Fond funciar. Decizia nr. 345/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 345/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 345/2015
Dosar nr._ - fond funciar – obligare punere în posesie –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 345
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12 MARTIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul G. P., domiciliat în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..12, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1128 din data de 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. L. DE FOND FUNCIAR MOLDOVIȚA, cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul reclamant asistat de avocat M. A., lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că avocat M. A. apreciază că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța, procedând la verificarea dovezii calității de reprezentant a av. M. A. pentru apelantul reclamant depusă la termenul de astăzi, constată că sunt astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.219 NCPCIV privind reprezentarea juridică în instanță.
De asemenea, instanța constată că prezentul apel este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, că la dosar în termen procedural a fost depusă întâmpinarea și că nu s-a formulat răspuns la întâmpinare de către partea apelantă, deși întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural prevăzut de lege în conformitate cu disp. 208 raportat la art.482 NCPCIV.
Instanța în considerarea art.254 – 258 NCPCIV raportat la art.482 NCPCIV admite proba cu înscrisurile existente la dosar, după care, văzând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare părțile nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond, solicitând apărătorului ales al apelantului să precizeze dacă este pregătit pentru a pune concluzii pe fondul cauzei sau se solicită acordarea unui termen în acest sens.
Avocat M. A. pentru apelantul reclamant învederează faptul că este pregătit pentru a pune astăzi concluzii pe fondul cauzei, instanța acordând cuvântul la dezbateri, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă.
Avocat M. A. pentru apelantul reclamant solicită admiterea apelului, anularea sentinței civile pronunțate de instanța de fond cu consecința admiterii acțiunii promovate de reclamant așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la punerea în posesie a apelantului cu suprafața de 23.210 mp teren cu vegetație forestieră, și totodată să fie obligată la daune cominatorii până la punerea efectivă în posesie.
Suprafața de 23.210 mp teren cu vegetație forestieră a fost atribuită unor terțe persoane care au tăiat toți arborii de pe teren, practic în momentul de față întreaga suprafață de teren fiind defrișată.
Este de reținut că suprafața de teren în discuție are în prezent, categoria de pășune, schimbându-și categoria de folosință după defrișare, motiv pentru care aceasta nu mai este în regim silvic deși la data pronunțării hotărârii se afla sub bornă silvică.
De reținut că în . în rezerva primăriei pentru a se putea proceda la punerea în posesie a reclamantului dar intimata solicită o hotărâre judecătorească pentru a se putea proceda la punerea efectivă în posesie.
Mai este de reținut faptul că reclamantul solicită pe lângă punerea în posesie obligarea intimatei pârâte la plata de daune cominatorii până la punerea efectivă în posesie precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată din ambele faze procesuale.
În consecință, solicită admiterea apelului, anularea sentinței civile pronunțate de instanța de fond, admiterea acțiunii reclamantului așa cum a fot formulată și punerea în posesie cu suprafața de 23.210 mp teren cu vegetație forestieră, cu o suprafață de pădure echivalentă cu suprafața de pe care s-a defrișat sau cu o suprafață de teren cu vegetație forestieră în altă localitate.
De asemenea se solicită cheltuieli de judecată de la instanța de fond (800 lei) și din apel (500 lei), potrivit chitanței depuse la dosar.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 02 iulie 2014, reclamantul G. P. a chemat în judecată pe pârâta C. Comunală de Fond Funciar Moldovița, solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să o oblige să-l pună în posesie cu suprafața de 23.210 mp teren cu vegetație forestieră, și să fie obligată la daune cominatorii până la punerea efectivă în posesie, și la cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe disp. art. 10 din HG nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile titlului VI, pct. 24 din Lg. Nr. 247/2005, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 745/20 mai 2003 pronunțată de Judecătoria C-lung. Mold. în dosar nr. 710/2003, s-a admis plângerea împotriva hotărârii nr. 787/12 octombrie 2002 a Comisiei Județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a modificat hotărârea sus menționată și i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ mp teren pădure, după autorii săi G. A. ( mama sa) și G. X. ( bunica sa); că a solicitat pârâtei să fie pus în posesie cu suprafața de teren menționată în petit, identică cu parcelele nr. 41/12 și 41/27 din CF 271 Argel, suprafață care constituia vechiul amplasament, deținut de autoarele sale, însă acest lucru nu s-a întâmplat, reprezentanții pârâtei afirmând că nu dispun de teren și nu au depus nici o diligență pentru a-i oferi alt teren în schimbul celui de care a fost deposedat.
A mai arătat reclamantul că este de acord să i se dea o suprafață egală de teren cu pădure de aceeași calitate cu cea de care au fost deposedate autoarele sale, într-o localitate limitrofă municipiului C-lung. Mold., dacă în . mai găsește teren, urmând ca pârâta să identifice terenul cu care să fie pus în posesie; că prin adresa nr. 2046/02 aprilie 2014, pârâta i-a sugerat să formuleze o acțiune în revendicare, împotriva celor care în prezent stăpânesc parcelele de teren ce au aparținut autoarelor sale, reclamantul apreciind că prin această adresă pârâta refuză punerea în posesie cu terenul ce a aparținut acestora.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus sentința civilă nr. 745/20 mai 2003 a Judecătoriei C-lung. Mold., cerere de punere în posesie nr. 7866/26.11.2003, certificatul nr. 4105/01 aprilie 1998 emis de Direcția Județeană Suceava a Arhivelor Naționale, plan de situație întocmit la data de 07.09.2000, extras privind CF 215/08.01.1998 privind CF 271 Argel și extras privind CF 271 eliberat la data de 17.02.2003, planul de identificare a suprafeței după amenajamentul silvic, cererea adresată Prefecturii Suceava la data de 15.02.2010 prin care a solicitat punerea în posesie, răspunsul primit de reclamant de la Prefectura Suceava nr. 117/P/A.G/13.03.2010, adresa nr. 1710/16.02.2010 înaintată petentului de reclamantă, cererea înaintată de petent pârâtei la data de 12 martie 2013, cât și răspunsul primit de la pârâtă constând în adresa nr. 2046/02 iunie 2014.
La data de 21 iulie 2014 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătându-se în esență că în urma verificărilor în teren parcelele 41/12 și 41/27 au în prezent categoria de folosință de pășune, sunt folosite de persoane fizice în baza unor acte de translative de proprietate încheiate de autoarele petentului, acestea nefăcând obiectul legilor fondului funciar.
De asemenea pârâta a arătat că momentan orice procedură de punere în posesie este suspendată, astfel încât nu se justifică acțiunea reclamantului.
Referitor la obligarea la plata daunelor cominatorii, pârâta a arătat că nici un moment nu a refuzat punerea în posesie a reclamantului în condițiile în care activitatea Comisiei Comunale de Fond Funciar este suspendată, în temeiul Lg. 165/2013.
Răspunzând întâmpinării, reclamantul a arătat la data de 06.08.2014 că parcelele nr. 41/12 și 41/27 care au aparținut autoarelor sale au fost date unor persoane străine în mod ilegal de pârâtă, că vegetația forestieră de pe aceste parcele au fost exploatate în întregime, iar termenul prevăzut de art. 6 al. 1 și art. 8 al. 1 din Lg. 165/2013 a expirat, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată, iar obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii o apreciază legală și justificată.
Prin adresa nr. 6127/10 .10.2014 pârâta a comunicat că parcelele nr. 41/12 și 41/27 au categoria de folosință pășune, nu au făcut obiectul legilor fondului funciar și nici obiect al deposedării, nu au trecut niciodată în proprietatea statului pentru ca în prezent să facă obiectul retrocedării, iar în prezent sunt folosite de alte persoane în baza unor acte translative de proprietate.
De asemenea Ocolul Silvic Moldovița a comunicat prin adresa nr._/29.09.2014, că parcelele de teren menționate de reclamant în acțiune nu sunt în administrarea Ocolului Silvic Moldovița fiind suprafețe din afara fondului forestier național.
Din adresa nr._/NC/31.10.2010 Prefectura Județului Suceava a comunicat că până la data de 30.10.2014 nu s-a finalizat activitatea Comisiei Locale pentru inventarierea terenurilor Moldovița.
Prin sentința civilă nr. 1128 din data de 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ , s-a respins acțiunea civilă având ca obiect „fond funciar – obligare punere în posesie”, formulată de reclamantul G. P., domiciliat în Câmpulung Moldovenesc, .. 12, județul Suceava, în contradictoriu cu pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR MOLDOVIȚA, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin sentința civilă nr. 745/20 mai 2003, pronunțată în dosar nr. 710/2003, a Judecătoriei C-lung. Mold. rămasă definitivă la data de 16 iunie 2003 s-a modificat hotărârea nr. 787/18 octombrie 2002 a Comisiei Județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și s-a reconstituit reclamantului, în calitate de moștenitor al autoarelor sale G. A. și G. X. dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ mp teren pădure.
În motivarea sus menționate sentințe, s-a reținut că autoarele reclamantului proveneau înscrise ca proprietare tabulare în CF 271 Argel compus între altele și din parcelele nr. 41/12 și 41/27 pădure.
Reclamantul s-a adresat pârâtei cu cereri de punere în posesie, care nu au primit o rezolvare favorabilă, motivat de împrejurarea că, așa cum rezultă din adresa nr. 6127/10.10.2014 a Comisiei Locale de Aplicare a Legii fondului Funciar Moldovița, în urma verificărilor efectuate la nivelul Comisiei Locale și a structurii silvice care administrează terenurile forestiere, parcelele nr. 41/12 și 41/27 au categoria de folosință pășune, sunt stăpânite în prezent de persoane fizice în baza unor acte translative de proprietate și nu au făcut obiectul legilor fondului funciar și nici cel a deposedării, aceste imobile nu au trecut niciodată în proprietatea statului pentru ca în prezent să poată face obiectul retrocedării.
Potrivit Lg. 247/2005, Titlul VI art. 1 pct. 2 reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acesta nu au fost atribuite legal altor persoane. În aplicarea prevederile prezentei legi, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
În speță, vechiul amplasament în constituie parcelele nr. 41/12 și 41/27 din CF 271 Argel, însă acestea nu au fost legal atribuite și nu au făcut obiectul fondului funciar.
Aceeași situație de fapt rezultă din adresa nr._ /2014 a Ocolului Silvic Moldovița, conform căruia cele două parcele de teren sunt suprafețe din afara fondului forestier național.
Conform art. 5 din HGR 890/2005 cu modificările și completările ulterioare comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale:
a) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe sau municipii;
b) verifică în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relațiile și datele necesare;
c) stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane;
d) completează, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice și juridice îndreptățite;
e) primesc și transmit comisiei județene contestațiile formulate de persoanele interesate;
f) întocmesc situații definitive, potrivit competențelor ce le revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, cu suprafața și amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare și parcelare întocmit;
g) întocmesc situații cu titlurile de proprietate eliberate în condițiile art. 27 alin. (22) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cazurile în care proprietarii renunță la titlul de proprietate pentru . înaintează comisiei județene propuneri de revocare a acestor titluri;
h) înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii;
i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin;
j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia locală este parte și în funcție de aceasta hotărăște și propune organului competent poziția procesuală pentru termenele următoare;
k) sesizează organele competente pentru sancționarea membrilor comisiei, când este cazul;
l) identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;
m) exercită orice alte atribuții ce le revin potrivit prevederilor legale și prezentului regulament.
Art. 6 - Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale:
a) organizează instruirea comisiilor comunale, orășenești și municipale și asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărților și planurilor la zi, precum și a altor materiale necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activității acestora;
b) asigură îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea pe comune, orașe și municipii a membrilor din comisia județeană;
c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora;
d) soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale;
e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare;
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
g) soluționează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor, orașelor și municipiilor pentru terenurile forestiere;
h) analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condițiile art. 27 alin. (22) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, verifică temeinicia acestor propuneri și hotărăsc în consecință;
i) identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează prefectul, care va promova acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;
j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia județeană, respectiv comisia municipiului București este parte și decide asupra măsurilor ce trebuie luate;
k) atribuie și dispun delimitarea în teren, completarea proceselor-verbale de punere în posesie a comunelor, orașelor și municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publică ce le revin;
l) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială a mai multor localități din județ; în aceste cazuri comisia județeană va îndeplini, în mod corespunzător, și atribuțiile prevăzute la literele b), c), d) și h) de mai sus;
m) exercită orice alte atribuții ce le revin potrivit prevederilor legale și prezentului regulament.
Conform Legii 165/2013 cu modificările și completările ulterioare și HGR nr. 401/2013, C. L. pentru inventarierea terenurilor, întocmește situația terenurilor agricole, cu sau fără investiții și forestiere, aflat în domeniul public sau privat al statului sau după caz, al unității administrativ teritoriale care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritorială.
Din corespondența purtată cu pârâta rezultă faptul că până la data de 30.10.2014 nu s-a finalizat activitatea comisiei locale pentru inventarierea terenurilor Moldovița.
Așa cum a arătat pârâta în întâmpinare și în concluziile scrise cât și Instituția Prefectului prin adresa nr._/2014, după finalizarea situațiilor centralizatoare întocmite la nivelul local de oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava se poate relua activitatea privind emiterea hotărârilor, eliberarea titlurilor de proprietate punerea în posesie și celelalte proceduri administrative din domeniul restituiri fondului funciar pentru respectiva unitate administrativă.
În speță petentul nu este în posesia unei decizii a instanței în privința amplasamentului, iar în momentul de față, în lipsa identificării unui amplasament de către petent, comisia este în imposibilitate de a acorda un alt amplasament, toate imobilele proprietate publică sau privată ale statului și unităților administrative, fiind în procedură de inventariere, asupra acestora pârâta având atribuțiile suspendate întrucât procedura de inventariere nu a fost finalizată.
Potrivit art. 24 pct. 4 din Lg. 1/2000 modificată unitățile și subunitățile silvice din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, precum și ceilalți deținători actuali ai terenurilor forestiere solicitate de foștii proprietari sau de moștenitorii lor, vor pune la dispoziție comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafețele de teren pentru care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate, pe categorii de deținători prevăzute în prezenta lege, în condițiile prevăzute la alin. (1) - (3). Trecerea efectivă a terenurilor în proprietatea privată se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit prezentei legi.
Conform art. 27 al. 1 și 2 din Lg. 18/1991 republicată și modificările și completările ulterioare, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât după ce s-a făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schițelor, amplasamentul stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor C. Comunală i-a act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația Comisiei Județene, pentru validare și respectiv eliberarea titlurilor de proprietate.
Depunerea documentelor este în exclusivitatea obligația persoanelor fizice care urmează să fie puse în posesie conform procedurilor legale.
Cum în speță, nu s-a făcut dovada existenței unui alt amplasament și nu sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de lege, analizate mai sus, instanța va respinge acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul G. P. criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie, pentru următoarele motive:
În fapt, prin sentința civilă nr. 745/20.05.2003, pronunțată în dosarul nr. 710/2003 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă la data de 16 iunie 2003 s-a modificat hotărârea nr. 787/18.10.2002 a Comisiei Județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și s-a reconstituit în favoarea subsemnatului, în calitate de moștenitor al autoarelor reclamantului apelant, G. A. și G. X., dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ mp pădure.
Apelantul a arătat că s-a adresat cu cereri de punere în posesie cu parcelele nr. 41/12 și 41/27 pădure din C.F. nr. 271 Argel, cu care erau înscrise autoarele sale.
C. L. a refuzat punerea sa în posesie, motivat de faptul că parcelele solicitate fuseseră date (adică, vândute, cum se practică după apariția Legii nr. 18/1991) clientelei administrației locale. Persoanele care au cumpărat respectivele parcele, au exploatat pădurea, transformând terenul în pășune, terenul fiind și acum în posesia persoanelor agreate de C. L.. Astfel, i s-a propus să caute teren în altă unitate administrativ-teritorială dispusă să mă pună în posesie cu teren cu vegetație forestieră.
Evident, nicio altă comisie nu a fost dispusă să-i dea teren din rezerva proprie.
Timp de 11 ani a insistat să fie pus în posesie, dar pârâta (care recunoștea legalitatea cererilor sale) motiva mereu că nu are terenuri disponibile și îi impunea să caute în altă unitate administrativ-teritorială.
În consecință, a formulat cerere la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc pentru obligarea Comisiei Locale Moldovița de aplicare a legilor fondului funciar la punerea sa în posesie cu un teren cu pădure echivalent, indiferent în ce locație. Brusc, pârâta a uitat că terenul de pe vechea locație al autoarelor lui a fost dat unor persoane neîndreptățite, în mod nelegal, că terenul fusese teren cu pădure și nu pășune, că a recunoscut în mai multe adrese că este îndreptățit la punerea în posesie și că a fost de acord să i se dea teren în altă parte, dacă acest teren îi este oferit de altă comisie.
Instanța de fond își însușește aceste lucruri nereale și nelegale. In primul rând, instanța de fond ignoră faptul că reconstituirea dreptului său de proprietate s-a făcut cu unsprezece ani în urmă (în anul 2003 și nu în anul 2014).
Instanța ignoră faptul că în anul 2003 s-a pronunțat o hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate privată asupra unor terenuri și că o comisie locală este obligată să pună respectiva hotărâre în posesie, în condițiile legii.
Instanța de fond ignoră faptul că tocmai pârâta este cea care nu respectă nici hotărârea judecătorească și nici legea fondului funciar.
Instanța citează în hotărârea sa art. 5 din H.G.R. nr. 80/2005, dar ignoră că la lit. c se specifică: „identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare."
In cazul său comisia nu a sesizat primarul cu privire la atribuirea nelegală a terenurilor mele altor persoane pentru că tocmai primarul este cel care a atribuit (vândut) terenul său, dar instanța investită de mine nu a cercetat acest aspect.
Raportat la caracterul nelegal al atribuirii terenurilor autoarelor sale unor persoane neîndreptățite, instanța putea să oblige pârâta la punerea sa în posesie.
Referitor la prevederile Legii nr. 165/2013, pârâta a indus în eroare instanța privitor la suspendarea punerii în posesie a persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate. Legea nr. 165/2013 și H.G.R. nr. 401/2013 prevăd termene ferme de inventariere a terenurilor.
Faptul că anumiți funcționari incompetenți sau rău-voitori nu respectă aceste termene, nu conduce la "suspendarea" legii sine die sau până când aceștia vor înțelege să-și îndeplinească atribuțiile. Justiția trebuie să fie intransigentă cu astfel de funcționari și să se pronunțe în funcție de litera și spiritul legii și nu să o adapteze la incompetența celor care o ignoră.
Instanța trebuie să țină cont de faptul că situația invocată de el este anterioară cu 10 ani apariției Legii nr. 165/2013 și că în pretinsa perioadă de suspendare, C. L. a pus în posesie persoane, fără să țină cont de Legea nr. 165/2013 și că există terenuri cu vegetație forestieră, dar care sunt atribuite în funcție de interese.
Instanța nu a cercetat aceste aspecte, sau a fost constrânsă să nu o facă. Indiferent care au fost cauzele, acțiunea sa trebuia admisă și pârâta obligată să îl pună în posesie. Altfel, hotărârile judecătorești se transformă în hârtii născute moarte și instanțele le pronunță fără nicio eficiență.
Față de cele de mai sus, a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței atacate și admiterea acțiunii, așa cum am formulat-o.
În drept, apelul se bazează pe prevederile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Intimata pârâtă C. L. de Fond Funciar Moldovița a formulat întâmpinare la apelul promovat în cauză solicitând respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere următoarele aspecte:
În privința solicitării de punere în posesie: conform Sentinței civile nr. 745/2003, a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, petentului i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 23.210 mp. teren forestier, identifică cu parcelele nr. 41/12 și 41/27 din Cartea Funciară nr. 271 Argel.
În urma verificărilor efectuate la nivelul comisiei locale și a identificărilor din teren, aceste parcele 41/12 și 41/27 au categoria de folosință pășune, sunt stăpânite în prezent de către persoane fizice în baza unor acte translative de proprietate, încheiate chiar de autorii petentului și nu au făcut obiectul legilor fondului funciar și implicit nici cel al deposedării, aceste imobile nu au trecut niciodată în proprietatea statului, pentru ca în prezent să poată face obiectul retrocedării.
C. L. Moldovița nu a efectuat nici o punere în posesie pe aceste parcele, imobilul în discuție fiind stăpânit dintotdeauna de persoane fizice, nefăcând obiectul deposedărilor de la nivelul anilor 1948 - 1952.
Raportat la cele prezentate în rândurile de mai sus și în conformitate cu prevederile Legii nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietății si justiției, precum și unele măsuri adiacente*), Titlul VI, art. I, pct. 2 reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane: "În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane", în speța de față vechiul amplasament îl constituie parcelele nr. 41/12 și 41/27 din CF nr. 271 Argel, însă acesta nu a fost legal atribuit și nu au făcut obiectul fondului funciar.
În cuprinsul memoriului de apel, sunt redate acuzații care nu constituie motive de apel si nici nu sunt susținute de mijloace de probă, C. locală dovedind cele prezentate în rândurile de mai sus prin înscrisurile înaintate la dosarul de fond si atestate de reprezentatul silvic care este administratorul terenului forestier.
În privința daunelor cominatorii, în temeiul Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, art. 64 alin. 1 republicată: "în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul", învederăm că actul normativ citat stabilește la alin. 2, faptul că: dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă", actualmente art. 905 al noului Cod de procedura civilă.
Conform art. 905 CP.C. la care trimitere legea specială: (1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare (2) Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților.
În același sens art. 906 Cod procedură civilă, stabilește expres interdicția de acordare a daunelor cominatorii pentru obligațiile prevăzute în capitolul executarea silită a altor obligații de a face sau a obligațiilor de a nu face, a codului de procedură civilă.
Art. 906. „Pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul capitol, nu se pot acorda daune cominatorii".
Astfel, din coroborarea textelor de lege indicate în rândurile de mai sus, rezultă cu claritate faptul că, norma actuală stabilește o altă procedură în locul daunelor cominatorii, cu obligativitatea parcurgerii prealabile a unor pași în etapa executării silite, respectiv adresarea unei cereri de executare silită și acordarea debitorului unui termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, ulterior acesteia putându-se solicita constrângerea debitorului în executarea obligației, prin aplicarea de penalități și în nici un caz daune cominatorii.
Pe cale de consecință, având în vedere cele prezentate mai sus, a solicitat instanței de judecată, respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art.205 - 208 Cod Procedură Civilă, Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, iar în caz de neprezentare, a solicitat a se dispune judecarea cererii și în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 583 Cod Proc. Civ.
Examinând sentința civilă apelantă prin prisma aspectelor de fapt și de drept invocate, a probelor administrate, Tribunalul reține următoarele:
După cum rezultă din probele administrate în cauză, tribunalul reține că, prin sentința civilă nr. 745 din 20 mai 2003, apelantului reclamant G. P. i s-a admis plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. 787/17 octombrie 2002 a Comisiei Județene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor; s-a modificat Hotărârea menționată și s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantului, în calitate de moștenitor al defunctelor G. A. și G. X., pentru suprafața de_ mp teren.
De precizat că sentința a rămas definitivă prin nerecurare la data de 16 iunie 2003, conform mențiunilor de la fila 6 verso dosar fond.
La data de 26 noiembrie 2003, reclamantul apelant s-a adresat cu cerere la RNP Suceava, pentru ca aceasta, împreună cu C. locală de fond funciar Moldovița, să îndeplinească formalitățile necesare pentru punerea sa în posesie, cu terenul pădure, menționat în hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu.
La fila 9 dosar fond se regăsește planul de situație aferent suprafeței de teren cu vegetație forestieră, încheiat la 7 septembrie 2000, din care rezultă că, în CF 271, se evidențiază ., de 1,0930 ha, și . pădure, de 1,2280, deținute de antecesoarele reclamantului, extrasele de carte funciară de la filele 1011 dosar evidențiind în detaliu aceste terenuri.
În plus, la fila 12 dosar se regăsește planul de identificare a suprafețelor de pădure revendicate conform Legii 247/2005 după amenajamentul silvic existent și planurile cadastrale vechi austro – ungare, care arară că terenul reclamantului este situat în O.S. Moldovița, U.P. III Râșca, u.a. 378B%, 380 A%.
La filele 13 – 17 dosar fond s-a depus corespondența purtată între apelantul – reclamant și Instituția Prefectului, C. Comunală Moldovița.
Prin adresa 1070/16.02.2010, s-a pus în vedere reclamantului, ca în conformitate cu art. 39 alin. 2 din HGR 890/2005, să prezinte schița de amplasament și procesul verbal de stabilire a vecinătăților pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră reconstituită.
De asemenea, prin adresa de la fila 18 dosar, nr. 2046/02.06.2014, C. locală de aplicare a legilor fondului funciar Moldovița aduce la cunoștința reclamantului, că terenul identificat anterior are categoria de folosință pășune, iar în prezent, este stăpânit de alte persoane, motiv pentru care sugerează reclamantului, promovarea unei acțiuni în revendicare.
În primul rând, tribunalul are în vedere faptul că încă din anul 2003, din luna noiembrie, reclamantul apelant a formulat cerere de punere în posesie cu terenul vegetație forestieră pentru care a obținut reconstituirea dreptului de proprietate, demersurile sale dăinuind o perioadă de mai bine de 10 ani de zile.
De-abia în anul 2010, reclamantul apelant a primit de la autoritățile abilitate, o adresă prin care de fapt, i se impune obligația de a depune plan de amplasament, în condițiile în care, potrivit Lg. 247/2005, titlul VI art. 1 pct. 2 reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. În aplicarea prevederile prezentei legi, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
Ori, potrivit aceleiași adrese, vechiul amplasament în prezent, este deținut de alte persoane, fără nicio îndreptățire.
O astfel de împrejurare însă, nu constituie un argument pentru ca reclamantul să nu fie pus în posesie, ci C. locală trebuie să-și îndeplinească atribuțiile, astfel cum acestea au fost stabilite prin art. 5 lit. c din HGR 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, care arată că una din atribuțiile acestei comisii este aceea de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.
Ori, din analiza ansamblului probator administrat în cauză, rezultă că intimata C. L. de fond funciar Moldovița nu a îndeplinit aceste atribuții, transferându-le în mod nejustificat, în sarcina reclamantului – apelant.
Din analiza corespondenței purtată între apelant și autoritățile învestite cu punerea în posesie, tribunalul reține că în speță, C. locală de fond funciar Moldovița, în mod nejustificat, a refuzat punerea în posesie a reclamantului, cu terenul forestier, deși apelantul se află în posesia unei hotărâri judecătorești definitive, care a statuat cu autoritate de lucru judecat, că reclamantul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ci vegetație forestieră.
Prin nepunerea în posesie a apelantului cu imobilul evidențiat în planul de situație și în cărțile funciare, s-ar ajunge la ipoteza în care practic, ar deveni ineficientă hotărârea judecătorească obținută, și s-ar goli de conținut, însăși substanța dreptului de proprietate, care include, printre alte dezmembrăminte, și posesia.
În speță nu sunt relevante susținerile referitoare la faptul că în prezent, terenul este ocupat fără just titlu, de terțe persoane, și nici cele referitoare la faptul că nu s-a finalizat activitatea comisiei locale pentru inventarierea terenurilor Moldovița, întrucât din anul 2003 până în prezent, această comisie ar fi trebuit să depună diligențele necesare pentru a aduce la îndeplinire obligațiile ce rezultă din lege.
De asemenea, instanța de control judiciar are în vedere că nu este necesară existența unei decizii a instanței în privința amplasamentului de către petent, întrucât acesta a făcut dovada existenței terenului pe vechiul amplasament, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
De altfel, acest lucru a fost reținut și de prima instanță, care însă, a dat o interpretare eronată probelor administrate în cauză și care a făcut o greșită aplicare a legii.
Așa fiind, tribunalul reține că apelul reclamantului este întemeiat, urmând a-l admite, iar conform art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, va schimba în tot sentința civilă nr. 1128/13 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, în sensul că va admite acțiunea și va obliga pârâta intimată C. L. de Fond Funciar Moldovița prin președinte să pună în posesie pe reclamantul apelant cu suprafața de 23,210 m.p. teren cu vegetație forestieră.
Astfel, așa cum arătam anterior, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. c din HGR 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, una din atribuțiile acestei comisiilor locale de fond funciar este aceea de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente și de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.
Această obligație urmează a fi îndeplinită sub sancțiunea daunelor cominatorii, în cuantum de câte 100 lei cu titlul de daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere până la punerea efectivă în posesie a apelantului reclamant.
În considerarea art. 482 raportat la art. 451 – 453 Cod procedură civilă, va obliga pârâta intimată să plătească apelantului reclamant, suma de 1300 lei cu titlul de cheltuieli de judecată de la fond și apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite apelul formulat de reclamantul G. P., domiciliat în mun. Câmpulung Moldovenesc, ..12, județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1128 din data de 13 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă C. L. DE FOND FUNCIAR MOLDOVIȚA, cu sediul în ..
Schimbă în tot sentința civilă nr. 1128/13 noiembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâta intimată C. L. de Fond Funciar Moldovița prin președinte să pună în posesie pe reclamantul apelant cu suprafața de 23,210 m.p. teren cu vegetație forestieră.
Obligă pârâta intimată prin președinte, să plătească câte 100 lei cu titlul de daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere până la punerea efectivă în posesie a apelantului reclamant.
Obligă pârâta intimată să plătească apelantului reclamant, suma de 1300 lei cu titlul de cheltuieli de judecată de la fond și apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 MARTIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C. M. G. F. Ș. L.
N. F. G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. M. D.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.4./24.04.2015.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 179/2015. Tribunalul... | Grăniţuire. Decizia nr. 346/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
