Pretenţii. Decizia nr. 1036/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1036/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 11756/314/2011
DOSAR NR._ PRETENȚII
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1036
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 13 MAI 2014
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE D. D.
JUDECĂTOR M. T.
JUDECĂTOR C. M.
GREFIER C. D. I.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 24 SUCEAVA împotriva sentinței civile nr. 459/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții intimați B. M., B. C. L. - C..av.A. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat av. Kreisel C. pentru reclamanta recurentă (aceasta fiind lipsă) și av. A. M. pentru pârâții intimați (aceștia fiind lipsă).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată că intimații, prin apărător, au depus întâmpinare, în două exemplare, din care un exemplar este înmânat apărătoarei recurentei.
Apărătoarea recurentei, întrebată fiind, arată că a luat la cunoștință de conținutul întâmpinării și depune la dosar chitanța nr. 97/2014 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 1000 lei.
Apărătoarea intimaților depune la dosar copia chitanței nr. 97/2014 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 1000 lei.
Întrebate fiind, apărătoarele părților arată că nu mai au de formulat alte cereri în cauză.
Instanța, constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătoarea recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței civile atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare și, în subsidiar, admiterea recursului, desființarea sentinței civile atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.
Apărătoarea intimaților solicită respingerea recursului ca nefondat conform întâmpinării depuse la dosar și menținerea sentinței civile atacate, aceasta fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depusă la dosar.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 19 decembrie 2011 și înregistrată sub nr._, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 24 Suceava, în contradictoriu cu pârâții B. M. și B. C. L., a solicitat obligarea acestora la plata sumei de 803,51 lei reprezentând cote de întreținere restante pentru luna iunie 2011 scadentă la data de 16.07.2011 pentru cheltuielile și consumurile aferente lunii august 2011 către asociație, obligarea acestora la plata penalităților de 0,2% pe zi de la data scadentă de 16.07.2011, calculată la suma restantă de plată și până la achitarea integrală a cheltuielilor de întreținere.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâții, în calitate de chiriași, foști proprietari ai apartamentului în litigiu, aveau obligația de a achita cheltuielile comune până la . noilor proprietari, D. G. și D. M., cât și obligația de a duce toate diligențele ca folosința imobilului să nu producă prejudicii și pagube celorlalți proprietari din condominiu. O astfel de situație a fost sesizată de ceilalți proprietari din condominiul situat la scara B a blocului B2 din Suceava, . nr.14, printr-o adresă prin care solicitau remedierea problemelor, în caz contrar vor refuza plata consumurilor neefectuate de ei.
S-a arătat că asociația a încercat să identifice problema apărută (procesul verbal nr.175/29.06.2011) fiind identificată o problemă la apartamentul nr.1, . nr.14, conform procesului verbal de constatare nr.180/2011 din care rezulta existența neîndoielnică a unor probleme la instalația din apartamentul pârâților.
Prin adresa nr.183/01.07.2011 s-a solicitat acordul pentru remedierea defecțiunilor în regim de urgență la instalația de apă caldă din imobil, însă pârâții, contrar disp. art.17-18 din Legea nr.230/2007 nu au permis în perioada 22.06.2011- 4.10.2011 accesul în imobil pentru remedierea defecțiunilor, aceștia negând că ar avea vreo obligație de a permite accesul pentru remedierea problemelor, așa cum rezultă din referatul nr.191 din 08.07.2011.
Ulterior datei de 04.10.2011, ca urmare a intrării în posesie a apartamentului în litigiu de către noii proprietari, aceștia au luat la cunoștință de aceste probleme și au permis rezolvarea situației la instalația de apă caldă.
Față de motivele mai sus expuse, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii. d din Legea nr.230/2007.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat proba testimonială cu martorul A. V. (f.100 dosar fond).
Prin precizările și completările de la fila 12 dosar fond, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 4162,79 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere datorate pentru perioada iunie-octombrie 2011 și daune materiale cauzate prin refuzul pârâților de a permite accesul delegaților asociației în vederea efectuării unor lucrări de reparație la coloana comună de alimentare cu apă caldă, obligarea pârâților la plata sumei de 1589,65 lei cu titlu de penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat că prin fapta lor, respectiv de a refuza accesul în apartament pentru remedierea defecțiunilor la rețeaua comună de alimentare cu apă caldă, aceștia au încălcat dispozițiile art.14-19 din Legea nr.230/2007, astfel că, în conformitate cu disp. art.998-999 cod civil trebuie obligați la repararea prejudiciului creat.
Prin întâmpinarea formulată (f.75 dosar fond), pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.998-999 Cod civil și că raportat la atitudinea lor, nu reiese nici o culpă referitoare la săvârșirea vreunei fapte ilicite. Deși în cauză s-au făcut precizări și modificări ale acțiunii inițiale, aceasta nu este precizată clar, distinct fapta ilicită a pârâților, în ce constă aceasta, prejudiciul produs și legătura de cauzalitate între așa zisa faptă ilicită și prejudiciul pretins a fi produs. A apreciat că toate susținerile reclamantei sunt nefondate și nesusținute de nici o probă concludentă.
În dovedirea acțiunii a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu martorul C. D. (f.111 dosar fond),
Reclamanta a formulat note de ședință la termenul de judecată din data de 12.12.2012, prin care a arătat că suma de 4162,79 lei este formată din suma de 386,95 lei ce reprezintă cheltuieli de întreținere pentru perioada mai - septembrie 2011 și din suma de 3775,84 lei ce reprezintă daune materiale cauzate prin refuzul pârâților de a permite accesul delegaților asociației în vederea efectuării unor lucrări de reparație la coloana comună de alimentare cu apă caldă. Referitor la suma de 1589,65 lei cu titlu de penalități de întârziere, a indicat cuantumul corect al acesteia, respectiv 1370,54 lei, aceasta fiind suma pretinsă cu titlu de penalități pentru perioada 10.09._11. A mai arătat că suma de 1370,54 lei este compusă din suma de 168,68 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului de 386,95 lei și din suma de 1201,86 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului de 3775,84 lei.
Pârâții, prin notele de ședință de la fila 84 dosar, au arătat că nu recunosc debitul de 386,95 lei, întrucât din listele de plată cuprinzând cheltuielile comune și individuale pentru luna iunie 2011 rezultă că totalul sumei de achitat pentru B. M. era de 803,51 lei din care la rubrica restanță este trecut (zero). Totodată, au arătat că în luna iulie 2011, la rubrica lună curentă apare suma de 1528,86 lei, iar la rubrica restanță apare suma de 684,97 lei; în luna august 2011 apare la rubrica total lună curentă suma de 642,94 lei, iar la rubrica restanță (zero); în luna septembrie 2011 la rubrica lună curentă apare suma de 705,10 lei iar la rubrica restanță apare 0 lei. Față de această situație, consideră că pentru lunile mai-octombrie, au achitat integral contravaloarea cheltuielilor de întreținere și nu datorează nici o sumă de bani.
Referitor la daunele rezultate în urma refuzului lor de a permite accesul delegației asociației în imobil, au arătat că aceste susțineri nu sunt reale, solicitând respingerea lor ca nejustificate.
La solicitarea părților, instanța de fond a admis efectuarea unei expertize tehnice judiciare de specialitate, efectuată în cauză de expert R. A., specialist în instalații pentru construcții (f.141-169 dosar fond) și au fost audiați martorii A. V. (f.100 dosar fond) și C. D. (f.111 dosar fond).
Prin sentința civilă nr. 459/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava, a fost admis, în parte, acțiunea precizată și completată, formulată de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 24 Suceava, în contradictoriu cu pârâții B. M. și B. C. L.; a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 386,81 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreținere restante aferente perioadei iunie 2011- octombrie 2011 și penalități de întârziere aferente în cuantum de 153,90 lei și a obligat reclamanta să plătească pârâților cheltuieli de judecată în sumă de 1300 lei, reprezentând contravaloarea onorariului pentru expertiza tehnică judiciară.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Pârâții B. M. și B. C. L. au fost proprietarii apartamentului nr.1 situat la scara B a blocului de locuințe B-2 din municipiul Suceava, . nr.14, jud.Suceava, iar la data de 04.03.2011 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.586 din aceeași dată de BNP N. A.-L. ( f.37- 38 ds.fd.) au înstrăinat acest imobil soților D. G. și D. M.. Potrivit contractului, pârâții au convenit cu actualii proprietari să locuiască în continuare în apartament până la data de 04.10.2011, urmând să achite la zi toate cheltuielile la utilități. În același contract s-a consemnat că la data de 04.03.2011, pârâții nu aveau datorii la Asociația de Proprietari nr.24, conform adeverinței nr.90/02.03.2011.
Așadar, potrivit înțelegerii dintre cele două părți contractante, pârâții aveau dreptul să ocupe în continuare apartamentul vândut, cu obligația de a achita toate cheltuielile la utilități și implicit către asociația de proprietari reclamantă, în perioada martie - octombrie 2011.
Potrivit acțiunii formulate de Asociația de proprietari nr.24 împotriva foștilor proprietari ai apartamentului nr.1 din . nr.14, ..B, așa cum a fost ea precizată și completată (f.12 și 79 ds.fd.), aceasta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 386,95 lei reprezentând cheltuielile de întreținere restante aferente perioadei mai-septembrie 2011 și suma de 3775,84 lei reprezentând daune materiale cauzate prin refuzul pârâților de a permite accesul delegaților asociației în vederea efectuării unor lucrări de reparații la coloana comună de alimentare cu apă caldă a imobilului pe care l-au vândut la 04.03.2011. Totodată, reclamanta a pretins și plata sumelor de 1370,54 lei cu titlu de penalități de întârziere, din care 168,68 lei reprezintă penalități aferente debitului restant de 386,95 lei, iar suma de 1201,86 lei reprezintă penalități de întârziere la plata sumei datorate cu titlu de daune materiale ( 3777,84 lei).
După cum rezultă din listele de plată care au fost afișate lunar de către reclamantă (filele 71-74 ds.fd.) și din centralizatorul depus de reclamantă la filele 94 și 95 dosar fond, prima instanță a constatat că pârâții au achitat cheltuielile de întreținere către asociație doar până în mai 2011, astfel că, începând cu luna iunie 2011, aceștia au refuzat să mai achite cheltuielile de întreținere aferente apartamentului pe care l-au folosit până în luna octombrie 2011. Refuzul pârâților de a achita contravaloarea cheltuielilor comune s-a datorat și faptului că în componența cheltuielilor aferente apartamentului nr.1 erau incluse și acele sume pretinse de asociație cu titlu de daune reprezentând consum suplimentar de apă caldă, consum care a fost contestat de pârâți și totodată refuzat la plată.
Astfel, reclamanta a susținut că pârâții se fac vinovați de prejudiciul cauzat prin refuzul lor de a permite accesul delegaților asociației în apartament în vederea remedierii unei pretinse avarii care ar fi existat la coloana comună de alimentare cu apă caldă a tronsonului de . pretinse de reclamantă ar reprezenta contravaloarea pierderilor de apă caldă înregistrate la scara B a blocului B-2 unde este situat apartamentul în discuție, datorate existenței undei fisuri de largi dimensiuni la această coloană, iar cum accesul la această coloană s-ar fi putut face doar prin apartamentul aflat în folosința pârâților, reclamanta consideră că refuzul acestora a generat consumul mare suplimentar de apă caldă care a fost achitat din banii asociației.
Această suspiciune că defecțiunea la coloana de apă caldă, care alimentează tronsonul de . apartamentul nr.1, ar fi în perimetrul acestui imobil a fost reclamată de martorul A. V. (f.100 ds.fd.) care a verificat apometrele din apartamentul pârâților și a observat cu acest prilej că pardoseala de la baie este fierbinte în condițiile în care agentul termic era întrerupt. Cu toate că reclamanta a susținut în permanență că pârâții au refuzat să accepte . delegaților asociației pentru remedierea unei eventuale defecțiuni însă nu au făcut nici o dovadă a acestui refuz, în condițiile în care declarația martorului A. V. este considerată potențial subiectivă, întrucât a lucrat în acea perioadă ca metrolog în cadrul asociației reclamante.
De altfel, martorul pârâților C. D. ( f.111 ds.fd.) a arătat că aceștia în timpul zilei nu puteau fi găsiți acasă, iar când au sesizat asociației și la primărie consumul mare de apă caldă trecut pe listele de plată aceștia nu au primit nici un răspuns.
Pentru a se stabili în ce a constat avaria produsă în perioada mai-septembrie 2011 la coloana comună de apă caldă care deservește apartamentele situate pe același tronson cu apartamentul în discuție ocupat în acea perioadă de pârâți, a fost efectuată expertiza tehnică judiciară specialitatea instalații pentru construcții de către inginer R. A. (f.141 -169 dosar fond). Potrivit concluziilor formulate de expert, defecțiunea a fost decelată la rețeaua de apă caldă menajeră existentă în canalul termic nevizitabil de sub pardoseală și că această conductă avea un grad foarte, foarte mare de degradare (ruginire). Expertul a stabilit că datorită acestei stări foarte mari de ruginire a conductelor a fost nevoie să se înlocuiască și conducta de apă rece din canalul termic, iar starea foarte mare de degradare a acestor instalații se datorează faptului că au fost executate în perioada 1963-1964 (în urmă cu mai bine de 50 de ani) în condițiile în care durata normală de funcționare a acestor rețele este de numai 24 de ani. Același expert a precizat că defecțiunea constatată nu era la coloana comună, ci la rețeaua de distribuție din canalul termic nevizitabil de sub pardoseală, motiv pentru care nu s-a putut depista avaria. De asemenea, a conchis expertul că nu se poate preciza dacă avaria a fost produsă în luna mai deoarece a constatat că sunt diferențe mai mari între consumurile de apă caldă declarate de proprietarii scării B (prin citirea repartitoarelor de costuri) și consumurile înregistrate de aparatura . din luna ianuarie 2009 (fila 155 ds.fd.). Prin urmare nu s-a putut stabili cu exactitate data apariției defecțiunii la rețeaua de distribuție a apei calde menajere montată în canalul termic nevizitabil de sub pardoseala scării B, iar locul și cauza avarierii acestor rețele nu pot fi decelate de către locatari, ci doar de specialiști, cu aparatură specială.
În aceste condiții este evident că nu pârâții sunt cei vinovați de pierderile mari de apă caldă, în condițiile în care aceste defecțiuni datau încă din anul 2009 și se datorau gradului foarte mare de degradare al rețelelor de apă caldă, de apă rece și de încălzire (tur-retur), rețele care nu au fost verificate de specialiști, deși această obligație legală incumbă reclamantei, în calitatea sa de administrator al proprietății comune.
Astfel, conform art.34 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, „administrarea, întreținerea, investițiile și reparațiile asupra proprietății comune sunt în sarcina asociației de proprietari”.
În aceste condiții, dacă aceste consumuri de apă caldă au fost semnalate de asociație încă din anul 2009, este evident că s-a urmărit ca pârâții, care urmau să vândă apartamentul, să fie cei vizați să achite un prejudiciu pe care nu l-au produs ei, întrucât potrivit concluziilor expertizei efectuate în cauză avaria era cu mult mai veche, nu viza doar rețeaua comună de sub tronsonul pe care se află apartamentul ocupat de pârâți ci viza tot planșeul scării B, iar defecțiunea nu putea fi sesizată de locatari, ci doar de eventuali specialiști cu aparatură specială.
Așadar, nu s-a putut reține că sunt întrunite cerințele răspunderii civile delictuale instituită de art.998-999 din vechiul Cod civil (aplicabil în cauză potrivit art.6 din noul Cod civil) întrucât lipsește elementul vinovăției pârâților. De altfel, nu s-a dovedit nici existența prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre acestea și pretinsul refuz al pârâților (care nu a fost dovedit) motiv pentru care instanța va respinge cererea privind obligarea pârâților la plata daunelor materiale.
Pe cale de consecință, văzând că pârâții datorează reclamantei doar contravaloarea cheltuielilor comune de întreținere restante aferente perioadei iunie-2011- octombrie 2011, instanța de fond a admis, în parte, acțiunea precizată și completată în temeiul art.46 din Legea nr. 230/2007 coroborate cu prevederile contractului de vânzare-cumpărare nr.586/04.03.2011 ( f.37 ds.fd.), respectiv suma de 386,81 lei calculată potrivit centralizatorului aflat la filele 94-95 dosar fond, având componenta I a debitului care cuprinde doar consum de apă caldă declarat de pârâți. Pe lângă această sumă pârâții vor fi obligați să achite penalități de întârziere în cuantum de 153,90 lei conform prevederilor art.49 din Legea nr.230/2007, de 0,2% pe fiecare zi de întârziere conform aceluiași centralizator, întrucât pârâții nu au putut dovedi că în perioada iunie - octombrie 2011 au achitat cheltuieli de întreținere așa cum s-au obligat față de noii proprietari ai imobilului.
Întrucât cererea reclamantei privind plata daunelor materiale a fost respinsă, în temeiul art. 276 Cod procedură civilă, aceasta a fost obligată să achite pârâților cheltuielile de judecată în sumă de 1300 lei reprezentând contravaloarea onorariului pentru expertiza tehnică judiciară.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 24 SUCEAVA criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare, a arătat că în mod nelegal prima instanță a admis doar în parte acțiunea, respingând, fără temei, cererea pentru plata sumei de 3775,84 lei reprezentând daune materiale cauzate prin refuzul pârâților de a permite accesul delegației asociației de a efectua lucrări de reparație la coloana comună de alimentare a apei calde în imobilul din ., nr. 14, ., . a sumei de 1201,86 lei penalități de întârzieri aferent debitului de apă pierdut prin fisura din coloana de apă comună.
A criticat motivarea superficială a hotărârii, instanța omițând să analizeze și să constate că este dată vinovăția pârâților pentru înregistrarea unui consum suplimentar de apă pierdut prin fisura di rețeaua de alimentare ca agent termic.
De asemenea, a criticat ignorarea înscrisurilor și a declarației martorului, cu care a dovedit pretențiile și preluarea irelevantă a concluziilor raportului de expertiză.
Cu privire la cuantumul prejudiciului, a apreciat că instanța a reținut greșit că acesta nu ar fi fost dovedit în condițiile în care consumul suplimentar a fost înregistrat pe listele de plată ale asociației, în sarcina pârâților, fiind defalcat în tabelele anexă la acțiune. Faptul că aceste sume au fost achitate furnizorului de către reclamantă se subînțelege pentru că, în caz contrar, se proceda la întreruperea apei.
A precizat că, în cauză, culpa pârâților este dată, pe de o parte, de efectuarea în cursul anului 2010 a unor lucrări la instalația sanitară din baia apartamentului proprietatea acestora, care au facilitat producerea fisurii în rețeaua comună amplasată sub pardoseala băii, iar pe de altă parte, refuzul acestora de a permite accesul reprezentanților asociației în apartament pentru a face reparațiile ce se impuneau la rețeaua fisurată.
A criticat și calculul greșit la obligarea pârâților să plătească cheltuieli de judecată.
Legal citați, pârâții intimați, prin apărător, au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat conform întâmpinării depuse la dosar și menținerea sentinței civile atacate, aceasta fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Verificând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că recursul este nefondat.
Potrivit declarațiilor martorilor, pârâții nu au putut fi găsiți acasă în perioadele când reprezentanții reclamantei au încercat remedierea unei eventuale defecțiuni care ar fi existat la coloana comună de a alimentare a apei calde a tronsonului de . a reținut și prima instanță, neputând dovedi refuzul acestora de a colabora în vederea restabilirii consumului de apă.
În aceste condiții, efectuarea expertizei tehnice și însușirea de către prima instanță a concluziilor acesteia nu poate fi considerată ca lipsită de pertinență, întrucât nu a fost contestată de către părți și nici combătută cu alte probe (f. 190).
Nu poate fi reținută apărarea reclamantei, în raport de concluziile expertului, relativ la culpa pârâților, determinată de lucrările executate la instalația sanitară din baie, având în vedere că defecțiunea nu era la coloana comună, ci la rețeaua de distribuție din canalul termic nevizitabil de sub pardoseală, motiv pentru care nu a putut fi depistată avaria.
Față de considerentele arătate explicit în hotărârea primei instanțe. Reclamanta nu a dovedit culpa pârâților în preluarea daunelor solicitate, astfel încât, în mod corect, acțiunea a fost respinsă cu privire la acest capăt de cerere.
Cheltuielile de judecată au fost acordate în raport de prevederile art. 276 C.pr.civ., întrucât cererea reclamantei de a se acorda daune materiale fiind respinsă, pârâții au fost obligați la plata contravalorii expertizei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 24 SUCEAVA, cu sediul în Suceava, ..3, . împotriva sentinței civile nr. 459/05.02.2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții intimați B. M. din Suceava, . nr.37, ., . și B. C. L. - din Suceava, . nr.14, .,. și de la Cabinet av. A. M. – Suceava, ., nr. 47, ., asp.1, jud. Suceava.
Obligă recurenta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 24 SUCEAVA să plătească intimaților B. M. și B. C. L. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.05.2014.
Președinte, D. D. | Judecător, M. T. | Judecător, C. M. |
Grefier, C. D. I. |
RED.T.M.
JUD.M:F.
TEHNORED. I.C.D
2 EX. – 17.06.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 319/2014. Tribunalul SUCEAVA | Prestaţie tabulară. Hotărâre din 03-06-2014, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
