de contribuabil în sensul legii ( dreptul de proprietate nu se transferă din patrimoniul acesteia ci în patrimoniul petentei).
Aceasta a susținut că potrivit art. 77 indice 1 din codul fiscal: „pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin 1 și 3 și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului”.
Plângerea a fost motivată în drept pe disp. art. 50 al 2 din Lg. 7/1996, astfel cum a fost modificată și republicată, art. 151 indice 7 și art. 151 indice 2 lit. a din HG nr. 44/2004, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr. 571/2003 privind codul fiscal, art. 4 din anexa 4 a ordinului Ministrului economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008 și art. 518 al. 3 și 4 din cod proc. civ
În cauză s-au depus la dosar, în copie: încheierea nr. 2444 soluționată la data de 22.03.2013 a BCPI Câmpulung Moldovenesc, cererea de reexaminare formulată de petentă împotriva încheierii de respingere nr.299/14.02.2013, încheierea de respingere nr. 299/14.02.2013 și actul de adjudecare nr. NT/036/2009 din 29.10.2010 emis de Executor bancar M. Gigel, în baza căruia a fost solicitată întabularea și s-au solicitat relații de la BCPI Câmpulung Moldovenesc.
Prin sentința civilă nr. 910/19.09.2013, prima instanță a respins plângerea împotriva încheierii de carte funciară, formulată de petenta . BUCUREȘTI SA în contradictoriu cu intimații P. M. G. și P. E., ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Încheierea de respingere nr.2444 din 28 februarie 2013 întocmită de O.C.P.I. Suceava – Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Câmpulung Moldovenesc s-a respins cererea privind întabularea dreptului de proprietate privind imobilul cu numărul cadastral, nr.4294înscris in CF_ ( provenită din cartea funciară de pe hârtie nr.2728), UAT Vama având proprietari P. M. G. în cotă de 1/1 de sub B. 1, P. M. G. în cotă de 1/1 de sub B.2 și s-a notat respingerea cererii de reexaminare a încheierii nr.2999/12 ianuarie 2013 sub B5 din CF_( provenită din CF de pe hârtie cu numărul 2729), UAT Vama.
Art. 77 ind. 1 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare prevede că (…) pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. 1 și 3 și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
De asemenea dispozițiile art. 151 ind. 7 alin. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare arată că în cazul în care se solicită intabularea dreptului de proprietate sau a desmembrămintelor acestuia, în temeiul hotărârilor judecătorești, registratorii de carte funciară vor verifica existența deciziei de impunere emise de organul fiscal competent și dovada achitării impozitului.
Prin urmare, una din condițiile prevăzute pentru întabularea dreptului de proprietate în aceste situații, este dovada achitării impozitului prev. de art. 77 ind. 1 din Codul fiscal, neavând relevanță că plata acestor venituri trebuie să se facă de către vânzător și nu de către cumpărător, acesta din urmă având posibilitatea de a achita impozitul în contul vânzătorului, urmând a-și recupera această sumă de la vânzător.
În consecință, având în vedere existența unor dispoziții legale, respectiv prevederile art. 77 ind. 1 alin. 6 din Codul fiscal, care impun anterior întabulării dreptului de proprietate, îndeplinirea acestei obligații de plată, în mod justificat a fost respinsă cererea de întabulare, motiv pentru care instanța a respins plângerea formulată, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta . Bucuresti SA criticând-o ca nefiind legală și temeinică.
A arătat că instanța a reținut greșit apărările sale, nu a aplicat dispozițiile legale corespunzătoare obiectului cererii si s-a bazat pe aprecieri care vin in contradicție cu practica constanta a CEDO privind ocrotirea dreptului de proprietate. În mod greșit instanța a considerat ca in lipsa dovezii achitării impozitului la transferul dreptului de proprietate prevăzut de art. art. 771 Cod fiscal cererea petentei de intabulare a dreptului de proprietate trebuie respinsa. Instanța de fond nu a luat in considerare prevederile art. 1517 din Normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal care reglementează situația petentei si stabilesc o procedura diferita, inlaturand obligația prezentării dovezii achitării impozitului la transferul dreptului de proprietate prin adjudecare in cadrul procedurii de executare silita.
A precizat că instanța de fond a apreciat in mod greșit ca dispozițiile art. 77 indice 1 Cod fiscal reprezintă regula aplicabila si acestei spete in condițiile in care prevederile art. 1517 din Normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal constituie prevederile speciale aplicabile aceste cauze ("specialia generalibus derogant"). Mai mult, instanța a sugerat că apelnta are posibilitatea de achita in numele foștilor proprietari impozitul datorat de aceștia intrucat ulterior ar putea sa recupereze suma respectiva de la foștii proprietari. Aceasta apreciere arbitrara a instanței vine in contradicție clara cu practica constanta a CEDO care stabilește ca este excesiv sa fie obligata partea care justifica un drept de proprietate si care a efectuat o . demersuri juridice pentru realizarea lui, sa promoveze noi acțiuni pentru a putea exercita acest drept.
A precizat că legalitatea respingerii intabularii dreptului de proprietate trebuie stabilita de către instanțele de judecata analizând fiecare caz concret, prin interpretarea si aplicarea corecta a dispozițiilor legale in vigoare, si nu de către Curtea Constituționala, care . ca dispozițiile art. 77 indice 1 alin 6 din Codul fiscal sunt constituționale.
A precizat că organul fiscal a fost înștiințat despre transferul proprietății prin depunerea declarațiilor fiscale si a actelor aferente adjudecării, conform dispozițiilor art. 254 alin 5 din Codul fiscal, fapt confirmat de certificatul fiscal anexat documentației de înregistrare a dreptului de proprietate în Cartea Funciara, astfel încât singura obligația legala a cumpărătorului (adjudecatarul), prevăzuta de art. 1517 din Codul fiscal a fost respectata și,cu toate acestea, instanța de fond a respins plângerea formulată, motivat de lipsa depunerii dovezii achitării impozitului pe venitul din transferul dreptului de proprietate, petenta apelantă neavând această obligație legală.
A precizat ca plângerea privește încheierea de respingere emisa de BCPI privind intabularea dreptului de proprietate al subscrisei asupra imobilului Situat în Sat Stramtura, ..80, ., identificat cu număr topografic 1420/3-1232/6 înscris in C.F. nr._ (provenita din cartea funciara de pe hârtie cu nr. 2729) UAT Vama, in baza Actului de adjudecare nr. NT/036/2009 din 29.10.2010 emis de către Executor Bancar Mîhaila Gigei, respectiv împotriva încheierii de respingere nr. 2445 soluționata la data de 22.03.2013 de către BCPI Câmpulung Moldovenesc, si nu împotriva încheierii de respingere nr. 2444 soluționata la data de 22.03.2013 de către BCPI Câmpulung Moldovenesc.
A precizat că eroarea a rezultat din cauza faptului ca cererile de intabulare ale subscrisei asupra imobilului descris in Actul de adjudecare nr. NT/036/2009 din 29.10.2010 emis de către Executor Bancar M. Gigei au fost respinse prin doua încheieri, respectiv 2444 si 2445, ambele emise la data de 22.03.2013, iar la momentul solicitării instanței de depunere de copii certificate cu originalul ale documentelor aferente, subscrisa nu a fost in măsura sa diferențieze cele doua cereri. Esențial este insa ca obiectul prezentului dosar privește intabularea imobilului situat în Sat Stramtura, ..80, ., identificat cu număr topografic 1420/3-1232/6 înscris in C.F. nr._ (provenita din cartea funciara de pe hârtie cu nr. 2729) UAT Vama, astfel încât plângerea formulata este îndreptata împotriva încheierii de respingere nr. 2445 soluționata la data de 22.03.2013, si nu împotriva încheierii de respingere nr. 2444 soluționata la data de 22.03.2013 de către BCPI Câmpulung Moldovenesc, cum eronat a fost menționat in cererea introductiva. De altfel, plângerea împotriva nr. 2444 soluționata la data de 22.03.2013 de către BCPI Câmpulung Moldovenesc formează obiectul unui alt dosar, respectiv_ pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dosar in care -potrivit informațiilor existente pe portalul instanțelor de judecata - instanța a "admis cererea formulată de . București SA și în consecință: Desființează încheierile nr.: 299 din 12 ianuarie 2013 emisă de BCPI Câmpulung Moldovenesc, și nr. 2444 din 28 februarie 2013 a OCPI Suceava. Dispune înscrierea dreptului de proprietate pentru reclamantă asupra imobilului situat în satul Stramtura, ., . identic cu număr cadastral 4294 -teren de 1049 m.p. cu categoria de folosință curți, construcții și arabil, cu construcțiile: CI - anexă, C2 - magazie, C3 -grajd +garaj, toate înscrise în C.F._ UAT Vama, provenită din conversia cărții funciare de hârtie 2729 Vama, în temeiul actului de adjudecare nr. NT/036/2009 din 29 octombrie 2010 emis de corpul Executorilor Bancari M. Gigei Piatra Neam", prin Sentința civila nr. 931 pronunțata la data de 24.09.2013, document ce nu a fost comunicat inca la aceasta data.
Solicită indreptarea erorii menționata mai sus, respectiv privind numărul încheierii de carte funciara impotriva căreia a fost formulata prezenta plângere ca fiind 2445, si nu 2444 cum greșit a fost menționat, sens in care depunem atașate copii certificate conform cu originalul al documentelor relevante.
A precizat că prin Sentința civila nr. 910 pronunțata la data de 19.09.2013 in acest dosar, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a reținut că nu s-a conformat obligației de achitare a impozitului pe transferul dreptului de proprietate conform dispozițiilor art. 771 alin 1 Cod Fiscal, fara a lua in considerare prevederile art. 1517 din Normele metodologice de aplicare ale Codului Fiscal care înlătura obligativitatea prezentării dovezii impozitului pe transferul dreptului de proprietate in cazul in care imobilul este dobândit prin adjudecare, iar debitorul nu isi îndeplinește obligațiile fiscale.
Pentru toate acestea a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea Sentinței civile nr. 910 pronunțata la data de 19.09.2013 de către Judecătoria Câmpulung Moldovenesc in dosarul_, in sensul admiterii cererii de intabulare a dreptului de proprietate al subscrisei asupra imobilului situat in Sat Stramtura, ..80, ., identificat cu număr topografic 1420/3-1232/6 înscris in C.F. nr._ (provenita din cartea funciara de pe hârtie cu nr. 2729) UAT Vama, in baza Actului de adjudecare nr. NT/036/2009 din 29.10.2010 emis de către Executor Bancar M. Gigei.
În drept a invocat dispozițiile art. 31 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, astfel cum a fost modificata si republicata, art. 466 si urm. Noul Cod de procedura civil, art. 1517 si art. 1512 lit.a) din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, art. 4 din Anexa 4 a Ordinului Ministrului Economiei si Finanțelor si al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008.
Intimații, deși legal citați, nu au depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este întemeiat din următoarele considerente:
Petentul-apelant a devenit proprietarul imobilului cu nr. cadastral 4294-teren de 1049mp cu categoria de folosință curți, construcții și arabil, cu construcțiile C1-anexă, C2-magazie, C3-grajd +garaj, toate înscrise în CF_ UAT Vama, provenită prin conversia cărții funciare de hârtie 2729 Vama, în baza actului de adjudecare nr. NT/_ din 29.10.2010 emis de executorul bancar M. Gigel, Piatra N..
Cererea adjudecatarului de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului a fost respinsă prin Încheierea nr.299/14.02.2013 a BCPI, iar prin Încheierea nr.2445/22.03.2013 a fost respinsă și cererea de reexaminare, ambele pe motivul că lipsește dovada plății impozitului pentru transferul dreptului de proprietate.
Conform dispozițiilor art.1517 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, după expirarea termenului 10 zile în care contribuabilul (debitorul) avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, organul de executare silită sau cumpărătorul au numai obligația de a depune documentația aferentă transferului, astfel organul fiscal să poată emite deciziile de impunere pe numele contribuabilului, singurul care datorează impozit, conform legii. Petentul apelant nu avea obligația legală de a obține și prezenta decizia de impunere a fostului proprietar și cu atât mai puțin de a plăti impozitul stabilit prin acea decizie.
În cazul de față, organul fiscal a fost înștiințat despre transferul proprietății prin depunerea de către apelantă la organul fiscal competent a declarațiilor fiscale și a actetelor aferente adjudecării, conform dispozițiilor art.254 alin5 din Codul Fiscal, fapt confirmat de certificatul fiscal anexat documentației de înregistrare a dreptului de proprietate în cartea funciară, astfel încât obligația legală a adjudecatarului prev. de art.1517 a fost respectată. În cazul petentului-apelant, respective cel descries de dispozițiile ultimului aliniat al art.1517, nu este menționată obligația prezentării dovezii plății impozitului pe transferul proprietății, obligație care de altfel nu aparține petentei, ci proprietarului anterior.
Conform dispozițiilor art.1512 lit a) din H.G.44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul este persoana fizică din patrimonial căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia și căreia îi revine obligația de plată a impozitului prevăzut de art. 771 Cod fiscal. Astfel, este evident că petentul- apelant, în calitate de adjudecatar, nu are calitatea de contribuabil în sensul legii (dreptul de proprietate nu se transferă din patrimoniul petentei, ci în patrimonial acesteia), astfel încât obligația plății impozitului nu aparține acestuia, ci fostului proprietar care nu are un interes în a o realiza.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art.4 din Anexa nr.4 a Ordinului Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr._, decizia de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimonial personal, în situația în care transferul se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească, este comunicată doar fostului proprietar, nu și adjudecatarului, chiar și în situația în care respective decizie este emisă în baza documentației depusă de către adjudecatar. Astfel, obținerea deciziei de impunere și plata acesteia nu sunt obligații ale adjudecatarului, ci numai ale fostului proprietar. Deoarece decizia de impunere nu se comunică și adjudecatarului, este evident că adjudecatarul nu este în măsură să o prezinte la BCPI și cu atât mai puțin nu are obligația de a o plăti.
Este adevărat că în art.77 ind.1 alin 6 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal și art.151 ind.7 al.10 din H.G.44/2004, este prevăzut ca pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor, sau după caz, a hotărârilor judecătorești ori a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului, însă această formalitate impusă de Biroul de Cadastru petentului-apelant pentru înscrierea dreptului său de proprietate în C.F. apare ca excesivă îngrădind într-un mod nejustificat exercitarea dreptului său de proprietate, contrar normelor naționale și internaționale care protejează dreptul de proprietate.
În condițiile în care fostul proprietar- cel obligat la plata impozitului- nu mai are interesul să-l achite, apare mult prea excesiv să se condiționeze exercitarea dreptului de către apelant de executarea obligației din partea fostului proprietar, cu atât mai mult cu cât organul fiscal are și alte pârghii pentru perceperea impozitului.
Suntem practic în situația unei ingerințe în folosirea proprietății de către apelant, ingerință care nu răspunde în nici un caz exigenței de proporționalitate.
A condiționa exercitarea dreptului de proprietate al petentului-apelant de achitarea unei obligații către stat din partea unei terțe persoane, este excesivă, neîncadrându-se în dispozițiile art.1 al.1 din Protocolul 1 la Convenție, ce se referă la marja de apreciere de care beneficiază statele de a adopta legi pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor.
Motivarea instanței de fond conform căreia adjudecatarul are posibilitatea de a achita impozitul în contul debitorului, urmând a-și recupera suma de la acesta este greșită, fiind excesiv să fie obligată partea care justifică un drept de proprietate și care a efectuat o . demersuri juridice pentru realizarea lui la promovarea unei acțiuni pentru a putea exercita acest drept (cauza Brumărescu contra României).
Pentru toate aceste considerente, tribunalul în temeiul art. 480 NCPC va admite apelul în sensul admiterii plângerii și intabulării dreptului de proprietate a petentului apelant cu dreptul de proprietate asupra imobilelor adjudecate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul formulat de petenta . Bucuresti SA cu sediul în București, sector 2, .. 6A, ..11 împotriva sentinței civile nr. 910/19.09.2013 pronunțată de Judecatoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, intimați fiind P. M. G. și P. E. ambii domiciliați în ., .. 80, județul Suceava
Schimbă sentința civilă și în consecință:
Admite plângerea.
Desființează Încheierea nr. 2444 din 28 februarie 2013 întocmită de OCPI Suceava- Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Câmpulung Moldovenesc.
Dispune înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al petentului cu privire la . suprafață de 1049 mp curți construcții și arabil, cu construcțiile C1-anexă, C2- Magazie, C3- grajd și garaj, înscrise în Cartea Funciară_ UAT Vama dobândite în temeiului actului de adjudecare nr. NT/036/2009 din 29.10.2010 emis de către executor bancar M. Gigel-Piatra N..
Definitivă.
Pronuntată in sedinta publică din data de 20.02.2014.
Președinte: Judecător: Grefier:
D. D. S. A. N. A.
Red DD/Tehn NA
Jud. fond M. D.
5 ex/11.03.2014
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 246/2014. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 1385/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
