Pretenţii. Decizia nr. 1279/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1279/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 1279/2015
DOSAR NR._ PRETENȚII
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1279
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22 OCTOMBRIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE D. D.
JUDECĂTOR A. S.
GREFIER C. D. I.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul H. M. împotriva sentinței civile nr. 3632 din data de 18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul intimat M. S. V. și reclamanții intimați T. C. - la C. de avocat "S. T.", T. A. - la C. de avocat "S. T.".
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pârâtul apelant, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că la dosarul cauzei, prin serviciul de arhivă, s-au depus întâmpinare formulată de reclamanții intimați (un exemplar).
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția tardivități formulării apelului.
Pârâtul apelant H. M. apreciind că cererea de apel a fost formulată în termen legal, solicită respingerea excepției.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți sub nr._ la data de 17.02.2014, reclamanții T. C. și T. A., în contradictoriu cu pârâții M. S. V. și H. M., au solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 5000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase din locuința sa, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a motivat că, față de cei doi pârâți, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt, P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți a dispus aplicarea unei sancțiuni administrative. suma pe care o pretinde prin acțiune reprezintă banii cuveniți drept pensie pentru două luni, însușiți de pârâți, împreună cu alte bunuri, anume o drujbă, un lanț și o verighetă din aur, un casetofon auto, webcam-uri și cabluri de alimentare, pentru care pretinde contravaloarea lor.
În drept, s-au invocat prevederile art.194, 197, 453 Cod procedură civilă, art.1349 Cod civil.
În întâmpinare, pârâtul H. M. a arătat că a achitat amenda, însă, nu este vinovat de fapta de furt.
Pârâtul M. S. V. nu a formulat întâmpinare.
În vederea soluționării cauzei, s-au administrat probele cu înscrisuri, martori și a fost atașat dosarul nr.1556/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți
Prin sentința civilă nr. 3632/18.12.2014, Judecătoria Rădăuți a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanții T. C. și T. A., în contradictoriu cu pârâții M. S. V. și H. M. și, în consecință a obligat pârâții, în solidar, să plătească reclamanților suma de 2825 lei, cu titlu de daune materiale, precum și suma de 169,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin ordonanța nr.1556/P/2012 din 7 iulie 2013 a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, menținută prin ordonanța nr.777/II/2/2013 din 2.10.2013 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, împotriva căreia nu s-a formulat plângere la judecătorie potrivit art.2781 Cod procedură penală din anul 1968, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui M. S. V. și H. M., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt prev. de art.208 al.1 Cod penal din anul 1969, respectiv a infracțiunii de tăinuire prev. de art.221 Cod penal din anul 1969 și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii, în temeiul art.11 pct.1 lit.b, art.10 lit.b1 Cod procedură penală din anul 1968 rap. la art.181 al.3 și art.91 lit.c Cod penal din anul 1969, pentru considerentul că fapta lui M. S. V. de a sutrage mai multe bunuri, printre care și o drujbă, din locuința lui T. C. și a lui T. A., respectiv fapta lui H. M. de a primi drujba în vederea valorificării, știind că este un bun furat, sunt lipsite de pericolul social caracteristic unei infracțiuni.
Din declarațiile martorilor S. V. A. și C. C. a rezultat că, în perioada 18.11.2011 – 2.05.2012, în timp ce a fost angajat să presteze diverse munci în gospodărie, pârâtul M. S. V. a sustras din locuința reclamanților (mamă și fiu) suma de 1000 lei și mai multe bunuri, anume o drujbă (în valoare de 800 – 900 lei), o verighetă din aur, un lanț din aur și 15 l de motorină, drujba fiind încredințată pârâtului H. M. pentru valorificare.
Bunurile sustrase au fost evaluate la suma de 1825 lei chiar de reclamanta T. A. în declarația dată în cauza penală, evaluare necontestată de pârâți.
Astfel, în temeiul art.1349 Cod civil, pârâții fiind ținuți, în solidar, să repare prejudiciul material pricinuit prin faptele lor reclamanților, instanța de fond a admis acțiunea, în parte, pârâții fiind obligați la cheltuieli de judecată constând în onorariul avocatului, proporțional cu partea din pretenție încuviințată, în temeiul art.453 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței mai sus-menționate, a formulat apel pârâtul H. M., criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare, pârâtul a arătat că martorii S. V. A. și C. C., prin declarațiile date în fața primei instanțe, au încălcat prevederile art. 290 C.pr.pen. și că drujba sustrasă de către pârâtul M. S. V. și încredințată lui, apelantului, spre valorificare, este de fapt proprietatea sa și se află la domiciliul său, probând astfel nevinovăția sa.
Reclamanții intimați, prin întâmpinarea depusă la dosar, au solicitat respingerea apelului ca tardiv formulat, iar în subsidiar, respingerea apelului ca nefondat.
La termenul de judecată din 22.10.2015, instanța de control judiciar a pus în discuție, din oficiu, excepția tardivității formulării cererii de apel.
Examinând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de apel invocată, tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 224 Cod procedură civilă, instanța este obligată, în orice proces, să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu.
Față de prevederile art.248 (1) Cod.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi, asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe noi, după caz cercetarea în fond a cauzei și analizând cu prioritate excepția tardivității formulării apelului, reține următoarele:
Potrivit art. 468 al.1 și 2 C.pr.civ. termenul de 30 de zile pentru formularea apelului curge de la comunicarea hotărârii.
Din cuprinsul dovezii de comunicare a hotărârii rezultă că aceasta s-a realizat la data de 23.02.2015 în condițiile art. 161 și art. 163 C.pr.civ.
Cererea de apel a fost depusă personal și înregistrată la instanța a cărei hotărâre se atacă în acord cu art. 471 al.1 C.pr.civ. la data de 02.09.2015.
Raportând data comunicării hotărârii la data depunerii cererii de apel se constată că termenul prevăzut de art. 468 al. 1 C.pr.civ., calculat în acord cu art. 181 și 182 C.pr.civ., a fost depășit, intervenind sancțiunea decăderii în conformitate cu art. 185 C.pr.civ.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 raportat la art. 185 C.pr.civ. se va admite excepția și se va respinge apelul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca tardiv formulat, apelul declarat de pârâtul H. M. domiciliat în ., nr. 158, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3632 din data de 18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul intimat M. S. V., domiciliat în ., nr. 1310, jud. Suceava și reclamanții intimați T. C. și T. A. - ambii cu domiciliul procesual ales la C. de avocat "S. T." - mun. Rădăuți, .. 28, jud. Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.10.2015.
Președinte, D. D. | Judecător, A. S. | |
Grefier, C. D. I. |
RED. D.D.
JUD. G.P.
TEHNORED. I.C.D.
6 EX.- 22.10.2015
.>
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1255/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
