Uzucapiune. Decizia nr. 630/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 630/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 1004/285/2013
Dosar nr._ Uzucapiune
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.630
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.03.2014
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de către intervenienta în nume propriu L. L. M., domiciliată în mun. Rădăuți, .,județul Suceava, și pârâta ., împotriva sentinței civile nr.2860 pronunțată la data de 28.10.2013 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta L. A., domiciliată în ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta intimată asistată de av. T. V.,lipsă fiind recurenții.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța verificând actele și lucrările dosarului constată că s-a depus prin serviciul arhivă de către pârâta recurentă dovada achitării a taxei judiciare de timbru în cuantum de 283 lei pe care instanța o anulează calea de atac promovată de această parte fiind legal timbrată și o cerere prin care solciită judecarea cauzei în lipsă.
Mai constată instanța că recurenta – intervenient în nume propriu L. L. M. nu a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru aferentă recursului declarat,
Av. T. V. depune la dosar un certificat de grefă eliberat de Judecătoria Rădăuți și note de concluzii, arată că nu mai are de formulat alte cereri și solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța din oficiu pune în discuție excepția netimbrării recursului de către recurenta – intervenient în nume propriu L. L. M. și acordă cuvântul părții prezente atât cu privire la excepția invocată cât și pe fond cu privire la recursul declarat de pârâta ..
Av. T. V. pentru reclamanta intimată solciită admiterea excepției invocată din oficiu de instanță și anularea recursului intervenientei în nume propriu L. L. M. ca netimbrat, în ceea ce privește recursul pârâtei învederează instanței faptul că, prin cererea de recurs formulată aceasta nu aduce nici o critică hotărârii pronunțată de prima instanță nici cu privire la uzucapiune și nici în legătură cu radierea dreptului de proprietate or, atunci când motivele recursului se referă la împrejurări ce nu reprezintă o critică a acestei hotărâri acesta trebuie considerat ca nemotivat și prin raportare la disp. art.306 Cod procedură civilă sancțiunea este nulitatea acestuia, pe fond respingerea ca nefondat,cu cheltuieli de judecată
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți, sub nr._ din 14 februarie 2013 reclamanta L. A. a chemat-o în judecată pe pârâta . să constate că este proprietara suprafeței de 829 mp teren identic cu pv 273/2 din CF_ V. și pv 225 din CF_ V., precum și a construcțiilor edificate pe acest teren.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, posedând imobilele începând cu anul 1963.
Pârâta . întâmpinare (fila 20) prin care – fără a nega, în mod categoric, dreptul pretins de reclamantă – a arătat că din cele două parcele menționate de reclamantă s-a format o parcelă distinctă, de 430 mp, cu nr. cadastral topografic_, înscrisă în CF_ V. pe numele său (.> La primul termen de judecată numita L. Lăcărmioara M. a formulat cerere de intervenție (fila 23), dar redactată în termeni contradictorii: pe de o parte, afirmă textual că a formulat cererea „în num propriu” (ceea ce înseamnă, potrivit terminologiei folosită de Codul de procedură civilă, că este o cerere „în interes propriu”), dar pe de altă parte nu solicită constatarea/realizarea unui drept al său, ci doar respingerea acțiunii (atitudine procesuală ce corespunde unei cereri de intervenții „în interesul pârâtului”).
Prin această cerere intervenienta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că, întrucât terenul a intrat sub incidența Lg. nr.18/1991, reclamanta avea obligația să parcurgă procedura reglementată de acest act normativ. Pe fond, intervenienta a arătat că se impune respingerea acțiunii, întrucât proprietara terenului este pârâta, iar proprietara construcțiilor este dânsa (împreună cu fostul soț L. D.).
Se impune precizarea că și motivarea cererii de intervenție este total defectuoasă, argumentele referitoare la excepție fiind inversate cu cele referitoare la fond.
Prin cererea de la fila 103 reclamanta:
- și-a restrâns obiectul acțiunii inițiale, solicitând constatarea dreptului de proprietate numai cu privire la teren (nu și construcții);
- a formulat un nou capăt de cerere împotriva pârâtei, solicitând radierea întabulării dreptului de proprietate al acesteia din cartea funciară, cu privire la suprafața de 430 mp.
Față de restrângerea obiectului acțiunii inițiale, intervenienta a precizat în mod expres, la termenul de judecată de astăzi, că a formulat o cerere de intervenție accesorie, în interesul pârâtei. În temeiul art.52 alin.1 C.proc.civ., cererea a fost admisă în principiu.
În vederea soluționării cauzei au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.2860 din 28.10.2013, Judecătoria Rădăuți a respins excepția inadmisibilității acțiunii.
A admis acțiunea civilă, având ca obiect „uzucapiune” formulată de reclamanta L. A., în contradictoriu cu pârâta .), așa cum a fost completată, apoi restrânsă și, în consecință:
A radiat din CF_ V. întabularea dreptului de proprietate al pârâtei cu privire la suprafața de 430 mp, având nr. cadastral/topografic_.
A constat dreptul de proprietate al reclamantei cu privire la suprafața de 928 mp teren identic cu pv 273/2 din CF_ V. și pv 225 din CF_ V..
A respins cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta L. L. M..
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, potrivit extrasului de carte funciară de la fila 108, întabularea dreptului de proprietate al pârâtei . la ./topografic_ din CF_ V., în suprafață de 430 mp, s-a efectuat în baza H.C.L V. nr.28/20.04.2011.
Dar, analizând .C.L. V. nr.28/20.04.2011 și anexa la aceasta (filele 118-120), instanța constată că suprafața de 430 mp nu este menționată în anexă, deci întabularea este făcută în mod eronat, în baza unui act normativ care nu are legătură cu terenul.
În consecință, în temeiul art.908 alin.1 pct.1 N.C.C. (aplicabil în speță, întrucât întabularea a fost efectuată în anul 2012), instanța va admite acest capăt de cerere.
Nicio dispoziție a Codului civilă 1864 (aplicabil acestei cereri) nu condiționează, în vreun fel, dobândirea dreptului de proprietate asupra unui imobil prin uzucapiune. Nu are nicio relevanță dacă terenul a intrat sau nu sub incidența Lg. nr.18/1991, dacă reclamanta putea cere sau nu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate pentru acest teren. Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, nesupus niciunei condiționări.
În consecință, instanța a respins excepția inadmisibilității acestei cereri.
Pe fond, instanța a constatat că, din anul 1963, reclamanta exercită o posesie utilă (în sensul art.1847 cod civil de la 1864), această situație de fapt fiind recunoscută de pârâtă, atât prin întâmpinare, cât și prin adresa nr.413/30.01.2013 (fila 7). În toată această perioadă proprietara tabulară a figurat înscrisă P. C. (extrasele de CF de la filele 9,10), decedată înainte de anul 1990.
Așadar, este mai presus de orice îndoială faptul că, înainte de anul 2010, reclamanta îndeplinea condițiile impuse de art.28 alin.1 din Decret Lege nr.115/1938, privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, asupra terenului.
Faptul că, începând cu anul 2012, pârâta și intervenienta ridică anumite pretenții asupra unei părți din acest teren (suprafața de 430 mp), nu este de natură să împiedice dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, cu atât mai mult cu cât aceste pretenții nu au nicio bază legală.
În consecință, instanța a admis această cerere și, implicit, a respins cererea de intervenție în interesul pârâtei.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâta . și interveneinta în nume propriu, L. L. M.,
În motivarea recursului său pârâta a arătat că reclamanta L. A. a dobândit suprafața de 829 mp. teren pe care sunt amplasate o casă și anexe construite din anii 1950 construcții care există și în prezent.În anii cooperativizării pe această suprafață de teren s-a mai construit de către reclamantă o bucătărie de vară și o șură cu șopron și anexe sezoniere. Pe suprafața de 829 mp. ce-i aparține reclamantei L. A. de peste 50 ani, în locul unde a fost amplasată șura cu grajd, s-a edificat o altă construcție (casă de locuit cu nivel complet și mansardă) care nu este încă terminată. Menționează că suprafața de 829 mp. s-a divizat formând o parcelă de 430 mp. identică cu p. f._ având ca proprietar . i-a ocupat tot frontul respectiv servitutea de trecere a numitei L. A. la casa de locuit a acesteia..
Suprafața de 430 mp. teren identică cu pf._ se suprapune cu suprafața de 829 mp. ce se identifică cadastral cu p .f. 273/2 din CF._ și pv.225 din CF._.
Această suprafața de 829 mp. nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, nu a fost revendicată de alte persoane
Interveneinta în nume propriu L. L. M., în motivarea recursului său a arătat că hotărârea este abuzivă întrucât nu respectă prevederile legii 18/1991 care sunt imperative, în cadrul terenurilor care au făcut obiectul legii 18/1991 se impunea să se urmeze procedura legii, iar în cazul de față constatarea dreptului de proprietate este inadmisibil, nu este un teren liber, ci un teren care aparține statului fiind la CAP șl reclamanta avea obligația în anul 1990 să facă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Are relevanță faptul că . Legii 18/1991, pentru că nu aparține persoanelor, ci statului, și nu se poate uzucapa, motiv pentru care se impunea ca instanța de fond să admită excepția inadmisibilității prezentei acțiuni.
Hotărârea este abuzivă și îi aduce un grav prejudiciu, reclamanta este fosta sa soacră și vrea să o înstrăineze de imobilul care face obiectul partajului de bunuri comune.
Conform extrasului de carte funciară de la fila 108, intabularea dreptului de proprietate al pârâtei . la ._ din CF_ V., în suprafață de 430 mp, s-a efectuat în baza HCL V. nr. 28/20.04.2011.
În mod eronat s-a afirmat de către instanța de fond că intabularea dreptului de proprietate a comunei V. nu este corect, întrucât în HCL 28/20.04.2011 se precizează în mod expres . teren care face parte din . de 430 mp teren este menționată în anexă și face parte din trupul mai mare.
Proprietarul imobilului este Primăria corn. V., conform extrasului de carte funciară și HCL V. nr. 28/20.04.2011. Pe acest teren este ridicat imobilul care face obiectul partajului de bunuri comune, având o valoare de peste 50.000 euro, de aceea soacra mea vrea să se constate ca este proprietară pe suprafața de teren ca să îmi poată lua și casa.
Ea a formulat cererea de intervenție în interes propriu, iar terenul pentru care se solicită constatarea dreptului de proprietate, respectiv suprafața de 430 mp teren, aparține de toloaca publică a . care a solicitat de la Primărie aprobare să construiască imobilul, urmând să cumpărare acest teren.
Reclamanta este vecină cu toloaca (fila 65 dosar), conform planului de situație a lui P. C. și conform hărții Volovățului.
Reclamanta L. A. duce instanța în eroare și a depus un extras de carte funciară eronat la fila 60 din dosar, cu un alt număr cadastral - CF_ V. pv 225, care nu are legătură cu terenul din CF_ V. în suprafață de 430 mp teren - ..
La fila 12-13 din dosar este un plan conform căruia se poate vedea că pe acest teren este ridicat imobilul proprietatea comună a sa L. L. și a numitului L. D..
De asemenea, la fila 14 sunt doar imobile vechi, iar imobilul ei este ridicat pe suprafața de 430 mp teren identic cu parcela_.
Împreună cu fostul său soț L. D. figurează înregistrată cu casa la Primăria V., unde plătește taxele și impozitele la zi.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, respingerea acțiunii, și în subsidiar casarea sentinței civile 2860 din 28 octombrie 2013 cu trimitere spre rejuducare, să se facă adresă la Comisia de fond funciar V. să precizeze dacă . teren face parte din trupul respectiv, cum a afirmat.
Intimata L. A. nu a formulat întâmpinare însă prezent al dezbateri apărătorul ales al acesteia a solicitat anularea recursului intervenientei în nume propriu L. L. M. ca netimbrat, și respingerea recuruslui declarat de pârâta Comuan V. prin primar ca nefondat.
Analizând recursurile prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței civile atacate și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de intervenienta accesorie L. M., tribunalul urmează a admite excepția netimbrării acestuia și a anula ca netimbrat recursul intervenientei.
Astfel, în sarcina recurentei interveniente instanța a stabilit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 282,5 lei, obligație ce i-a fost adusă la cunoștință recurentei, făcându-se mențiune în acest sens în cuprinsul citației. Cu toate acestea, recurenta nu s-a prezentat în instanță la primul termen de judecată și nu a făcut dovada achitării taxei datorate.
Or, potrivit art.20 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat și în situația în care taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
Față de recursul declarat de . că în cuprinsul motivelor de recurs nu sunt inserate critici de nelegalitate sau netemeinicie a soluției instanței de fond, ci dimpotrivă, se susțin argumente în favoarea admiterii acțiunii reclamantei.
Astfel, se menționează că reclamanta a dobândit suprafața de 829 mp teren,. pe care sunt amplasate casa și anexe construite în anii 1950, că în perioada cooperativizării reclamanta a mai edificat și alte construcții pe acest teren, că suprafața de 829 mp nu a făcut obiectul Legii nr.18/1991 și nu a fost revendicată de alte persoane.
Faptul că suprafața de 829 mp posedată de reclamantă a fost divizată formându-se altă parcelă în suprafață de 430 mp, identică cu p.f_, având ca proprietar . ocupă tot frontul de la stradă al terenului ocupat de reclamantă nu sunt argumente de natură a dovedi nelegalitatea sau netemeinicia soluției primei instanțe și a conduce la respingerea acțiunii în uzucapiune a reclamantei.
În consecință, în temeiul art. 312 al.1 Cod procedură civilă, recursul formulat de recurenta ., urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite excepția netimbrării recursului formulat de intervenienta L. L. M..
Anulează ca netimbrat recursul intervenientei L. L. M. domiciliată în mun. Rădăuți, .,județul Suceava, formulat împotriva sentinței civile nr.2860 pronunțată la data de 28.10.2013 de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimată fiind reclamanta L. A., domiciliată în ..
Respinge recursul formulat de pârâta ., formulat împotriva aceleiași sentințe civile, ca nefondat.
Obligă recurenții la plata către intimată a 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică din data de 11.03.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
I. G. G. D. I. M. S. A.
Red.GD.
Tehnored.SA/2ex/17.04.2014.
judecător fond B. B.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 65/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 41/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
