Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1806/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1806/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 5681/285/2013
Dosar nr._ revendicare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1190
Ședința publică de la 28 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător G. D.
Grefier N. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de către pârâții C. S. și C. M. împotriva sentinței civile nr. 1806/30.05.2014 pronunțată de Judecatoria Radauti în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta Ieremiță V..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelanta C. M. asistată de av. S. S. care repreintă și pe apelantul lipsă C. S., precum și intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată apelul legal timbrat și procedează în legitimarea apelantei C. M. care se identifică cu CI . nr._ și a intimatei Ieremiță V. care se identifică cu CI . nr._.
Având cuvântul asupra probelor, av. S. S. solicită proba cu înscrisurile depuse la fond și în apel.
Intimata Ieremiță V. arată că nu se opune probei solicitate de apelantă, prin apărător, și solicită, la rândul ei, proba cu înscrisuri.
Av. S. S. arată că este de acord cu proba solicitată de intimată.
Instanța, în temeiul art. 478 aliniat 2, art. 479 aliniat 2 coroborat cu art. 255, art. 256 Cod procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și acordă cuvântul pe fond.
Av. S. S. solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în totalitate a sentinței apelate și respingerea ca nefondată a acțiunii pentru motivele arătate pe larg în cererea de apel de la filele 7-11 dosar, cu cheltuieli de judecată depunând în acest sens chitanța nr. 1257 în sumă de 800 lei reprezentând onorariu avocat.
Intimata Ieremiță V. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18 noiembrie 2013 pe rolul Judecătoriei Rădăuți, reclamanta Ieremiță V., în contradictoriu cu pârâții C. S. și C. M., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților să-i restituie suprafața de 901 mp teren identic cu p.f. nr.1908/2 din CF nr.5611 Rădăuți și radierea dreptului de proprietate al pârâților asupra acestei parcele, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a motivat că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 901 m.p. în litigiu prin efectul sentinței civile nr. 2570/22.06.2012 (ds. nr._ ) a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă. nr. 1287/20.05.2013 a Tribunalului Suceava, prin care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate după defunctele M. E. si M. M.-M..
Pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei în suprafață de 901 m.p. identică cu p.f. 1908/2 din CF 5611 Rădăuți prin efectul sentinței civile nr. 6/05.01.2009, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în ds. nr._ .
A apreciat reclamanta că nu era posibil ca instanța să constate dreptul de proprietate în favoarea pârâților C. S. și M. asupra p.f. 1908/2 din CF 5611 Rădăuți în temeiul art. 28 din Decretul-Lege 115/1934, motivat de faptul că acest text de lege era inaplicabil speței, întrucât acest teren a fost predat în 1962 la CAP și pe cale de consecință este supus prevederilor speciale ale Legii 18/1991 și nu putea fi uzucapat de pârâți.
Prin cererea introductivă formulată în ds. nr._, pârâții din prezentul proces, numiții C. S. și M. au înțeles să se judece în contradictoriu cu M. V. a lui I. și O. (înscris greșit numele acestuia Mariniucu în loc de M.), in calitate de moștenitor al proprietarei tabulare M. M. M..
Această persoană nu a avut calitatea de moștenitor al defunctei M. M. M., aceasta fiind moștenită doar de numita M. E., așa cum s-a constatat prin sentința civilă nr.1954/92 din 20 mai 1992 a Judecătoriei Radauti - ds. nr. 1707/1992.
M. M. M. - proprietara tabulară - a locuit în imobilul din mun. Rădăuți, în ., împreună cu părinții săi până prin anul 1930 când a decedat. Nu a fost căsătorită și nu a avut descendenți care să o moștenească. Ulterior decesului, terenul a fost deținut de fratele acesteia, M. D. a lui V., care a avut-o pe fiica sa M. E., aceasta deținând terenurile rămase după mătușa sa M. M. M. și D. M. a lui V..
Pârâtul M. V. este străin de moștenirea după E. M., din doua considerente: nu este trecut în certificatul de moștenitor emis după M. E. și nu are vocație succesorala după aceasta, întrucât E. a avut un fiu, M. G., predecedat, astfel încât moștenitor legal a rămas nepotul de la fiu, pe nume M. L.-C., iar dânsa are calitatea de moștenitor testamentar ( CM 162/26.04.2004). M. E. avut un frate - M. I., iar pârâtul din dosarul_ este fiul fratelui său - în concluzie nu avea vocație succesorală.
M. E. a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 și i s-a emis în acest sens titlul de proprietate 2640/19.08.1999, iar pentru . făcut cerere completatoare în baza Legii nr.247/2005, cerere admisă prin sentința civilă nr. 2570/22.06.2012 (ds. nr._ ) a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabila prin decizia civilă. nr. 1287/20.05.2013 a Tribunalului Suceava - după cum a mai arătat.
Pârâții din prezentul proces au solicitat să se constate dreptul lor de proprietate asupra parcelei 1908/2 din CF 5611 Rădăuți în baza prev. art. 28 din Decretul-Lege 115/1938, text ce stipulează că posesorul unui bun imobil care l-a stăpânit, în condițiile legii, timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate înscris în cartea funciară, poate invoca uzucapiunea. Aceste condiții nu sunt întrunite în speță, întrucât aceștia nu au posedat imobilul timp de cel puțin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, ceea ce face ca titlul lor de proprietate să nu fie caracterizat.
Istoricul faptelor:
- în anul 1991 numita M. E. solicită comisiei de fond funciar reconstituirea dreptului de proprietate asupra tuturor parcelelor de teren pe care le-a deținut și în timpul CAP ca lot statutar, inclusiv .>
- acesteia i se eliberează adeverința de proprietate nr. 332 din 20.11.1991 și planul de situație din 11.02.1992 și ulterior titlu de proprietate, în conformitate cu S.C. 1954/92 a Judecătoriei Rădăuți - ds. nr. 1707/92;
- prin s.c. 2712/29.08.2000 a Judecătoriei Rădăuți (ds. nr. 1777/2000 ) se admite cererea formulata de numitul C. T. prin care solicita constatarea dreptului de proprietate asupra aceleiași suprafețe de teren - . CF 5611 Rădăuți - în suprafața de 905 mp;
- prin d.c. 1263/15.10.2004 a Curții de Apel Suceava - ds. nr. 6275/2004 - s-a admis recursul formulat de ea în calitate de moștenitoare a numitei M. E. și a fost anulata s. c. nr. 2712/2000 a Jud. Rădăuți;
- prin s.c. 581/25.02.2005 a Judecătoriei Rădăuți - ds. nr. 2642/2003 - s-a radiat din CF 5611 Rădăuți dreptul de proprietate asupra p.f.. 1908/2 al numitului C. T.;
- prin s.c. 2455/19.09.2005 a Judecătoriei Rădăuți - ds. nr. 2742/2005 - s-a admis cererea ei, în sensul constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1499 din 13 iulie 2001 dintre C. T. si C. S. și M. și s-a dispus radierea intabulării pe numele acestora;
- prin s.c. nr. 6/05.01.2009, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în ds. nr._, pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei identică cu 1908/2 din CF 5611 a . uzucapiune;
- prin s.c. nr. 2570/22.06.2012 (Ds. nr._ ) a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabila prin d.c. nr. 1287/20.05.2013 a Tribunalului Suceava, prin care i-a fost reconstituit în mod definitiv și irevocabil dreptul de proprietate după defunctele M. E. si M. M.-M..
Întrucât suprafața de 901 m.p., identică cu p.f. nr. 1908/2 din CF 5611 Rădăuți se regăsește în cele două sentințe menționate - sentințe care sunt titluri de proprietate pentru părțile din proces - instanța va proceda la compararea titlurilor de proprietate și va da eficienta titlului său de proprietate întrucât acesta este mai caracterizat pentru că:
- s.c. nr. 2570/22.06.2012 (ds. nr._ ) a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabila prin D.C. nr. 1287/20.05.2013 a Tribunalului Suceava, prin care i-a fost reconstituit în baza Legii nr. 18/1991 în mod definitiv și irevocabil dreptul de proprietate după defunctele M. E. și M. M.-M., este mai caracterizată întrucât terenul în litigiu este guvernat de dispozițiile legii de restituire speciale deoarece acesta intre anii 1962-1989 s-a aflat in patrimoniul C.A.P. Rădăuți.
- prin s.c. nr. 6/05.01.2009, pronunțata de Judecătoria Rădăuți în ds. nr._, pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei identica cu 1908/2 din CF 5611 a . uzucapiune, acest lucru nefiind posibil într-o zonă în care terenurile au fost trecute în patrimoniul statului, fiind colectivizate, iar prev. art. 28 din Decretul-Lege 115/1938 nu pot fi incidente în speță, întrucât textul acestui articol stipulează că posesorul unui bun imobil care l-a stăpânit, în condițiile legii, timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate înscris în Cartea Funciară, poate invoca uzucapiunea, ori pârâții din prezentul dosar nu aveau cum să dețină terenul timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, în condițiile în care a fost scos din circuitul civil și trecut în proprietatea statului. Posesia pârâților nu a fost utilă nici după 1991. In acest sens solicită ca instanța să analizeze istoricul pe care l-a prezentat mai sus, spre ași forma convingerea că după 1991 între părți au avut loc nenumărate litigii cu privire la acest teren.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, înscrierile din cartea funciara trebuie să oglindească situația juridica reală și exacta a drepturilor privitoare la imobile. In cauza pendinteeste foarte clar faptul că înscrierea pârâților în cartea funciara nu este corespunzătoarea realității, întrucât actul pe baza căruia s-a făcut intabularea, respectiv sentința menționata, nu poate constitui un veritabil titlu de proprietate.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.563 Cod civil, art.36 din Legea nr.7/1996.
Prin întâmpinare, pârâții au invocat excepția autorității de lucru judecat, susținând că pretențiile reclamantei au mai făcut obiectul unor judecăți, fiind soluționate irevocabil prin sentințele civile nr.2994/1998 și 581/2005 ale Judecătoriei Rădăuți.
Pe fond, au solicitat respingerea acțiunii.
Au motivat că înscrierea în cartea Funciară nr._ a parcelei cadastrale nr._, în suprafață de 901 mp, s-a făcut în baza sentinței civile nr.6/5.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, . o parte a parcelei funciare nr.1908/2 înscrisă în CF nr.5611 Rădăuți, ori reclamanta nu face dovada că o moștenește pe M. M. a lui V. M., proprietara CF nr.5611. Singura rudă a proprietarei tabulare este Mariniucu V., fiind fratele lui M. E. și strănepotul lui M. M. M., cu care și autoarea reclamantei, M. E., s-a judecat în dosarul nr.2525/2002 soluționat prin sentința civilă nr.2576/11.09.2002 a Judecătoriei Rădăuți. Au mai precizat că sentința civilă nr.1954/1992 nu conferă calitate de moștenitoare lui M. E. după proprietarul tabular M. M. M..
Prin încheierea din 30.004.2014, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, conform art.431 al.1 Cod procedură civilă, apreciind că nu este dată tripla identitate sub aspectul cauzei, raportat la sentința civilă nr.2994/1998 și sentința civilă nr.581/2005, iar în ce privește primul capăt de cerere, revendicarea, nu este dată identitatea nici sub aspectul obiectului.
În cauza soluționată prin sentința civilă nr.581/25.02.2005 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă,reclamanta M. E. a solicitat radierea din CF nr.5611 Rădăuți a intabulărilor succesive ale pârâților C. T., C. S. și C. M. asupra p.v. 1908/2, în urma anulării sentinței civile nr.2712/2000 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată într-o acțiune în uzucapiune, în baza căreia s-a intabulat C. T., prin decizia civilă nr.1263/2004 a Curții de Apel Suceava, ori în cauza de față reclamanta Ieremiță V., prevalându-se de sentința civilă nr.2750/22.06.2012 a Judecătoriei Rădăuți, prin care a obținut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului suprafața de 901 mp teren identic cu p.f. nr.1908/2 din CF nr.5611 Rădăuți, solicită, în cadrul primului capăt de cerere, restituirea terenului în baza titlului său ce cere să se constate că este preferabil, și radierea dreptului de proprietate al pârâților asupra acestui teren cu care s-au înscris în cartea funciară, în cadrul celui de al doilea capăt de cerere, care este accesoriu, soluția depinzând de cea care va fi dată primul capăt.
Prin sentința civilă nr.2994/18.05.1998 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă, a fost respinsă acțiunea civilă în revendicare imobiliară promovată de M. E. împotriva lui C. T., C. S. și C. M. (numele fiind consemnat greșit C.), în dovedirea dreptului de proprietate reclamanta M. E. prevalându-se de titlul de proprietate nr.2640/1994, ori în cauza de față reclamanta Ieremiță V. invocă un drept de proprietate asupra terenului întemeiat pe sentința civilă nr.2750/22.06.2012 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă.
În vederea soluționării cauzei, s-au administrat probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei C. M. și au fost atașate dosarele nr._ soluționat prin sentința civilă nr.2750/22.06.2012 a Judecătoriei Rădăuți, respectiv nr._ soluționat prin sentința civilă nr.6/5.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți.
Prin sentința civilă nr. 1806/30.05.2014, prima instanță a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta Ieremiță V. în contradictoriu cu pârâții C. S. și C. M. și în consecință a obligat pârâții C. simion și C. M. să restituie reclamantei Ieremiță V. suprafața de 901 m.p. teren intravilan identică cu p.f.1908/2 din C.F. nr.5611 Rădăuți, a radiat dreptul de proprietate al pârâților asupra p.f.1908/2 din C.f. nr.5611 Rădăuți (devenit imobil cu nr. cadastral /topografic_ din C.F._ Rădăuți) și a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 1299,10 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pentru a dovedi dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat, reclamanta se prevalează de sentința civilă nr.2750/22.06.2012 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1287/20.05.2013 a Tribunalului Suceava, prin care a fost admisă plângerea formulată de Ieremiță V., în contradictoriu cu Comisiile de fond funciar municipală Rădăuți și județeană Suceava, intervenienți fiind C. S. și C. M., în consecință a fost anulată hotărârea comisiei județene de fond funciar nr.231/23.06.2011 și a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petentei pentru suprafața de 901 mp teren identic cu p.f. 1908/2 din CF nr.5611 Rădăuți, în calitate de moștenitoare a defunctelor M. E. și M. M. M. a lui V., cererea de intervenție în nume propriu formulată de intervenienții C. S. și C. M., prin care au solicitat să se constate că sunt proprietarii parcelei cadastrale nr._, formată în totalitate din . CF nr.5611 Rădăuți, fiind respinsă, ca nefondată.
Pârâții, în calitate de cumpărători, au încheiat cu C. T., în calitate de vânzător, pentru terenul în litigiu, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1499/13.07.2001 de notar Fomin S., pentru care, la cererea reclamantei Ieremiță V., s-a constatat nulitatea absolută și s-a dispus radierea din cartea funciară nr.5611 Rădăuți a înscrierii dreptului lor de proprietate cu privire la p.f. 1908/2, în suprafață de 901 mp, prin sentința civilă nr.2455/19.09.2005 a Judecătoriei Rădăuți, irevocabilă.
Ulterior, pârâții au obținut sentința civilă nr. 6/5.01.2009 a Judecătoriei Rădăuți, prin care, judecându-se în contradictoriu cu Mariniucu V., s-a constatat că au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra p.f. 1908/2 din CF nr.5611 Rădăuți, și în baza acestei hotărâri judecătorești s-au intabulat în CF nr._ Rădăuți.
Cum hotărârea judecătorească de care se prevalează reclamanta, prin care s-a stabilit, în procedura Legilor fondului funciar, îndrituirea acesteia la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 901 mp, identică cu p.f. 1908/2 din CF nr.5611 Rădăuți, în calitate de moștenitoare a fostului proprietar tabular deposedat, M. M. M. a lui V., se impune pârâților cu putere de lucru judecat, conform art.435 Cod procedură civilă, pe când hotărârea judecătorească în procedura uzucapiunii nu a fost obținută de pârâți în contradictoriu cu reclamanta, în virtutea vocației succesorale concrete a acesteia după proprietarul tabular, ci, cu rea-credință, având în vedere litigiile anterioare în care M. E., mama reclamantei, și apoi aceasta din urmă au invocat calitatea de moștenitoare după proprietarul tabular, cu o persoană străină de succesiunea defunctei M. M. M. a lui V., instanța a dat preferință titlului reclamantei, obținut cu respectarea dispozițiilor legale. Pe cale de consecință, posesia exercitată de pârâți asupra terenului, care a fost identificat în raportul de expertiză întocmit de expertul S. E. în dosarul nr.4513/2011 al Judecătoriei Rădăuți, posesie recunoscută de pârâta C. M. la interogatoriu, precum și de pârâtul C. S., în condițiile art.358 Cod procedură civilă, având în vedere refuzul nejustificat de a se înfățișa, este nelegitimă, în temeiul art.563 cod civil instanța a obligat pârâții să-l restituie reclamantei.
În temeiul art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996 (în forma în vigoare la data înscrierii) rap. la art.80 din Legea nr.71/2011, instanța a dispus rectificarea Cărții funciare nr._ Rădăuți, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților asupra imobilului cu nr. cadastral/topografic_, în suprafață de 901 mp, titlul în baza căruia s-au înscris nefiind valabil pentru considerentele mai sus expuse.
În temeiul art.453 Cod procedură civilă, pârâții, ca parte căzută în pretenții, au fost obligați la cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru și onorariul mediatorului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții C. S. și C. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au precizat că sentința instanței de fond este consecința interpretării greșite a prevederilor legale în materie de revendicare, radiere tabulară și de probă a dreptului de proprietate în cadrul unei acțiuni în revendicare, totodată, fiind nesocotit probatoriul cu înscrisuri, impunându-se interpretarea coroborată a tuturor înscrisurilor și nu recunoașterea eficienței probatorii doar a înscrisurilor administrate la solicitarea reclamantei, fără luarea în seamă a înscrisurilor depuse de ei.
Au arătat că reclamanta a revendicat o suprafață de 901 mp teren intravilan Rădăuți, ., identic cu p.f. 1908/2 din CF 5611 Rădăuți, proprietar tabular inițial fiind M. M. a V. M., invocând că pentru acest teren i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza S.C. nr. 2570/2012a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă prin D.C. nr. 1287/2013 a Tribunalului Suceava, hotărâri opozabile lor, pentru că au avut în dosar calitate de intervenienți în interes propriu, cererea incidentală fiind respinsă și că „titlul" lor, reprezentat de sentința civilă nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți, dată în materie de uzucapiune, este ineficient în raporturile cu reclamanta, deoarece această hotărâre nu a fost obținută în contradictoriu cu reclamanta, moștenitor cu vocație succesorală concretă după proprietarul tabular.
Au susținut că în materie de revendicare, când ambele părți își opun titluri asupra terenului revendicat, instanța urmează a examina comparativ titlurile și a acorda câștig de cauză părții al cărei drept este preferabil și al cărei titlu este mai bine caracterizat.Astfel, chiar în condițiile în care sentința civilă nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți le este opozabilă și are caracter obligatoriu, prin raportare la art. 435 al. 1 C.pr.civ., deopotrivă, S.C. nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți este opozabilă reclamantei în raport de art. 435 al. 2 C.pr.civ. și, mai mult decât atât, în raport de art. 26 al. 2 L. 7/1996 rep., forma în vigoare la data pronunțării sale.
Potrivit textului de lege, sunt opozabile față de terți fără înscriere în cartea funciară drepturile reale dobândite de orice persoană fizică prin hotărâri judecătorești translative sau constitutive de drepturi, după caz.
Hotărârea pronunțată în materie de uzucapiune este o hotărâre constitutivă de drepturi reale, constituind o veritabilă excepție de la opozabilitatea înscrierilor săvârșite în cartea funciară, prin efectul său retroactiv consolidând dreptul lor de proprietate asupra terenului revendicat în raporturile cu reclamanta. Cel cu care s-au judecat pentru a obține terenul este succesor în drepturi universal după M. M. a M. V., calitate pe care o are și reclamanta, care culege, în mod abstract, prin retransmitere, în calitate de legatar universal (conform testamentului aut. sub nr. 162/2004) al def. M. E., după M. D., fratele def. M. M. M., bunurile acesteia din urmă.
Astfel, M. M. M. figurează înscrisă în CF 5611 a . .>
Au arătat că pentru aceasta, prin Procesul-verbal de ședință din 04.03.1925 a fost numit curator ad-hoc (datorită faptului că M. măria M. era de 15 ani dispărută) T. E. (soțul lui T. E., sora lui M. M. M.) și s-a luat act de acordul părților în vederea întabulării dreptului de proprietate astfel: D. a V. M. (fratele lui M. M. M.) cu . casa 2154 și p.f. 1908/1; M. M. M. p.f. 1908/2; E. a V. M. (căs. T.), sora lui M. M. M., cu p.f. 1908/10, 1908/11; I. M., fratele lui M. M. M., cu parcelele 1908/12, 1908/13, 1908/14, 1908/15.
Au precizat că terenul identic cu . folosit după întocmirea Procesului-verbal de familia E. și E. T., care au avut un fiu, G. T. (decedat în 1989) și nu a fost înscris în registrele agricole anterioare cooperativizării, fiind limitrof terenului curți-clădiri unde aceștia aveau construită gospodăria (pe .), identic cu . 8616 a corn. cad. Rădăuți și vis-a-vis de terenul lui M. D., cu gospodăria aferentă, situată pe .. în RA 1959-1962, T. E., de pe ., figurează cu 0,05 ha teren curți-clădiri, iar M. E. (fiica lui M. D. și E.), de pe ., figurează cu 0,02 ha teren curți-clădiri.
Au precizat că prin sentința civilă nr. 1954/20.05.1992 a Judecătoriei Rădăuți i s-a reconstituit lui M. E. dreptul de proprietate pentru 1.730 mp teren situat în orașul Rădăuți, .) învecinat cu Tomiac O., reținându-se că aceasta a moștenit de la tatăl său și de la o mătușă fără copii această suprafață, după care obține TP 2640/1994, în care în intravilan figurează 3 suprafețe pe . de 200 mp curți-construcții (cea evidențiată în RA anterioare cooperativizării); una de 1.000 mp (învecinată cu C. T. în partea vestică) și alta de 730 mp, ultimele două având categoria de folosință teren arabil.
Suprafața de 1.000 mp era de fapt amplasată peste drum de gospodăria lui M. E., fiind limitrofa terenului în litigiu din cauza pendinte, la acel moment deținut de numitul C. T., care îl dobândește de la T. G. (fiul lui T. E. și T. E.) în baza unui act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din 16.12.1964 (având ca obiect casa și grădina în suprafață de 14,5 ari, din care 9 ari teren arabil, 5,5 ari teren bahnă). Terenul includea suprafața de 370 mp identică cu . 8616 Rădăuți, vândută în formă autentică de T. G. lui C. T. în baza cvc 260/31.01.1974 (nu a putut fi vândută și diferența de teren, 901 mp în fapt, deoarece nu era reglementată situația sa juridică printr-o hotărâre judecătorească). La rândul său, C. T. înstrăinează către noi casa și grădina de pe . în baza actului sub semnătură privată din 19.04.1996, urmat de cvc 2512/19.04.1996. Iar prin cvc 1499/13.07.2001 înstrăinează către noi p.f. 1908/2 din CF 5611 a corn. cad. Rădăuți, pentru care C. T. obținuse constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, prin S.C. 2712/29.08.2000 a Judecătoriei Rădăuți.
Au precizat că, în contextul în care această ultimă hotărâre este desființată prin decizia civilă nr. 1263/2004 a Curții de Apel Suceava, în contextul în care cvc 1499/2001 este anulat prin S.C. nr. 2455/2005 a Judecătoriei Rădăuți, în contextul în care prin S.C. 581/2005 a Judecătoriei Rădăuți s-a dispus reînscrierea lui M. M. M. cu terenul de 901 mp identic cu p.f. 1908/2 din CF 5611 Rădăuți, sens în care este întocmită încheierea CF 2813/2007, au fost nevoiți a formula o acțiune în uzucapiune, prin care să reglemeze situația juridică a terenului de 901 mp.
Acesta este contextul în care au obținut sentința civilă nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți, pârât fiind Mariniucu V., fiul lui M. I., frate cu M. E., nepot de fiu după M. D., frate cu M. M. M., judecându-se în contradictoriu cu un moștenitor al proprietarului tabular - singurul moștenitor legal în viață al lui M. M..Calitatea de moștenitor prin retransmitere după M. M. M. a lui Mariniucu V. este incontestabilă: M. E. este postdecedată lui M. D., culegând, în indiviziune, alături de M. I., M. E. și Lozinschi V., averea acestuia (printre care și terenul identic cu ., moștenitor după proprietarul tabular și vocație succesorală concretă are și T. E., moștenită de T. G., succedat în drepturi (cu titlu particular) de C. T., apoi de apelanți.
Au precizat că după M. E. (potrivit CM 183/957 din 30.09.1957) au rămas ca moștenitori M. I., fiu, M. E., fiică și Lozinschi V., fiică postdecedată, în final cotele de 1/2 parte indiviză revenind fiecăruia dintre M. I. și M. E., care, în contradictoriu cu nepotul său de frate, același Mariniucu V., prin S.C. nr. 2576/2002 a Judecătoriei Rădăuți obține constatarea dobândirii prin prescripție achizitivă a dreptului de proprietate cu privire la întreg imobilul constând în casă situată în mun. Rădăuți, ., că M. E. își vinde toată averea din intravilan către Ieremiță A.-I., prin contractul de întreținere 2677/2008 - printre care . 928 mp, parcelă ulterior vândută către U. T. și A. C., prin mandatar M. V. M. (cvc 2829/2006), iar Ieremiță V., legatar universal după M. E., formulează în baza L. 247/2005 cerere de reconstituire pentru terenul identic cu . proveniența terenului de la M. M. M. și calitatea sa de moștenitor prin retransmitere după proprietarul tabular.
Au arătat că aceeași calitate o are și Mariniucu V., de moștenitor după proprietarul tabular, în contradictoriu cu care s-a pronunțat S.C. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți. Starea de indiviziune aparentă dintre acesta și reclamantă provine din succesiune, neavând relevanță modalitatea în care sunt emise actele de reconstituire în baza L. 18/1991. Reclamanta ar fi trebuit să uzeze de calea acțiunii de ieșire din indiviziune, nu de revendicare în contradictoriu cu succesorul cu titlu particular al celuilalt coindivizar.
Au precizat că Diviziunea poate fi ceruta chiar când unul sau mai mulți din erezi au posedat părti separate din succesiune, daca nu a fost act de împărțeala sau daca nu se poate opune prescripția.
Au susținut că reclamanta este doar coindivizar, alături de Mariniucu V., dar și de moștenitorii lui T. E., ai realității imobiliare revendicate,opunându-i pe cale de excepție dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea prev. de art. 28 Decr.-lege 115/1938, fiind îndeplinite și condițiile joncțiunii posesiilor, neavând relevanță cele statuate în dosarul finalizat prin sentința civilă nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți, în care nu s-a analizat situația juridică a suprafeței de 901 mp prin prisma stării de indiviziune existente între moștenitorii proprietarului tabular; S.C. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți este opozabilă reclamantei, în condițiile art. 435 al. 2 C.pr.civ., nefacându-se dovada că reclamanta sau autoarea sa ar fi deținut acest teren ulterior anului 1925, până în prezent; posesia utilă îndelungată exercitată de T. E., apoi T. G., apoi C. T., apoi subsemnații asupra acestui teren împiedică reclamanta să obțină câștig de cauză în examenul comparativ al titlurilor opuse reciproc, fiind preferabil dreptul lor și mai bine caracterizat titlul autorului lor originar, T. E..
Au precizat că trimiterile instanței de fond la art. 34 pct. 1 L. 7/1996 sunt greșite, literatura de specialitate statuând că punctul 1 reglementează două cazuri a căror existență, dacă este constatată, îndreptățește promovarea unei acțiuni de rectificare carte funciară: înscrierea în cartea funciară nu este valabilă și nevalabilitatea actului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea.
Au arătat că primul caz, reținut de instanța de fond, vizează, la rândul său, două
posibile situații, respectiv nevalabilitatea încheierii de carte funciară și nevalabilitatea propriu-zisă a înscrierii în cartea funciară, instanța de fond reținând a doua ipoteză.
Au precizat că greșit a fost admis capătul de cerere întrucât a doua ipoteză reținută este dată când actul juridic, înscrisul constatator al acestuia și încheierea de carte funciară sunt conforme, valabile și concordante, însă înscrierea în cartea funciară nu s-a conformat acestora (C. C., „Legislația cadastrului și a publicității imobiliare. Comentarii și explicații", Ediția 2, Editura C.H. B., 2007, pag. 150-151), iar cât timp înscrierea lor în cartea funciară s-a dispus în baza sentinței civile nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți, conformându-se acesteia, nu poate fi reținut textul art. 34 pct. 1 L. 7/1996.
În drept au invocat dispozițiile art. 466 și urm. C.pr.civ., art. 453 C.pr.civ.
Intimata Ieremiță V. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
A motivat că sentințele civile ce-i sunt favorabile și depuse la dosar au fost judecate de mai multe complete de judecată atât la Judecătoria Rădăuti cât și la Tribunalul Suceava.
Cu privire la sentința civilă nr.6/05.01.2009 a precizat că partea adversă a soților C. și a numitului Mariniucu V. nu avea nici o calitate legala de a fi parte in proces, nu are nici certificat de moștenitor și nici vocație succesorala după M. E. fiind doar nepot, în acest apel fiind introduse parcelele de teren, persoane si contracte de vânzare cumpărare ce nu au legatura cu cauza din dosar și cu susțineri false despre relațiile de rudenie.
A precizat că familia T. E. și E. nu are nici un document și nici calitate de proprietar sau moștenitor asupra parcelei în cauză .În procesul verbal din 02.04.1925 T. E. este numit curator, dar nu dobândește dreptul de proprietate sau moștenitor după M. M. M., aceasta fiind proprietar tabular.
A precizat că T. E. nu face parte din familia M., ci este o coincidenta de nume și vecini.
A precizat că M. E. este născuta la 05.12.1891, tatăl fiind A. C., iar mama fiind D. fiica lui D. B. căsătorită cu M. D. a lui V. la 07.09.1908, acesta fiind frate cu M. M. M. și tatăl E. M., iar conform actelor autentice fam.T. a avut doar 370 mp după cum reiese din contractul de vânzare- cumpărare din 31.01.1974 între T. și C., iar T. G. a obținut moștenirea la 06.10.1972, actul de vânzare -cumpărare scris de mână nu corespunde cu actul autentic.
A precizat că dreptul de uzucapiune nu se aplică terenurilor din Rădăuți întrucât a fost zona C.A.P., iar instanțele de judecata au anulat uzucapiunea, contracte de vânzare-cumpărare și întabulare in sentințe civile și decizii atașate la dosar.
Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de recurs invocate în raport cu probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, Tribunalul constată următoarele:
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță suprafața de teren de 901 mp ce face obiectul acțiunii în revendicare deduse judecății, situată în intravilanul Mun. Rădăuți, ., identic cu p.f. 1908/2 din CF 5611 Rădăuți are ca proprietar tabular inițial pe M. M. a V. M..
Reclamanta invocă faptul că este titulara dreptului de proprietate cu privire la această suprafață de teren în baza sentinței civile nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1287/2013 a Tribunalului Suceava, prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la p.f. 1908/2 din CF 6511 Rădăuți, de 901 mp, în calitatea de moștenitoare a autorilor M. E. și M. M.-M..
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de pârâții-apelanți ca nefondată.
Pârâții opun reclamantei „titlul ” lor, reprezentat de sentința civilă nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți (fila 65- ds. 4513/285 al judecătoriei Rădăuți), prin care s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune în contradictoriu cu pârâtul Mariniucu V., deși în considerentele acestei sentințe se invocă transmiterea succesivă a dreptului de proprietate cu privire la . convenții sub semnătură privată de la T. G. la C. T. și de la acesta din urmă în favoarea apelanților C. S. și C. M., fără a se justifica legitimarea procesuală pasivă a pârâtului Mariniucu V..
Întrucât ambele părți își opun titluri cu privire la terenul revendicat, prima instanță în mod corect a procedat la analiza comparativă a titlurilor și a acordat câștig de cauză reclamantei, apreciind că dreptul acesteia este preferabil și că titlul ei este mai bine caracterizat.
Față de critica apelanților în sensul că nu doar sentința civilă nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți este opozabilă pârâților apelanți și are caracter obligatoriu, ci și sentința civilă nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți este opozabilă reclamantei în raport de art. 435 aliniat 2 Cod procedură civilă și de art. 26 aliniat 2 din Legea nr. 7/1996 republicată, tribunalul reține următoarele:
Sentința civilă nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1287/2013 a Tribunalului Suceava, fiind pronunțată în contradictoriu cu pârâții apelanți din prezenta cauză ( care au avut calitate de intervenienți în interes propriu în acel litigiu) este opozabilă acestora în condițiile art. 435 aliniat 1 din Codul de procedură civilă, iar autoritatea de lucru judecat ce decurge din această hotărâre se opune apelanților cu puterea unei prezumții absolute, pe când statuările instanței din sentința civilă nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți au față de reclamanta-intimată doar valoarea unei prezumții relative, prezumție care poate fi răsturnată prin dovada contrară, potrivit art. 435 aliniat 2 din Codul de procedură civilă. Or, dovada contrară produsă de reclamantă în cauza dedusă judecății este tocmai sentința civilă nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1287/2013 a Tribunalului Suceava.
Astfel statuările din considerentele deciziei civile nr. 1287/2013 a Tribunalului Suceava în sensul că reclamanta din prezenta cauză, în calitate de legatar universal, are vocație asupra întregii mase succesorale rămase după autoarea M. E., că acesta din urmă, raportat la dispozițiile sentinței civile nr. 1954/20.05.1992 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. 1707/1992, în calitate de nepoată după frate a numitei M. M. M., a preluat, prin succesiune legală averea proprietarei tabulare anterior menționate și că, în acel litigiu, intervenienții în interes propriu C. S. și C. M., deși au contestat vocația succesorală a autoarei M. E. după M. M. M., nu au reușit să facă dovada contrară celor rezultate din dispozițiile sentinței civile nr. 1954/1992 a Judecătoriei Rădăuți, se opun cu autoritate de lucru judecat în prezenta cauză și nu pot face obiectul analizei instanței.
Deși apelanții susțin că și titlul lor - sentința civilă nr. 6/2009 a Judecătoriei Rădăuți- a fost pronunțată în contradictoriu cu un moștenitor al proprietarei tabulare, respectiv cu pârâtul Mariniucu V., fiul lui M. I., nepot de fiu după M. D., frate cu M. M. M., instanța reține că eventuala legătură de rudenie dintre Martincu V. și M. M. M. nu conduce automat la concluzia că Mariniucu V. ar avea calitatea de moștenitor al proprietarei tabulare, în lipsa unui certificat de moștenitor sau al unei hotărâri care să constate că el sau autorii lui au acceptat în termenul legal de opțiune succesorală moștenirea după M. M. M..
Apelanții susțin că reclamanta ar avea doar calitatea de coindivizar asupra parcelei în litigiu,rezultată din sentința civilă nr. 2570/2012 a Judecătoriei Rădăuți, alături de Mariniucu V. și de moștenitorii lui T. E. (față de care pârâții apelanți ar avea vocație prin retransmitere, în calitate de succesori cu titlu particular) și că, în acest context, pârâții opun pe cale de excepție dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Tribunalul apreciază că această susținere a apelanților este neîntemeiată, pe de o parte pentru că nu s-a făcut dovada calității de moștenitori ai numiților Mariniucu V. și T. E. după M. M. M. ( potrivit considerentelor anterior expuse), iar pe de altă parte, pentru a putea fi invocată o eventuală stare dec indiviziune între moștenitorii proprietarei tabulare în privința unui teren ce face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, trebuie să existe cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de fiecare dintre acești moștenitori, condiție necesară pentru justificarea îndreptățirii la reconstituire și a repunerii în termenul de acceptare a succesiunii după autorul deposedat.
În consecință, apreciind că motivele de apel invocate sunt nefondate, potrivit art. 480 aliniat 1 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a respinge apelul ca nefondat.
Având în vedere că intimata-reclamantă nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată, potrivit art. 452 Cod procedură civilă, cererea acesteia de obligare a apelanților la plata acestor cheltuieli urmează a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către pârâții C. S. și C. M. ambii domiciliați în mun. Rădăuți, ., jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1806/30.05.2014 pronunțată de Judecatoria Radauti în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta Ieremiță V. domiciliată în mun. Rădăuți, ., ., ., ca nefondat.
Respinge cererea intimatei reclamante de obligarea a apelanților la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.11.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. A. G. D. N. A.
RED G.D./Tehn. NA
Jud. fond P. G.
5 ex/18.12.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 278/2014. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 1638/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
