Partaj judiciar. Decizia nr. 1658/2014. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1658/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 4002/206/2009

Dosar nr._ -partaj judiciar-

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 1658

Ședința publică din data de 2 decembrie 2014

Completul compus din:

Președinte: C. L.

Judecător: V. E. L.

Judecător: S. A.

Grefier: N. A.

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta N. M., împotriva sentinței civile nr. 735 din 3 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, intimați fiind pârâții D. M., R. V., N. E. A., N. H. A., N. E. C., N. O. D., N. A. Danbiela, N. M. și reclamanta S. M..

Dezbaterile asupra prezentei cauze au avut loc în ședința publică din data de 18 noiembrie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 25 noiembrie 2014, ca mai apoi, din același motiv, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 2 decembrie 2014.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 11 decembrie 2009 pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, reclamanta S. M. i-a chemat în judecată pe pârâții D. M., R. V., N. A., N. E. A., N. H. A. și N. M. a lui A., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să dispună ieșirea din indiviziune din CF 30.187 provenită din conversia CF 467 F. și CF 10.186, provenită din conversia CF 1451 F.; să se constate că defuncții N. S., decedat la data de 24 august 1990 și N. A., decedată la data de 16 april8ie 2003, au construit în timpul căsătoriei un grajd cu bucătărie de vară, o magazie și o șură; să se dispună partajarea masei succesorale rămasă după cei doi defuncți urmând a se forma loturi pentru părți, să se constate că moștenirea este grevată de un pasiv succesoral în sumă de 1500 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare privind pe defuncta N. A., urmând a se dispune înscrierea loturilor în CF.

În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe disp. prev. de art. 728 Cod civil, art. 111 Cod proc. civilă, reclamanta a arătat că în CF 30.187 și nr. 30.186 F., dreptul de proprietate este înscris pentru ea și pârâți, în baza certificatului de moștenitor nr. 98 din 13 octombrie 2003, eliberat de BNP S. C.. A precizat că masa succesorală după defuncta N. A., se compune din suprafața circa 16.000 mp teren fânaț, situat în . numit Podirei, învecinat cu N. S., Anișoi D. și N. N. și un grajd cu bucătărie de vară, magazie și șură, situat pe terenul de mai sus, construite în timpul căsătoriei cu defunctul N. S..

A precizat că moștenitori după defuncta N. A., sunt reclamanta în calitate de fiică, pârâții D. M., R. V., N. A., în calitate de fii și fiice și pârâții N. E. A., N. H. A. și N. M., în calitate de urmași după fiul post decedat N. A.. A mai arătat reclamanta că fiecare moștenitor folosește câte o suprafață de teren, iar construcțiile sunt folosite de pârâtul N. A..

În dovedirea acțiunii s-a depus la dosar certificat de atestare fiscală, certificat de moștenitor nr. D 98 din 13 octombrie 2003, privind pe defuncta N. A., schița arborelui genealogic, acte de stare civilă, extras privind CF 30.187 și 30.186 ale .>

La data de 2 februarie 2010, pârâta N. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat înțelegerea intitulată „Tranzacție de partaj voluntar” din 27 august 2003, prin care moștenitorii defuncților N. S. și A., au convenit asupra modului de partajare a următoarelor imobile: grajd cu căsoaie și standoală și suprafața de 14.207 mp teren.

Conform partajului dintre părți, construcțiile au revenit în lotul lui N. A. care a achitat sulta cuvenită celorlalți moștenitori cu excepția lui S. M..

S-a precizat că N. A. a dobândit dreptul de abitație pentru construcția căsoaie, iar terenul a fost partajat astfel: lotul nr. 1 pentru N. A. împreună cu construcțiile, lotul nr. 2 pentru D. M., lotul nr. 3 pentru N. A., și dreptul de abitație în căsoaie, lotul 4 pentru S. M. și lotul 5 pentru R. V., care prin contractul de vânzare cumpărare din 20 aprilie 1993 l-a înstrăinat lui N. A..

Pârâta a menționat că la grajd, căsoaie și standoală, s-au făcut lucrări de către defunctul N. A. care au fost avute în vedere la partajul voluntar încheiat. Că, după decesul lui N. A. a făcut următoarele lucrări la grajd: reparații la pereți, tavan și instalația electrică în valoare de 1000 lei.

Alăturat întâmpinării s-a anexat în copie tranzacția de partaj voluntar, planul de situație cu loturi, contractul de vânzare cumpărare, chitanța de plată a sultei și certificatul de moștenitor nr. 94/2009 emis după defunctul N. A., după care au rămas moștenitori N. A. E., N. H. A. și N. M..

La dosar s-a depus dispoziția nr. 1444 din 14 iulie 2009, conform căreia a fost numit curator pentru minorii N. A. E., N. H. A., numita M. E..

Răspunzând întâmpinării formulate de N. M., reclamanta a arătat la data de 16 februarie 2010 că nu a existat partaj voluntar între ea și defunctul N. A., că nu a semnat tranzacția de partaj voluntar din 27 august 2003 și nu a primit sultă, precizând că a primit de la defunctul N. A. o tranzacție nesemnată de nici unul din moștenitorii defunctei N. A., iar grajdul a fost construit de autorii părților și de pârâtul N. A., care a cumpărat materialul lemnos cu banii lui proprii, iar ulterior a ridicat grajdul împreună cu defuncții lui părinți și l-au acoperit. S-a contestat faptul că s-au refăcut pereții și tavanul grajdului, menționându-se că N. M. a refăcut instalația electrică care a costat suma de 100 lei.

La aceeași dată, reclamanta a formulat o precizare la acțiunea inițială prin care a arătat că defuncta N. A., a fost înmormântată de defunctul N. A. cu care aceasta locuia în gospodărie, că avea pregătite o parte din lucrurile de înmormântare, iar reclamanta a contribuit cu suma de 1500 lei, menționând că ajutorul de înmormântare a fost ridicat de N. A..

La data de 26 februarie 2010, N. A. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate nulitatea actului intitulat „Tranzacție de partaj voluntar”, întocmită de defunctul N. A. la data de 27 august 2003, care nu a fost semnată de S. M., aceasta nefiind de acord cu împărțeala pe cale voluntară a moștenitorii, întrucât nu au fost întrunite condițiile prev. de art. 730 alin. 1 Cod civil; să se dispună partajarea masei succesorale rămasă după defuncții N. S. și N. A. și formarea loturilor pentru moștenitori conform cotelor legale; să se dispună compensarea între sumele ce urmează a fi restituite ca urmare a partajului voluntar și sumele ce reprezintă valoarea contribuției sale la construirea grajdului.

Pârâtul a precizat că partajul voluntar a fost semnat de pârâți la insistențele lui N. A. însă nu reprezintă acordul lor de voință, menționându-se că grajdul și bucătăria de vară au fost edificate de negură aurelian pe cheltuiala lui pe terenul proprietatea părinților săi. A solicitat alcătuirea de loturi în natură, urmând ca instanța să dispună completarea masei de partajat cu o șișcorniță cu motor electric în valoare de 1000 lei și un motor dinamo – electric, pentru captarea apei din fântână în valoare de 300 lei.

Pârâtul N. A. a formulat întâmpinare la cererea pârâtei N. M., menționând că nu a existat un partaj voluntar cu privire la averea rămasă după autorii lor, nu a primit nici o sumă de bani cum se menționează în tranzacție, precizând că grajdul cu bucătărie de vară și magazie, cât și șura, au fost construite de el. Că, la momentul respectiv, a lucrat ca muncitor forestier în pădure timp de doi ani, iar cu banii câștigați a cumpărat lemnul și a plătit muncitorii pentru ridicarea grajdului și anexelor. Că, a convenit cu fratele său ca bucătăria de vară să-i revină, având în vedere contribuția pe care a avut-o la construirea grajdului cu anexe și ținând cont de dorința mamei lor, exprimată înainte de deces ca el să locuiască în bucătăria de vară. Că, actul de tranzacție prezintă o . prevederi care nu corespund realității, iar după decesul lui N. A., în perioada 2003 – 2009, cu excepția sezonului rece, a locuit împreună cu familia în bucătăria de vară. După decesul lui N. A., pârâta N. M. a făcut presiuni pentru a-l determina să plece din bucătăria de vară în sensul că i-a întrerupt alimentația cu energie electrică, accesul la fântâna din curte și a făcut denunțuri calomnioase la adresa sa.

Că, din anul 1991, data căsătoriei lui N. M. cu N. A., nu a contribuit la nici un fel de îmbunătățiri la construcțiile din litigiu, întrucât acestea nu au necesitat reparații, iar după decesul lui N. A., N. M. a reparat doar instalația electrică pentru care a cheltuit doar suma de 100 lei, aceasta având gospodărie proprie în satul Deia.

A solicitat să i se atribuie lotul nr. 1 pe care se află construcțiile.

La data de 4 martie 2010, R. V. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate nulitatea actului intitulat „Tranzacție de partaj voluntar”, întocmită la data de 27 august 2003 și să se dispună o nouă partajare a masei succesorale după defuncții N. S. și A.; să se constate nulitatea absolută a antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între ea și defunctul N. A. la data de 20 aprilie 1993.

În motivarea cererii întemeiată în drept pe dispozițiile prev. de art. 730 alin. 1, 797, 747, 948, 996 cod civil și art. 119, 120 Cod proc. civilă, s-a arătat că prin actul intitulat „Contract de vânzare cumpărare”, încheiat sub semnătură privată la data de 20 aprilie 1993, a vândut suprafața de 12 ari ce reprezenta o parte din cota de moștenire legală ce i se cuvenea în urma decesului lui N. A., dar la momentul încheierii actului N. A. era în viață, decesul ei survenind în anul 2003. A precizat că actul de vânzare cumpărare este nul întrucât a fost nesocotită dispoziția prev. de art. 965 alin. 2 și art. 702 din Codul civil, menționându-se că terenul înscris în CF 1541 F., era proprietatea lui N. A., dobândit în baza sentinței civile nr. 1087 din 31 martie 1994.

Pârâta R. V. a formulat întâmpinare la întâmpinarea pârâtei N. M. și a solicitat admiterea acțiunii formulată de S. M., să se dispună partajarea în natură a bunurilor rămase după autorii lor, reiterându-se susținerile din cererea reconvențională.

Pârâta D. M. a formulat întâmpinare la data de 4 martie 2010, prin care a arătat că nu a existat partaj voluntar între ea și defunctul N. A., precizând că atunci când a avut loc succesiunea după N. A., ea nu a avut suficienți bani pentru achitarea taxei de timbru, împrejurare în care defunctul N. A. i-a împrumutat suma de 2.400.000 lei vechi. Că, atunci când a vrut să-i restituie, defunctul N. A. i-a refuzat, i-a mai dat suma de 600.000 lei vechi, precizând că suma reprezintă cota care-i revine din casă. A menționat că grajdul cu căsoaie, standoala și șura au fost construite de autorii lor împreună cu pârâtul N. A., solicitând să-i fie atribuit lotul nr. 2.

La data de 26 mai 2010, pârâtul N. A. a făcut o precizare la cererea formulată de N. M., menționând că construcția grajdului și a unei anexe, a fost finalizată în martie 1949, că din luna februarie 1946 până în noiembrie 1949, a lucrat la firma de exploatație silvică Veil Câmpulung Moldovenesc și a achiziționat material lemnos și a plătit muncitorii pentru construirea grajdului. A contestat că N. A. ar fi avut vreo contribuție la ridicarea grajdului întrucât nu a realizat venituri, iar o perioadă de timp a fost bolnav. A arătat că după decesul lui N. A., a locuit în bucătăria de vară, mai puțin iarna. De asemenea, a reiterat susținerile din cererile anterioare și a depus la dosar copie de pe partea de muncă și veniturile realizate în perioada 1946 – 1955.

La data de 11 iunie 2010, reclamanta a făcut precizări la acțiunea inițială menționând că pasivul în sumă de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare după N. A. au fost suportate de ea.

La data de 28 octombrie 2010, reclamanta și-a completat acțiunea, în sensul introducerii în masa bunurilor de partajat a unei case de locuit situată în . autorii săi în anul 1966, în baza autorizației de construire eliberată pe numele defunctului N. S., casa fiind construită pe terenul defunctei N. A..

S-a arătat că acest imobil este cuprins în certificatul de moștenitor nr. D 98/2003, după defuncta N. A., precizându-se că imobilul a fost ridicat după ce a fost demolată o altă casă proprietatea autorilor săi.

La data de 18 noiembrie 2010, cauza a fost suspendată în baza art. 244 alin. 1 Cod proc. civilă, până la soluționarea dosarului nr._ a acestei instanțe.

La data de 12 iulie 2012, reclamanta a arătat că renunță la cererea de completare a acțiunii privind introducerea în masa de partajat a unei case de locuit.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 15 iunie 2012.

În dovedirea și combaterea acțiunii, au fost audiați martori la cererea părților, s-au depus acte, s-a încuviințat efectuarea unei expertize privind evaluarea construcțiilor, cât și a unei expertize topometrice.

La solicitarea reclamantei, au fost audiați martorii N. E., N. Z., S. I. și R. V., martori care au arătat că după decesul lui N. A. a rămas o suprafață de circa un ha și jumătate de teren, cât și o casă și anexe gospodărești, că fiecare dintre moștenitorii acesteia folosește câte o suprafață din terenul autoarei, construcțiile au fost ridicate de N. A. și S., ajutați fiind de copii lor.

Referitor la cheltuielile de înmormântare, martorii au arătat că N. A. avea pregătit pentru înmormântare prosoape și produse alimentare, iar reclamanta a contribuit cu suma de 1500 lei.

La solicitarea pârâtului N. A. a fost audiat martorul P. R., care a arătat că după decesul lui N. A., a rămas o suprafață de circa un ha și jumătate de teren, o casă și anexe gospodărești, bunuri care au fost împărțite între moștenitori, fiecare dintre ei luând câte o suprafață de teren, menționându-se că, construcțiile sunt folosite de soția lui N. A.. A menționat că grajdul și căsoaia, din gospodăria soților N., au fost ridicate de N. A..

Prin sentința civilă nr. 735 din 3 iulie 2014, prima instanță a admis, în parte, acțiunea civilă având ca obiect „ieșire din indiviziune”, formulată de reclamanta S. M. împotriva pârâților R. V., N. M., N. E. A., D. M., N. H. A., N. M., N. E. C., N. O. D., N. A. D., așa cum a fost completată și în consecință:

A constatat că defuncții N. S., decedat la data de 24 august 1990 și N. A., decedată la data de 16 aprilie 2003, au dobândit în timpul căsătoriei o bucătărie de vară în valoare de 6200 ron, un grajd și o magazie în valoare de 5000 ron, o șură în valoare de 1000 ron și suprafața de 14.514 mp teren, identică cu parc. nr. 103/1CC de 263 mp din CF 1541 F., parc. nr. 263A de 1133 mp din CF 1541 F., parc. nr. 265 pășune de 1021 mp din CF 1541 F., parc. nr. 266/2F de 5397 mp din CF 1541 F., parc. nr. 268F de 920 mp din CF 1541 F., parc. nr. 266/3F de 1104 mp din CF 467 F. și parc. nr. 270 pășune de 4676 mp din CF 467 F..

A constatat că după defuncții N. S. și N. A., au rămas moștenitori reclamanta S. M. cu cota de 1/5, pârâții D. M., R. V., D. A. cu cota de câte 1/5 fiecare și N. M., cu cota de 3/40, N. A. E. cu cota de 3/40 și N. H. A. cu cota de 3/40, ultimii trei în calitate de moștenitori a lui N. A., decedat la data de 13 mai 2009.

A dispus ieșirea din indiviziune și a atribuit părților următoarele loturi:

A atribuit reclamantei S. M., lotul nr. 5 format din parc. nr. 206/3, 270, 270/13 și nr. 270/2.

A atribuit pârâtei R. V., lotul nr. 6 format din parc. nr. 266/31, 270/1, 270/11, 270/12.

A atribuit pârâtei N. M. și celorlalți moștenitori după N. A., decedat la data de 13 mai 2009 (N. A. E., N. H. A. în indiviziune lotul nr. 1 format din parc. nr. 103/1, 265/3, 265/1, 265 și 265/2 împreună cu construcțiile C1 și C2 și lotul 2 format din parc. nr. 263, 265/2, 265/3, 266/25, 266/23, o bucătărie de vară, o șură și o magazie.

A atribuit pârâtei D. M. lotul nr. 3 format din parc. nr. 268/1, 266/2, 266/27 și 270/29.

A atribuit pârâților N. M., N. G. C., N. A. D., N. O. D., în indiviziune, în calitate de moștenitori după defunctul N. A., lotul nr. 4 format din parc. nr. 266/32, 268, 266/21, 270/14, 266/28, 266/22 și 270/16, toate loturile atribuite fiind evidențiate în anexa 3 a suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert B. G., filele 447 – 457 dosar.

A obligat părțile să-și predea reciproc loturile.

A admis cererea reconvențională formulată de R. V..

A constatat nulitatea actului intitulat „Traanzacție” de partaj voluntar întocmit la data de 27 august 2003.

A constatat nulitatea absolută a actului intitulat „Contract de vânzare cumpărare”, încheiat între pârâta R. V. și defunctul N. A. la data de 20 aprilie 1993.

A obligat pe pârâții N. M., N. A. E. și N. H. A. (în calitate de moștenitori după N. A.), la câte 2440 lei sultă către S. M., R. V., D. M. și moștenitorii lui N. A., respectiv: N. M., N. E. C., N. A. D. și N. O. D..

A constatat că moștenirea este grevată de un pasiv succesoral în valoare de 1500 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și parastasul de 6 săptămâni după N. A., care a fost suportat de reclamanta N. M..

A obligat pârâții la câte 300 lei către reclamantă, reprezentând cota lor de contribuție la pasivul succesoral.

A dispus înscrierea părților cu dreptul de proprietate astfel dobândit în CF.

A compensat, în parte, cheltuielile de judecată, a obligat pe N. M. la 1420 lei cheltuieli de judecată către S. M., a obligat pe N. A. la 420 lei cheltuieli de judecată către S. M., a obligat pe D. M. la 3420 lei cheltuieli de judecată către S. M., a obligat pe R. V. la 1820 lei cheltuieli de judecată către S. M..

Pentru a hotărî astfel, prima instranță a reținut că la data de 13 mai 2009, a încetat din viață N. A., iar la data de 16 aprilie 2003, a încetat din viață N. A., ambii având ultimul domiciliu în ..

După ei au rămas moștenitori reclamanta S. M., cu cota de 1/5 șui pârâții D. M. cu cota de 1/5, R. V. cu cota de 1/5, N. A., cu cota de 1/5, precum și N. M., N. A. E. și N. H. A., cu cota de 3/40, în calitate de moștenitori după defunctul N. A., decedat la data de 15 mai 2009, conform certificatului de moștenitor nr. 94, aflat la fila 48 dosar.

Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că în timpul conviețuirii autorii părților din cauză, respectiv N. S. și A., au construit un grajd cu bucătărie de vară, o magazie și o șură, folosite după decesul acestora de pârâtul N. A..

De asemenea, după cei doi defuncți a rămas și suprafața de 14.514 mp teren, identificată prin expertiza ce a fost efectuată în cauză.

În cauză a fost invocată de către pârâta N. M., încheierea unui partaj voluntar, intitulat „Tranzacție de partaj voluntar” din 27 august 2003.

Celelalte părți din cauză au contestat existența vreunui partaj voluntar încheiat între autorii lui N. S. și N. A..

Conform art. 730 Cod civil, dacă toți erezii sunt prezenți și majori, se pot împărți între dânșii, oricum ar voi, fără îndeplinirea vreunei formalități.

Dacă toți erezii nu sunt prezenți sau dacă între dânșii sunt minori sau interziși, atunci se vor pune peceți pe efectele succesiunii în cel mai scurt termen, sau după cererea erezilor, sau după aceea a procurorului Tribunalului de primă instanță.

În speță, existența partajului voluntar a fost contestată de părțile din cauză, astfel încât instanța a dat eficiență disp. prev. de art. 728 Cod civil, conform cărora „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrare”.

De asemenea, instanța a dat eficiență disp. art. 729 Cod civil, conform cărora „diviziunea poate fi cerută chiar când unul sau mai mulți din erezi au posedat părți separate din succesiune dacă nu a fost act de împărțeală, sau dacă nu se poate opune prescripția.

Instanța a reținut că după decesul lui N. S. și A., fiecare dintre moștenitori a intrat în posesia unei suprafețe de teren și a construcțiilor ce aparțineau autorilor, dar au fost contestate sultele și modul de împărțeală stabilit prin actul de partaj invocat de N. M..

Așa fiind, instanța a dispus ieșirea din indiviziune și să atribuie părților loturi, ținându-se seama de opțiunile acestora exprimate cu ocazia concluziilor scrise.

A atribuit reclamantei S. M., lotul nr. 5 format din parc. nr. 206/3, 270, 270/13 și nr. 270/2.

A atribuit pârâtei R. V., lotul nr. 6 format din parc. nr. 266/31, 270/1, 270/11, 270/12.

A atribuit pârâtei D. M. lotul nr. 3 format din parc. nr. 268/1, 266/2, 266/27 și 270/29.

Părțile au fost obligate să-și predea reciproc loturile.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere pe lângă cele menționate mai sus și sentința civilă nr. 1063 din 7 iulie 2011 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, irevocabilă la data de 9 aprilie 2012 prin decizia nr. 764 din 9 aprilie 2012 a Tribunalului Suceava, prin care a fost respinsă acțiunea având ca obiect „anulare act”, formulată de D. M., în contradictoriu cu N. M., N. H. A., N. E. A., S. M., R. V. și N. A..

Din acțiune, D. M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 94/2009 eliberat de BNP D. R., în sensul că bunurile menționate la pct. 2, după defunctul N. A., nu fac parte din masa succesorală.

Potrivit certificatului de moștenitor menționat mai sus, la pct. 2 este trecută o casă de locuit cu suprafața construită de 152 mp și anexe gospodărești cu suprafața construită de 102 mp, situate pe terenul în cotă de 1/5 părți din suprafața de 8421 mp, dobândit cu titlu de moștenire în baza certificatului de moștenitor nr. 98/2003 emis de BNP S. C..

Ulterior, D. M. și-a precizat acțiunea, solicitând anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 94/2009, arătând că în mod greșit au fost menționate bunurile de la pct. 2 ca făcând parte din masa bunurilor succesorale după N. A., câtă vreme acestea au fost edificate de defuncții N. S. și A., în perioada 1950 – 1956.

Prin sentința civilă nr. 1603/2011, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a reținut că N. S. și A., proveneau înscriși în registrul agricol în perioada 1974 – 1980, cu casă de locuit, grajd și șură (edificate în anul 1950 și respectiv 1956), iar în perioada 1981 – 1985, proveneau înscriși doar cu un grajd de 48 mp (dat în folosință în anul 1950), iar din anul 1986 și până la deces, nu au mai provenit înscriși cu clădiri în registrul agricol.

S-a mai reținut că potrivit planului de situație din 7 iunie 1986, casa de pe . fost demolată, iar din adresele Primăriei comunei F., a reieșit că N. A. provine înscris în registrul agricol cu o casă dată în folosință în anul 1966, un grajd, o bucătărie de vară și o șură, iar faptul că acestea au fost construite de N. A., rezultă și din chitanțele aflate la dosar.

Instanța a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâta R. V. și defunctul N. A. la data de 20 aprilie 2003.

S-a reținut împrejurarea că la data încheierii convenției menționate mai sus, terenul înscris în CF 1541 F., nu i se cuvenea lui R. V., că terenul a aparținut lui N. A., iar la data încheierii convenției acesta era în viață.

Potrivit art. 966 Cod civil, convenția fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect, iar conform art. 968 Cod civil, cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.

A rezultat că R. V. nu dobândise dreptul de proprietate asupra terenului, iar în speță nu este întrunită condiția imperativă în cazul unui translativ de proprietate, respectiv ca vânzătorul să fie proprietarul bunului.

Atunci când vânzătorul și cumpărătorul cunoșteau în momentul încheierii actului că se vinde bunul altuia, se consideră că un asemenea contract este sancționat cu nulitatea, deoarece s-ar urmări validarea unei operații speculative, ceea ce determină ca un asemenea contract să aibă o cauză ilicită.

Așa dar, convenția de înstrăinare din 24 aprilie 1993, constituie un pact asupra unei succesiuni viitoare, care este interzis de lege și a fost încheiat la data când proprietarul bunului imobil, care forma obiectul convenției, respectiv N. A., era în viață.

Instanța a amintit disp. prev. de art. 965 alin. 2 din Codul civil, conform cărora „nu se poate face renunțare la o succesiune ce nu este deschisă, nu se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimțământul celui a cărei succesiune este în chestiune”, iar conform art. 702 din Codul civil „nu se poate renunța la succesiunea unui om în viață, nici nu se pot înstrăina drepturile eventuale ce s-ar putea dobândi asupra succesiunii”.

Conform raportului de expertiză efectuat în cauză, valoarea construcțiilor reținute ca făcând parte din masa partajabilă, este de 12.200 ron.

Întrucât construcțiile au fost atribuite în lotul pârâtei N. M., în baza art. 742 Cod civil, pârâții N. M., N. A. E. și N. H. A. (în calitate de moștenitori după N. A.), au fost obligați la câte 2440 lei sultă către S. M., R. V., D. M. și moștenitorii lui N. A., respectiv: N. M., N. E. C., N. A. D. și N. O. D..

S-a constatat că moștenirea după defuncta N. A. este grevată de un pasiv de 1500 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și parastasul de 6 săptămâni ce au fost suportate de reclamanta S. M..

Pârâții au fost obligați la câte 300 lei către reclamantă, reprezentând cota lor de contribuție la pasivul succesoral.

S-a dispus întabularea părților cu dreptul de proprietate astfel dobândit în CF.

În baza art. 274 – 276 Cod proc. civilă, s-au compensat în parte cheltuielile de judecată și a fost obligată N. M. la 1420 lei cheltuieli de judecată către S. M.; N. A. la 420 lei cheltuieli de judecată către S. M.; D. M. la 3420 lei cheltuieli de judecată către S. M. și R. V. la 1820 lei cheltuieli de judecată către S. M..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta N. M..

A precizat că recursul este formulat pentru modul în care au fost stabilite sultele, respectiv sulta de 2440 lei care urmează să fie achitată de aceasta împreună cu pârâții N. A. E. și N. H. în calitate de moștenitori ai defunctului N. A..

A precizat că sultele pentru construcțiile moștenire au fost achitate conform chitanțelor depuse la dosar, iar construcțiile au fost trecute în certificatul de moștenitor emis după defunctul N. A. și, deși s-a solicitat anularea acestui certificat, acțiunea a fost respinsă, iar hotărârea a fost opozabilă tuturor părților.

Intimata S. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

A precizat că sultele au fost stabilite în mod legal de către instanța de fond care a avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expert Quandil L..

A precizat că după defuncții N. S. și A. nu a existat nici un partaj voluntar, iar tranzacția din 27.08.2003 nu are nici un efect deoarece nu a fost semnată de toate părțile, iar după decesul acestora fiecare din moștenitori au intrat în posesia bunurilor, iar N. A. a folosit și construcțiile.

A precizat că defunctul N. A. era funcționat la Primărtia F. și putea să încheie orice chitanță pentru a demonstra fraților că el a construit totul în acea gospodărie rămasă de la părinți.

Intimații N. E. C., N. O. D., N. A. D., N. M., moștenitori ai defunctului N. A. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului.

Au precizat că N. S. și N. A. au edificat construcțiile împreună cu N. A., iar în urma expertizei întocmite de expert Quandil L., construcțiile au fost evaluate la prețul de circulație de_ RON.

Au precizat că sultele au fost stabilite de către instanța de fond care a avut în vedere raportul de expertiză.

Au precizat că după defuncții N. S. și A. nu a existat nici un partaj voluntar, iar tranzacția din 27.08.2003 nu are nici un efect deoarece nu a fost semnată de toate părțile, iar după decesul acestora fiecare din moștenitori au intrat în posesia bunurilor, iar N. A. a folosit și construcțiile.

Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate, a actelor și a lucrărilor dosarului și a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reține următoarele:

A invocat pârâta-recurentă prin motivele de recurs împrejurarea că sultele pentru construcțiile moștenire au fost achitate conform chitanțelor depuse la dosar iar construcțiile au fost trecute în certificatul de moștenitor emis după defunctul N. A. și, deși s-a solicitat anularea acestui certificat, acțiunea a fost respinsă, iar hotărârea a fost opozabilă tuturor părților.

Într-adevăr, prin sentința civilă nr. 1063 din data de 7 iulie 2011 a Judecătoriei Câmpulung-Moldovenesc dată în dosarul nr._ ( atașat spre consultare) s-a respins acțiunea prin reclamanta D. M. i-a chemat în judecată pe pârâții: N. M., N. H. A., N. E. A., S. M., R. V. și N. A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr.94 din 21 octombrie 2009 eliberat de BNP D. R., în ceea ce privește „casa de locuit cu suprafața construită de 152 m.p. și anexe gospodărești cu o suprafață de 102 m.p. dobândite prin edificare în regie proprie și stăpânite în fapt” cu argumentul că bunurile menționate la pct.2 după defunctul N. A. nu fac parte din masa succesorală rămasă după acesta.

În argumentarea soluției sale, instanța a reținut că din întreg probatoriul administrat în cauză reiese că, într-adevăr, aceste construcții au fost edificate de către defunctul N. A., încât în mod corect notarul public le-a trecut în masa bunurilor succesorale după acesta iar hotărârea a rămas irevocabilă prin anularea recursului declarat în cauză ca netimbrat.

În prezenta cauză, reclamanta-intimată S. M. a indicat că din masa succesorală rămasă după defuncta N. A. fac parte și suprafața de_ mp teren fânaț situat în . numit ,,Podirei” și un grajd cu bucătărie de vară, magazie și șură, situat pe terenul de mai sus, construit în timpul căsătoriei iar prin sentința civilă nr. 735 din 3 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, prima instanță a inclus în masa succesorală rămasă după N. A. și N. S. aceste bunuri cu argumentul că în timpul conviețuirii autorii părților în cauză, respectiv N. S. și A., au construit un grajd cu bucătărie de vară, o magazie și o șură, folosite după decesul acestora de N. A..

Or, prin sentința civilă nr. 1063 din data de 7 iulie 2011 a Judecătoriei Câmpulung-Moldovenesc dată în dosarul nr._ ( atașat spre consultare) în care au fost aceleași părți, s-a respins acțiunea prin reclamanta D. M. a solicitat să se dispună anularea parțială a certificatului de moștenitor nr.94 din 21 octombrie 2009 eliberat de BNP D. R., în ceea ce privește „casa de locuit cu suprafața construită de 152 m.p. și anexe gospodărești cu o suprafață de 102 m.p. dobândite prin edificare în regie proprie și stăpânite în fapt” cu argumentul că bunurile menționate la pct.2 după defunctul N. A. nu fac parte din masa succesorală rămasă după acesta, fiind construite pe terenul defunctei N. A., instanța reținând contrariul și anume că, într-adevăr, aceste construcții au fost edificate de către defunctul N. A. și fac parte din masa succesorală rămasă după acesta iar hotărârea pronunțată se bucură de autoritate de lucru judecat în prezenta cauză, chiar dacă cele două dosare nu au același obiect.

Tribunalul reține că autoritatea de lucru judecat cunoaște, conform reglementarii actuale, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune într-adevăr, tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești. Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 al. 2 Cod civil, în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior. Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.

Prin urmare, instanța de fond nu putea înlătura autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1063 din data de 7 iulie 2011 a Judecătoriei Câmpulung-Moldovenesc dată în dosarul nr._ prin care s-a respins acțiunea în anulare parțială a certificatului de moștenitor nr. 94 din 21 octombrie 2009 eliberat de BNP D. R., cu argumentul că aceste bunuri imobile fac parte, într-adevăr, din masa succesorală rămasă după defunctul N. A. iar situația de fapt stabilită și dezlegarea dată problemelor de drept litigioase prin această hotărâre judecătorească, rămasă irevocabilă, se bucură de putere de lucru judecat în prezenta cauză, prezumția de lucru judecat impunând consecvența în judecată și anume faptul că ceea ce s-a constatat și s-a statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o alta.

Astfel, tribunalul reține că actul jurisdicțional( ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității și efecte de opozabilitate față de terți. Efectul negativ al puterii de lucru judecat (care se impune cu aceeași forță juridică atât părților și instanței care judecă din nou un litigiu dintre părți), interzice reluarea verificării jurisdicționale asupra acelorași aspecte care au fost deja tranșate în cadrul unui proces( în care părțile, beneficiind de respectarea dreptului la apărare și de toate garanțiile procesuale și-au afirmat și respectiv, și-au apărat drepturile).

Chiar și fără o consacrare legală expresă, acceptarea efectului pozitiv al lucrului judecat apare ca o necesitate juridică evidentă, funcția lui corespunzând nevoii de a se evita pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii cu privire la aceleași chestiuni de fapt și de drept, prin raportare și la efectul exclusiv și obligatoriu al lucrului judecat atât între părți cât și pentru instanță când judecă din nou un litigiu între aceleași părți, litigiu în cadrul căruia se invocă chestiuni de fapt și de drept litigioase care au fost tranșate în mod definitiv și irevocabil prin hotărâri judecătorești anterioare.

Deși prin notele de ședință din data de 5 septembrie 2013 (f. 358-vol. II-ds. fond), 18 septembrie 2013 (f. 368-vol. II-ds. fond) și prin notele de concluzii scrise din data de 19 iunie 2014(f. 486-vol. II-ds. fond), pârâta-recurentă N. M. a invocat existența acestei hotărâri judecătorești și a solicitat excluderea construcțiilor casă și anexe din masa succesorală indicată de reclamantă în acțiune, prima instanță nu s-a pronunțat deloc asupra acestor apărări ale pârâtei-recurente și asupra acestei solicitări, nepunând în discuția părților eventualul caracter contencios al acestei cereri.

Prin urmare, hotărârea atacată este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 261 al. 1 pct. 5 Cod pr. civilă în care se arată că hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, astfel că critica de nelegalitate formulată de pârâtă este întemeiată și procedând în atare manieră, prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod pr. civilă și i-a produs pârâtei-recurente o vătămare ce nu poate fi îndreptată decât prin anularea actului procedural astfel întocmit, în cauză fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod pr. civilă.

Este adevărat că minus petita nu mai constituie motiv de recurs, dar cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 11 decembrie 2009 iar dispozițiile art. 281^2a Cod pr. civilă au fost introduse de abia prin Legea nr. 202/2010 iar dispozițiile art. XXII al.2 din Legea nr. 202/2010 prevăd că dispozițiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 și 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum și ale art. 329 - 330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor și sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după . prezentei legi, astfel încât tribunalul poate cenzura în cadrul căii de atac a recursului, această omisiune a instanței de fond.

După cum rezultă din dispozițiile art. 673⁵ al.1 Cod pr. civilă, dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii. După cum rezultă din prevederile al. 2 din același text de lege, instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.

Or, prin hotărârea pronunțată, prima instanță nu a respectat prevederile acestui text de lege în sensul că nu a stabilit, în mod separat, componența masei succesorale rămase după defunctul N. S. și cea rămasă după defuncta N. A., bunurile care alcătuiesc masa succesorală, posesia acestora, valoarea fiecărui bun care alcătuiește masa succesorală, valoarea activului succesoral, care sunt moștenitorii și cota parte a fiecărui copărtaș din bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după fiecare defunct, astfel că sunt imposibil de determinat criteriile după care prima instanță a procedat la calculul sultelor pe care trebuie să le plătească pârâta-recurentă N. M. celorlalți coindivizari pentru compensarea eventualelor inechități dintre loturi, atâta timp cât nu s-a stabilit valoarea fiecărui bun care alcătuiește masa succesorală, valoarea masei succesorale, valoarea cotei părți cuvenite fiecărui copărtaș și valoarea bunurilor atribuite în lotul fiecărui copărtaș, astfel că critica formulată de pârâta-recurentă cu privire la modalitatea de stabilire a sultelor de prima instanță este întemeiată, în cauză fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.

Prima instanță nu a stabilit în primul rând care este titlurile în baza căruia se face împărțeala și nu a solicitat părților reclamante să indice și să depună la dosar actele autentice în baza cărora bunurile imobile indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea reconvențională au intrat în patrimoniul defuncților N. S. și N. A., așa cum prevăd dispozițiile art. 673² Cod pr. civilă, având în vedere că mențiunile din certificatele de moștenitor, registrele agricole, evidențele primăriei și extrasele de carte funciară nu fac proba dreptului de proprietate, respectiv nu constituie o dovadă că bunurile aflate în patrimoniul defunctului i-au aparținut acestuia în proprietate iar nelămurirea acestor aspecte echivalează cu necercetarea fondului cauzei, mai ales că pârâta-recurentă, prin numeroase note de ședință și prin concluziile depuse la dosar, a solicitat excluderea unor bunuri din masa succesorală rămasă după defuncții N. S. și N. A., cu argumentul că sunt bunuri proprii ale defunctului său soț, N. A..

Prin întâmpinarea de la f. 41-ds. fond( vol. I), pârâta-recurentă N. M. a invocat existența înțelegerii intitulate ,,tranzacție de partaj voluntar” din data de 27 august 2003 conform căreia construcțiile au revenit în lotul defunctului său soț, N. A., care a achitat sulta cuvenită celorlalți moștenitori, cu excepția lui S. M., invocând în acest sens existența înscrisurilor intitulate ,,chitanțe” depuse la f. 43, 44 și 45-ds. fond, dar prima instanță, deși a constatat nulitatea absolută a tranzacției, nu s-a pronunțat, în nici un fel, asupra acestei apărări a pârâtei-recurente, așa cum prevăd dispozițiile art. 261 al. 1 pct. 5 Cod pr. civilă, astfel că și critica formulată cu privire la acest aspect este întemeiată, fiind încălcat dreptul la apărare al pârâtei-recurente.

Prin urmare, în temeiul art. 312 al. 1, 2, 3 și 5 Cod pr. civilă prin raportare și la dispozițiile art. 304¹ Cod pr. civilă, tribunalul va admite recursul, va casa sentința civilă nr.735/03.07.2014 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe care va proceda la rejudecarea cererii de partaj succesoral și a cererii reconvenționale cu lămurirea aspectelor indicate mai sus.

Astfel, în rejudecare, instanța de fond va pune în vedere părților reclamante să își precizeze și să își completeze cererea de partaj în conformitate cu dispozițiile art. 673² Cod pr. civilă, să indice și să depună la dosar titlurile în baza cărora solicită împărțeala, să indice care este masa succesorală rămasă după defunctul N. S. și masa succesorală rămasă după defuncta N. A. și valoarea fiecărui bun care alcătuiește masa succesorală.

De asemenea, instanța de fond va pune în vedere pârâtei-recurente N. M. să își precizeze în mod clar solicitările privind excluderea din masa succesorală a construcțiilor casă și anexe iar dacă acest capăt de cerere are caracter contencios, i se va pune în vedere pârâtei-recurente să își formuleze cererea în conformitate cu dispozițiile art. 119 Cod pr. civilă și să o timbreze corespunzător.

De asemenea, i se va pune în vedere pârâtei-recurente N. M. să își precizeze în mod clar solicitarea prin care invocă faptul că sultele pentru construcțiile moștenire au fost achitate conform chitanțelor depuse la dosar, în sensul de a indica dacă invocă existența unui drept de creanță și dacă da, să indice temeiul de fapt și de drept al acestei cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 119 Cod pr. civilă și să o timbreze corespunzător.

După stabilirea cadrului procesual și calificarea juridică a fiecărei cereri, prima instanță va proceda la judecarea cererii de partaj succesoral după defuncții N. S. și N. A. și a celorlalte cereri formulate în cauză în conformitate cu dispozițiile art. 673³ și următoarele Cod pr. civilă, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată, așa cum prevăd dispozițiile art. 315 al. 3 Cod pr. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul declarat de pârâta N. M., domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 735 din 3 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, intimați fiind pârâții R. V., domiciliată în municipiul B., ., ., ., N. E. A., domiciliată în municipiul D., ., ., județul Cluj, D. M., domiciliată în ., N. H. A., domiciliat în municipiul D., ., ., județul Cluj, N. M., domiciliată în municipiul B., .. 65, ., ., N. E. C., domiciliat în municipiul B., ., ., județul B., N. O. D., domiciliat în municipiul B., ., ., județul B., N. A. D., domiciliată în municipiul B., .. 10, ., . și reclamanta S. M., domiciliată în ..

Casează sentința civilă nr.735/03.07.2014 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc și trimite cauza spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2014.

Președinte: Judecător: Judecător: Grefier:

C. L. V. E. L. S. A. N. A.

Red.V.E.L.

Tehnored.N.A.N.

Jud fond M. D.

2 ex. /04.12.2014

← Grăniţuire. Hotărâre din 28-02-2014, Tribunalul SUCEAVA		Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 645/2014.... →

Partaj judiciar. Decizia nr. 1658/2014. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 1658/2014. Tribunalul SUCEAVA