Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1294/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1294/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 1294/2015
Dosar nr._ rectificare carte funciară
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1294/2015
Ședința publică de la 27 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. L.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de către apelanții reclamanți V. C. N. și V. E. O., ambii domiciliați în oraș Siret, ..2A, CP_, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.886/16.03.2015 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți ." SA BUCUREȘTI cu sediul în sector 3, București, ..5 și . BUCUREȘTI- cu sediul în sector 3, București, ..5 B.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.10.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 27.10.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 10 noiembrie 2014, reclamanții V. C. N. și V. E. O. au chemat în judecată pe pârâții B. C. Română S.A. și S.C. S. C. SRL București și au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună rectificarea din CF_ Siret (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3014 Șiret), partea III (Foaie de sarcini), în sensul radierii ipotecii de rang I și a interdicției de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, înscrise în favoarea pârâtei S.C. S. C. S.R.L. București în baza Contractului de credit bancar nr._/16.10.2008 încheiat cu BCR, a Contractului de ipotecă nr._/1/16.10.2008 încheiat cu BCR și a Contractului de cesiune de creanțe din 22.12.2010 încheiat între BCR și S.C. S. C. S.R.L. București, toate înscrierile vizând imobilul proprietatea reclamanților, constând în . și anexe, în suprafață de 473 mp, situat în Siret, ., jud. Suceava, identificat prin nr. cadastral 1561, deoarece s-a stins dreptul de ipotecă convențională ca urmare a stingerii obligației principale garantate prin ipotecă, prin prescripția dreptului de a cere și obține executarea silită a debitului datorat în baza titlurilor executorii originare Contract de credit bancar nr._/16.10.2008 și Contract de ipotecă nr._/1/16.10.2008, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au precizat că la data de 16.10.2008 V. L. C., împreună cu soția sa, V. C. N., au încheiat Contractul de credit bancar nr._/16.10.2008 cu pârâta BCR, în baza căruia au luat un credit de 48.000 Euro pe o durată de 300 luni, contractul de credit fiind semnat și de reclamanți, în calitate de garanți ipotecari.
Astfel, prin Contractul de ipotecă nr._/1/16.10.2008 autentificat de BNP Sehlanec M. s-au obligat să garanteze împrumutul în valoare de 48.000,00 EUR plus dobânzile aferente și alte costuri și comisioane, precum și cheltuielile de orice fel legate de recuperarea tuturor sumelor datorate și cheltuieli de judecată, inclusiv cele legate de executarea silită, acordat de către Bancă prin Contractul de credit bancar nr._/16.10.2008 și au constituit în mod valabil în favoarea băncii o ipotecă de rang I (ipotecă) asupra imobilului compus din . și anexe, în suprafață totală de 473 mp, situat în Siret, ., jud. Suceava, identificat prin nr. cadastral 1561 înscris în CF nr. 3014, . reclamanților în devălmășie, dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare act nr. 1151/02.03.1992 eliberat de notariatul de Stat Rădăuți, a Autorizației de construire act nr. 13/04.08.1992 eliberată de Primăria Siret, a încheierilor nr. 232/1992 și 3595/1999.
Ipoteca a fost inițial înscrisă în favoarea băncii.
De la încheierea contractului de credit, o perioadă ratele au fost rambursate de debitorii garantați cu respectarea graficului, însă, în condițiile în care împrumutatul V. L. C. și-a pierdut locul de muncă, debitorii nu au mai fost în măsură să achite ratele stabilite la termenele scadente conform graficului de rambursare.
Din acest motiv, BCR a notificat debitorii să achite restanța, arătând că în caz contrar întreaga creanță urma să se declare exigibilă, iar soldul datorat să se declare scadent anticipat, după cum rezultă din Adresa Direcției Managementului Riscului din cadrul BCR din 05.12.2010.
Ulterior, pe data de 22.12.2010 BCR S.A. a încheiat Contractul de cesiune creanță nr. Jl128 cu S.C. S. C. S.R.L. București, prin care cedentul a cedat cesionarului creanța certă, lichidă și exigibilă deținută de acesta împotriva împrumutaților, născută în baza Contractului de credit nr._/17.09.2008, împreună cu orice drepturi, fructe și beneficii prezente și viitoare atașate acestora. Împrumutații și garanții ipotecari au fost înștiințați cu privire la această cesiune prin Notificări transmise de S.C. S. C. S.R.L. București.
Ipoteca, prin efectul cesiunii, a fost înscrisă în favoarea creditorului cesionar S.C. S. C. S.R.L. București, împreună cu interdicția de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare a imobilului constând în . și anexe, în suprafață de 473 mp, situat în Siret, ., jud. Suceava, identificat prin nr. cadastral 1561, în CF_ Șiret (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3014 Șiret), partea a III - a, Sarcini.
Pe data de 21.05.2012 împrumutații au fost somați în sensul ca în termen de 30 de zile de la data trimiterii notificării să achite întreg debitul datorat în baza Contractului de credit în contul S.C. S. C. S.R.L. București. S-a precizat că în ipoteza în care nu se va achita întreg debitul în termenul menționat, S.C. S. C. S.R.L. București va declanșa procedura executării silite, inclusiv a garanțiilor, în vederea recuperării creanței, urmând ca împrumutații să suporte și toate costurile aferente acesteia.
Împrumutații nu s-au conformat notificării, încât pe data de 22.11.2012 S.C. S. C. S.R.L. București a înregistrat cererea de executare silită imobiliară la B. S. R. împotriva debitorilor garantați a garanților ipotecari, fiind înregistrat Dosarul de executare nr. 408/2012.
Prin încheierea din Dosarul nr. 6285/285/E/2012 al Judecătoriei Rădăuți s-a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii: Contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr._/16.10.2008 și Contractul de Ipotecă nr._/1 din 16.10.2008.
Pe data de 05.12.2012 s-au primit Somații prin care li s-a pus în vedere debitorilor ca în termen de o zi de la primirea, lăsarea, afișarea ori înmânarea la domiciliul lor a somației, în conformitate cu prevederile art. 387, 388, 411 C.pr.civ., să se conformeze întrutotul dispozitivului titlului executoriu, în sensul de a achita sumele de 46.268,74 euro și 11.327,92 lei datorate creditoarei S.C S. C. S.R.L. București cu titlul de credit nerestituit, dobânzi aferente, comisioane și cheltuieli de executare silită.
Aceste acte de executare silită efectuate de B. S. R. în cadrul Dosarului de executare nr. 408/2012, respectiv Somația din 05.12.2012, precum și încheierea prin care s-a încuviințat executarea silită a Contractului de credit bancar și a contractului de ipotecă au fost contestate, contestația la executare formând obiectul Dosarului nr._ al Judecătoriei Rădăuți.
Prin S.C. nr. 2311/12.09.2013 a Judecătoriei Rădăuți, pronunțată în Dosar nr._, s-au respins excepția tardivității acțiunii și contestația la executare. S-a declarat recurs împotriva S.C. nr. 2311/12.09.2013 a Judecătoriei Rădăuți, iar prin D.C. nr. 2747/18.12.2013 a Tribunalului Suceava, pronunțată în Dosar nr._, s-au respins excepția tardivității și excepția nulității cererii de completare a motivelor de recurs și s-a admis recursul, s-a modificat S.C. nr. 2311/12.09.2013 a Judecătoriei Rădăuți, cu consecința admiterii contestației la executare și a anulării formelor de executare silită.
Ceea ce se invocă, în speță, este incidența prescripției dreptului de a cere, respectiv de a obține executarea silită a creanței datorate în temeiul titlurilor executorii Contract de credit și Contract de ipotecă, fiind împlinit termenul general de prescripție de 3 ani din data de 22.12.2013, încât au încetat efectele actului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea ipotecii și a interdicțiilor de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, sens în care s-au invocat prevederile art.405 din C.proc.civ. și art.705 din N. C. proc.civ..
Astfel, dreptul de a cere și de a obține executarea silită a titlurilor executorii, în ceea ce o privește pe creditoarea cesionară, s-a născut la data încheierii contractului de cesiune de creanțe dintre BCR și S.C. S. C. S.R.L. București - 22.12.2010, acest termen fiind de 3 ani.
Înscrierea cesiunii la AEGRM potrivit L. 99/1999 și notificarea debitorilor cedați au relevanță doar sub aspectul legalei subrogări a cesionarului în drepturile cedentului.
Dată fiind calitatea lor, de garanți ipotecari, contractul de ipotecă având caracter accesoriu față de contractul de credit, rezultă că raporturile juridice obligaționale dintre debitorul cedat și S.C. S. C. S.R.L. București, respectiv dintre garantul ipotecar și S.C. S. C. S.R.L. București, în vederea valorificării acestora prin executare silită, sunt supuse aceluiași termen de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, de 3 ani, care a început să curgă de la data cesionării creanței originare - data certă a cesiunii fiind 22.12.2010.
Termenul de prescripție s-a împlinit la 22.12.2013.
Nu sunt date cauze de suspendare a cursului prescripției, dintre cele prevăzute de art. 4051 V.C.pr.civ. - art. 707 N.C.pr.civ..
Nu sunt date nici cauze de întrerupere a cursului prescripției, deoarece s-au anulat actele de executare silită inițiate împotriva debitorilor în Dosarul 408/2012, prin D.C. nr. 2747/18.12.2013 a Tribunalului Suceava, sens în care ar a fi avute în vedere dispozițiile art. 4052 al. 3 V.C.pr.civ. - art. 708 al. 3 N.C.pr.civ..
Ipoteca s-a constituit asupra imobilului proprietatea reclamanților în condițiile Vechiului cod civil și s-a înscris în cartea funciară, de asemenea, sub imperiul Legii 7/1996, forma în vigoare anterior datei de 01.10.2011.
Potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 și 4 vechiul C.civ., privilegiile și ipotecile „se sting prin stingerea obligației principale", respectiv „prin prescripție".
În speță, dreptul de a cere executarea silită a debitului derivat din contractul de credit, pe lângă care contractul de ipotecă are caracter accesoriu, s-a stins prin efectul prescripției extinctive, obligația de plată încetând, ceea ce conduce, potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 V.C.civ., la încetarea dreptului de ipotecă al secund-pârâtei asupra imobilului proprietatea reclamanților, după cum, în temeiul art. 1800 al. 1 pct. 4 C.civ., dreptul de ipotecă s-a stins oricum pe cale principală, prin efectul prescripției. Prevederile anterior enunțate în materie de încetare și radiere ipotecă au fost preluate și în noua legislație.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 102 din Legea nr. 71/2011, art. 1800 al. 1 pct. 1 și 4 Vechiul C.civ., art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 rep., art. 76 Legea 71/2011, art. 405 vechiul C.pr.civ., art. 4052 al. 3 vechiul C.pr.civ., art. 705, 706, 708 al. 3 noul C.pr.civ., art. 453 C.pr.civ..
Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare, dar S.C. S. C. SRL București a depus note de ședință la termenul din data de 13.02.2015.
În motivare s-a arătat că reclamanții își întemeiază demersul judiciar pe prescrierea dreptului pârâtei de a cere executarea silita a creanței datorate în temeiul titlurilor executorii, reprezentate de contractul de credit nr._/16.10.2008 și de contractul de ipoteca nr._/1 din 16.10.2008.
Reclamanții susțin că termenul de prescripție a dreptului S.C. S. C. S.R.L. București de a cere executarea silita s-a împlinit la data de 22.12.2013 având în vedere pe de o parte că la data de 22.12.2010 creanța a devenit scadenta, iar pe de alta parte că cererea de executare silita formulata de S.C. S. C. S.R.L. București nu constituie un act de întrerupere a prescripției deoarece executarea silită a fost anulată prin Decizia Tribunalului Suceava pronunțată în dosarul nr._ .
Cererea reclamanților este neîntemeiată deoarece aceștia au recunoscut în mod expres o datorie scadentă în sumă de 35.000 euro și termenul de prescripție al titlurilor executorii ce au ca obiect drepturi reale se prescrie în termen de 10 ani și nu de 3 ani cum s-a motivat în acțiune.
Mai mult, așa cum rezultă din situațiile comunicate de BCR pârâtei S.C. S. C. S.R.L. București, pe parcursul anilor 2012 - 2013 exista mai multe plăți înregistrate în contul datoriei față de S.C. S. C. S.R.L. București, efectuate de împrumutatul V. L. C., soția acestuia V. Constanta N., dar și de către reclamantul din prezenta cauza, V. C. N..
Susținerea reclamanților că titlul executoriu reprezentat de contractul de ipotecă este un accesoriu al contractului de credit, urmându-i soarta, în conformitate cu principiul accesorium sequitur principale în ce privește termenul de prescripție, este greșita. Așa cum se poate observa la art. I din contractul de ipotecă depus de reclamanți la dosarul cauzei, aceștia au menționat în mod expres ca înțeleg să garanteze cu ipoteca asupra imobilului împrumutul în valoare de 48.000 Euro.
Ori în acest context, în care contractul de ipoteca a fost încheiat separat de contractul de credit, iar reclamanții au declarat în mod expres în contractul de ipotecă suma împrumutată pe care înțeleg să o garanteze, contractul de ipoteca reprezintă un titlu executoriu distinct de contractul de credit.
Mai mult, suma garantata cu ipotecă a fost înscrisă și în cartea funciara, astfel cum rezulta din extrasul de carte funciara depus la dosarul cauzei de reclamanți, în care se menționează la poziția C3 că pârâta are un drept de ipoteca împotriva reclamanților pentru o creanța în valoare de 48.000 Euro.
Față de aceste considerente expuse mai sus, s-a solicitat instanței să constate că dreptul S.C. S. C. S.R.L. București de a cere executarea silita împotriva reclamanților nu s-a prescris și să respingă, astfel cererea reclamanților ca neîntemeiata și nefondată.
În vederea soluționării cauzei instanța a ținut seama de înscrisurile depuse la dosar de reclamanți.
Prin sentința civilă nr.886/16.03.2015 a Judecătoriei Rădăuți, prima instanță a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea civilă, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din analiza materialului probator, prima instanță a constatat că reclamanții au solicitat radierea din CF_ Șiret (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3014 Șiret), partea III (Foaie de sarcini), a ipotecii de rang I și a interdicției de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, înscrise în favoarea pârâtei S.C. S. C. S.R.L. București în baza Contractului de credit bancar nr._/16.10.2008 încheiat cu BCR, a Contractului de ipotecă nr._/1/16.10.2008 încheiat cu BCR și a Contractului de cesiune de creanțe din 22.12.2010 încheiat între BCR și S.C. S. C. S.R.L. București, toate înscrierile vizând imobilul proprietatea reclamanților constând în . și anexe, în suprafață de 473 mp, situat în Siret, ., jud. Suceava, identificat prin nr. cadastral 1561, deoarece s-a stins dreptul de ipotecă convențională ca urmare a stingerii obligației principale garantate prin ipotecă, prin prescripția dreptului de a cere și obține executarea silită a debitului datorat în baza titlurilor executorii originare Contract de credit bancar nr._/16.10.2008 și Contract de ipotecă nr._/1/16.10.2008.
Cu privire la radierea tabulară, instanța a reținut că potrivit art.908 din Noul Cod Civil:
(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă:
1. înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
(3) Când dreptul înscris în cartea funciară urmează a fi rectificat, titularul lui este obligat să predea celui îndreptățit, odată cu consimțământul dat în formă autentică notarială pentru efectuarea rectificării, și înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana interesată va putea solicita instanței să dispună înscrierea în cartea funciară. În acest din urmă caz, hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația de a preda înscrisurile necesare rectificării.
(4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât și împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct. 3 și 4, care nu poate fi pornită împotriva terților care și-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credință și printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.
Conform art. 907 din Noul Cod civil când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
În situația dată, reclamanții au precizat că dreptul de a cere executarea silită a debitului derivat din contractul de credit, pe lângă care contractul de ipotecă are caracter accesoriu, s-a stins prin efectul prescripției extinctive, obligația de plată încetând, ceea ce conduce, potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 V.C.civ., la încetarea dreptului de ipotecă al secund-pârâtei asupra imobilului proprietatea lor.
Prima instanță a constatat că reclamanții nu au chemat în judecată și împrumutații din contractul de credit, respectiv V. L. C. și V. C. N., deși întreaga motivare s-a construit în jurul prescripției dreptului de mai cere executarea silită a debitului, respectiv a împrumutului contractat de aceștia prin contractul nr._/16.10.2008.
În mod evident, reclamanții au dorit să evite o acțiune de fond, în care să reitereze aceste motive, respectiv o acțiune în constatare, contestație la executare, dorind ca într-o procedură simplificată să scape de ipoteca de rang I constituită în favoarea băncii și ulterior a S.C. S. C. S.R.L. București asupra imobilului proprietatea lor.
În cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară nu se poate constata prescripția dreptului de a cere executarea silită a debitului, respectiv a împrumutului contractat de alți debitori V. L. C. și V. C. N. și nici nu se poate dispune cu privire la drepturile înscrise în Cartea Funciară în favoarea S.C. S. C. SRL București, fără a exista o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acesteia pe fondul cauzei.
În consecință, prima instanță a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții V. C. N. și V. E. O. solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, care nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, soluționând pricina pe o excepție care nu era dată.
În motivare aceștia au arătat că excepția inadmisibilității acțiunii nu era dată, soluția apelată materializând interpretarea greșită a dispozițiilor art. 36 pct. 3 din Legea nr. 71/2011-art. 908 al. 1 pct. 3 C.civ., impunându-se anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, care nu a intrat în cercetarea fondului cauzei.
Deși, în ceea ce privește cauza rectificării înscrierii de carte funciară, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 36 pct. 3 Legea nr. 7/1996 - art. 908 al. 1 pct. 3 C.civ., instanța de fond a analizat admisibilitatea acțiunii în raport de incidența dispozițiilor art. 908 al. 1 pct. 4 C.civ.
Apoi, fără temei instanța de fond a reținut că în cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară nu se poate constata prescripția dreptului de a cere executarea silită a debitului, respectiv a împrumutului contractat de alți debitori, V. L. C. și V. C. N. și nici nu se poate dispune cu privire la drepturile înscrise în cartea funciară în favoarea S.C. S. C. S.R.L. București, fără a exista o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acesteia pe fondul cauzei.
Întreaga motivare a acțiunii lor s-a construit în jurul excepției prescripției dreptului de a mai cere executarea silită a debitului, nefiind necesară chemarea în judecată și a împrumutaților din, contractul de credit, numiții V. L. C. și V. C. N., de vreme ce ei au garantat împrumutul și au constituit în favoarea băncii o ipotecă de rang I asupra imobilului compus din . și anexe, în suprafață totală de 473 mp, situat în Siret, ., jud. Suceava, identificat prin nr. cadastral 1561 înscris în CF nr. 3014, . lor în devălmășie, având doar ei interesul de a obține rectificarea înscrierilor de carte funciară, respectiv radierea ipotecii, ca și consecință a incidenței prescripției.
Nu poate fi primit raționamentul instanței de fond, având în vedere că rectificarea înscrierilor de carte funciară în cazul în care nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, reglementată generic de art. 36 din Legea nr. 7/1996, subsumează toate cazurile neprevăzute de lege în care neconcordanța este susceptibilă de soluționare numai prin rectificare, acțiunea în rectificare fiind în acest caz una în realizare de drepturi. Astfel, fiind în situația în care o acțiune este fondată pe alte temeiuri juridice decât nevalabilitatea sau ineficacitatea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea,, acțiunea în rectificare are caracter principal, nefiind necesară existența unei hotărâri judecătorești anterioare, prin care să se solicite constatarea ivirii situației de natură a justifica rectificarea.
De altfel, o acțiune de sine-stătătoare, având ca obiect constatarea prescripției, ar fi inadmisibilă în raport de dispozițiile art. 35 C.pr.civ., tocmai din cauza existenței posibilității formulării acțiunii în realizarea dreptului, de care au uzat în prezenta pricină.
Iar hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă la care se referă partea inițială a textului art. 36 din Legea 7/1996 este tocmai hotărârea care se va pronunța în cauză, în temeiul căreia vor solicita OCPI radierea ipotecii.
Prin urmare, prealabil rezolvării pretenției propriu-zise de rectificare carte funciară, instanța era ținută să analizeze chestiunea prescripției, fără a fi necesară formularea unei acțiuni separate în acest sens, inadmisibilă de altfel.
Instanța de fond a arătat că acțiunea în rectificare are caracter subsidiar si ar fi trebuit să se grefeze pe o acțiune având ca obiect anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic, însă ei nu au invocat vreo cauză de ineficacitate a actului juridic (art. 908 al. 1 pct. 1 sau pct. 4 C.civ.) pentru a li se imputa lipsa unei astfel de acțiuni, ci au invocat ipoteza neîntrunirii condițiilor de existență a dreptului înscris sau încetarea efectelor actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea (art. 36 pct. 3 din Legea nr. 7/1996-art. 908 al. 1 pct. 3 C.civ.), respectiv dreptul a cere executarea silită a debitului din contractul de credit, pe lângă care contractul de credit are caracter accesoriu, s-a stins prin efectul împlinirii termenului de prescripție extinctivă, obligația de plată încetând, ceea ce conduce, potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 V.C.civ. la încetarea dreptului de ipotecă supra imobilului proprietatea lor.
În plus, instanța de fond a arătat că ei ar fi dorit evitarea unei acțiuni de fond, în care să reitereze aceste motive, respectiv o acțiune în constatare sau, contestație la executare, însă a ignorat existența D.C. nr. 2747/18.12.2013 a Tribunalului Suceava, pronunțată în Dosar nr._, prin care s-au respins excepția tardivității și excepția nulității cererii de completare motive de recurs și s-a admis recursul, s-a modificat S.C. nr. 2311/12.09.2013 a Judecătoriei Rădăuți, cu consecința admiterii contestației la executare și a anulării formelor de executare silită. La acel moment nu era împlinit termenul de prescripție, iar alte forme de executare nu au fost inițiate împotriva lor pentru a invoca în cadrul unei contestații la executare aceeași chestiune a prescripției.
De altfel, așa cum au arătat anterior, motivarea instanței de fond în sensul inadmisibilității acțiunii s-a raportat la cazul prevăzut de art. 908 pct. 4 C.civ., deși și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 36 pct. 3 din L. nr. 7/1996/art. 908 pct. 3 C.civ., dispozițiile legale invocate de ei nefiind, practic, verificate.
Așa fiind, cererea dedusă judecății era perfect admisibilă.
Ceea ce au invocat, în speță, este incidența prescripției dreptului de a cere, respectiv de a obține executarea silită a creanței datorate în temeiul titlurilor executorii Contract de credit și Contract de ipotecă, fiind împlinit termenul general de prescripție de 3 ani din data de 22.12.2013, încât au încetat efectele actului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea ipotecii și a interdicțiilor de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare.
Potrivit vechiului Cod de procedură civilă, act normativ sub imperiul căruia a fost declanșată executarea silită a titlurilor executorii, art. 405, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Iar potrivit art. 4052 al. 3 Cod de procedură civilă, prescripția nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
Astfel, dreptul de a cere și de a obține executarea silită a titlurilor executorii, în ceea ce o privește pe creditoarea cesionară, s-a născut la data încheierii contractului de cesiune de creanțe dintre BCR și S.C. S. C. S.R.L. - 22.12.2010, acest termen fiind de 3 ani.
Înscrierea cesiunii la AEGRM potrivit Legii nr. 99/1999 și notificarea debitorilor cedați au relevanță doar sub aspectul legalei subrogări a cesionarului în drepturile cedentului. Dată fiind calitatea lor, de garanți ipotecari, contractul de ipotecă având caracter accesoriu față de contractul de credit, rezultă că raporturile juridice obligaționale dintre debitorul cedat și S.C. S. C. S.R.L., respectiv dintre garantul ipotecar și S.C. S. C. S.R.L., în vederea valorificării acestora prin executare silită, sunt supuse aceluiași termen de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, de 3 ani, care a început să curgă de la data cesionării creanței originare - data certă a cesiunii fiind 22.12.2010.
Termenul de prescripție s-a împlinit la 22.12.2013.
Nu sunt date cauze de suspendare a cursului prescripției, dintre cele prevăzute de art. 4051 V.C.pr.civ. - art. 707 N.C.pr.civ.
Nu sunt date nici cauze de întrerupere a cursului prescripției, deoarece s-au anulat actele de executare silită inițiate împotriva lor în Dosar de executare 408/2012, prin D.C. nr. 2747/18.12.2013 a Tribunalului Suceava, sens în care au a fi avute în vedere dispozițiile art. 4052 al. 3 V.C.pr.civ. - art. 708 al. 3 N.C.pr.civ.
Ipoteca s-a constituit asupra imobilului proprietatea lor în condițiile Vechiului Cod civil și s-a înscris în cartea funciară, de asemenea, sub imperiul Legii nr. 7/1996, forma în vigoare anterior datei de 01.10.2011.
Potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 și 4 vechiul C.civ., privilegiile și ipotecile „se sting prin stingerea obligației principale", respectiv „prin prescripție".
Art. 102 al. 1 Legea nr. 71/2011 prevede că un contract este supus dispozițiilor legale în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
Potrivit art. 885 al. 2 Noul C.civ., „Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului, dat prin înscris autentic notarial. Acest consimțământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau, după caz, prin încetarea existenței juridice a titularului, dacă acesta era o persoană juridică".
Iar potrivit art. 76 al Legii nr. 71/2011, dispozițiile art. 876-915 C.civ. privitoare la cazurile, condițiile și regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor și faptelor juridice încheiate sau săvârșite ori produse după . Codului civil.
Potrivit art. 36 pct. 3 Legea nr. 7/1996 rep., forma în vigoare anterior datei de 01.10.2011, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor de carte funciară când nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
În speță, dreptul de a cere executarea silită a debitului derivat din contractul de credit, pe lângă care contractul de ipotecă are caracter accesoriu, s-a stins prin efectul prescripției extinctive, obligația de plată încetând, ceea ce conduce, potrivit art. 1800 al. 1 pct. 1 V.C.civ., la încetarea dreptului de ipotecă al secund-pârâtei asupra imobilului proprietatea noastră, după cum, în temeiul art. 1800 al. 1 pct. 4 C.civ., dreptul de ipotecă s-a stins oricum pe cale princpală, prin efectul prescripției.
Prevederile anterior enunțate în materie de încetare și radiere ipotecă au fost preluate și în noua legislație.
Potrivit art. 2428 al. 1 noul C.civ., ipoteca imobiliară se stinge prin radierea din cartea funciară sau prin pieirea totală a bunului.
Potrivit al. 2, ipoteca mobiliară se stinge, iar ipoteca imobiliară se poate radia pentru una dintre următoarele cauze:
a) stingerea obligației principale prin oricare dintre modurile prevăzute de lege.
Potrivit art. 908 al. 1 pct. 3 noul C.civ., orice persoană interesată poate cere rectificarea unei înscrieri din cartea funciară când nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Toate temeiurile sus-indicate demonstrează suplimentar admisibilitatea demersului lor.
În fine, respingerea acțiunii ca inadmisibilă materializează îngrădirea în mod nejustificat a liberului acces la justiție, încălcându-se dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dispozițiile art. 21 din Constituția României.
Art. 6 din Convenție garantează fiecărei persoane „dreptul la un tribunal", adică dreptul ca o instanță judiciară să soluționeze orice contestație privitoare la drepturile și obligațiile sale.
Liberul acces la justiție, fără a fi în mod expres reglementat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, constituie o condiție esențială și prealabilă funcționării sistemului de garanții procedurale enunțate de art. 6 al. 1 din Convenție, care asigură respectarea dreptului la un proces echitabil.
În cauza Goldier contra Regatului Unit al Marii Britanii, Curtea a statuat că toate garanțiile procedurale enunțate de 6 al. 1 din Convenție, respectiv echitatea, publicitatea și celeritatea procedurii, nu ar avea nici un sens în lipsa dreptului de acces la un tribunal.
În dreptul nostru intern, liberul acces la justiție este consacrat prin art. 21 din Constituția României, care prevede că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime și că se garantează că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nici o lege.
Prin urmare, cum instanța de fond nu a verificat incidența disp. art. 36 pct. 3 L. 7/1996-art. 908 al. 1 pct. 3 C.civ., cum acțiunea lor este admisibilă în raport de temeiurile indicate, se impune admiterea apelului, cu consecința anulării sentinței apelate și a trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În drept au invocat dispozițiile art. 466, art. 480 al. 3 C.pr.civ., art. 453 C.pr.civ.
Intimata . BUCUREȘTI a formulat întâmpinare ( filele 22-24) prin are a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și nefondat.
În apărare a arătat că apelanții reclamanții au solicitat Judecătoriei Radauti rectificarea cărții funciare prin radierea dreptului lor de ipoteca invocând prescrierea dreptului societății intimate de a cere executarea silita a creanței datorate in temeiul titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr._/16.10.2008 si de contractul de ipoteca nr._/1 din 16.10.2008.
Prin decizia civila nr. 886/2015 Judecătoria Radauti a invocat excepția inadmisibilitatii acțiunii in rectificare funciara si a admis-o reținând pe de o parte ca acțiunea in rectificare de carte funciara este condiționata de admiterea unei acțiuni separate de fond cu privire la dreptul inscris in cartea funciara, iar pe de alta parte ca in cauza nu exista coparticiparea procesuala activa obligatorie.
Astfel, in motivarea excepției prima instanța a constatat ca in conformitate cu dispozitile art. 908 alin. 4 din Codul civil „Acțiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa acțiunea de fond". Ori in prezenta cauza apelanții reclamanți nu au promovat împotriva noastră o acțiune de fond prin care sa se constate de către instanța de judecata prin hotărâre definitiva ca dreptul societății intimate de a cere executarea silita este prescris.
Cu privire la natura acțiunii de fond pe care apelanții reclamanți ar fi trebuit sa o promoveze anterior cererii de rectificare a cărtii funciare prima instanța a reținut ca aceasta putea fi orice fel de acțiune intemeiata pe o cauza de ineficacitate a actului juridic înscris in cartea funciara.
Mai mult, asa cum a reținut prima instanța o astfel de acțiune de fond ce vizează constatarea prescripției dreptului nostru de a cere executarea silita trebuia formulata de către toate persoanele in favoarea cărora curge termenul de prescripție, respectiv si de împrumutații V. L. C. si V. Constanta N..
In lipsa acestei coparticipări, in cazul unei eventuale admiterii a acțiunii pentru constatarea prescripției, având in vedere ca hotărârile judecătorești sunt opozabile doar părților care au luat parte la judecata, s-ar fi ajuns la situația absurda in care actul juridic ar fi fost valabil si producător de efecte fata de părțile care nu au luat parte la judecata, respectiv fata de împrumutați si ar fi încetat numai fata de părțile care au inițiat demersul judiciar împotriva societății intimate.
In acest context, hotărârea primei instanțe este temeinica si legala, motiv pentru care ar trebui menținută.
Pe fondul pretențiilor apelanților reclamanți, respectiv ca dreptul lor de a cere executarea silita a contractului de ipoteca este prescris, a solicitat respingerea acestora pentru următoarele motive:
Apelanții reclamanții au susținut că termenul de prescripție a dreptului lor de a cere executarea silita s-a împlinit la data de 22.12.2013 având in vedere pe de o parte ca la data de 22.12.2010 creanța a devenit scadenta, iar pe de alta parte ca cererea de executare silita formulata de societatea lor nu constituie un act de întrerupere a prescripției deoarece executarea silita a fost anulata prin decizia Tribunalului Suceava pronunțata in dosarul nr. 133/2S5/2013.
Cererea apelanților reclamanți pentru constatarea prescripției dreptului lor de a cere executarea silita este neîntemeiata si nefondata din doua motive:
1.Exista doua cauze de intrerupere a termenului de prescripție:
1.1. Recunoașterea de datorie rezultata din inscrisurile depuse de apelanții reclamanți la dosarul cauzei (cele doua hotărâri pronunțate in dosarul nr._ ) in cuprinsul cărora apelanții reclamanți au recunoscut in mod expres o datorie scadenta in valoare de 35.000 Euro fata de societatea intimată;
1.2. Plățile voluntare efectuate de apelanții reclamanți si de debitorii principali, astfel cum rezulta din extrasul de cont si situația plaților comunicate societății intimate de către BCR;
2.Termenul de prescripție al titlurilor executorii ce au ca obiect drepturi reale se prescrie in termen de 10 ani si nu de 3 ani asa cum susțin reclamanții.
Recunoașterea de datorie reprezenta o cauza de întrerupere a termenului de prescripție
Potrivit art. 405 ind. 2 lit. a) din Codul de procedura civila anterior, precum si potrivit art. 709 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila actual „cursul prescripției se întrerupepe data (...) recunoașterii, in orice alt mod a datoriei".
Asa cum se poate observa din cuprinsul deciziei nr. 2747/2013 pronunțata de Tribunalul Suceava la data de 18.12.2013 in cauza ce făcut obiectul dosarului nr._: La pag. 1 par. 9 teza a II-a a hotărârii instanța de recurs a reținut că reclamanții au arătat ca au efectuat plăți in valoare totala de l2.500 Euro;
La pagina nr. 4 paragraf nr.9 și nr.6 din hotărâre s-a reținut ca reclamanții au susținut in cadrul dosarului nr._ ca au efectuat plați in valoare de 12.500 Euro si ca datorează societății noastre suma de 35.000 Euro.
De asemenea, potrivit sentinței civile nr. 2311/12.09."2013 pronunțata de către Judecătoria Radauti la data de 12.09.2013 in cauza ce făcut obiectul dosarului nr._:
La pagina nr.1 paragraf nr. 1 din hotărâre s-a reținut ca reclamanții au înregistrat contestația la executare la data de 11.01.2013;
La pagina nr. 3 paragraf final din hotărâre s-a reținut ca reclamanții au indicat ca achitând o parte din rate suma restanta este de 35.000 Euro.
Recunoașterea de datorie rezulta de asemenea si din cuprinsul concluziilor scrise depuse de apelanții reclamanți la dosarul nr._ prin care aceștia susțin in penultimul paragraf ca au efectuat plați in valoare de 12.500 Euro si ca datorează societății noastre suma de 35.000 Euro.
Astfel, chiar daca in cadrul dosarului nr._ s-a anulat executarea silita demarata de societatea intimată, fapt ce nu a putut conduce la întreruperea termenului de prescripție prin demararea executării silite, apelanții reclamanții, in cadrul aceluiași dosar, au efectuat ei insisi un act intrerupator de prescripție prin recunoașterea unei datorii fata de societatea intimată in cuantum de 35.000 Euro.
Plata datoriei, chiar si parțiala constituie act de întrerupere a termenului de prescripție.
Potrivit art. 405 ind 2 alin. 1 din Codul de procedura civila anterior, precum si a art. 709 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila actual „Cursul prescripției se întrerupe pe data îndeplinirii de către debitor (...) a unui act voluntar de executare".
Cum plata reprezintă un act voluntar de executare aceasta este de natura sa întrerupă cursul prescripției. Astfel, asa cum rezulta din extrasul de cont emis pentru perioada 8.12._14 si situațiile comunicate de BCR societății lor, pe parcursul anilor 2012 - 2013 exista mai multe plați înregistrate in contul datoriei fata de societatea lor, efectuate de împrumutatul V. LucianConstantin, soția acestuia V. Constanta N., dar si de către reclamantul din prezenta cauza, V. C. N..
Termenul de prescripție in materia drepturilor de ipoteca este de 10 ani
Asa cum rezulta din cuprinsul dispozițiilor art. 405 alin. 1 din Codul de procedura civila anterior, invocat chiar de către reclamanți, „In cazul titlurilor emise in materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani."
Mai mult, potrivit art. 705 alin. 1 din Codul de procedura civila actual, invocat de asemenea tot de către reclamanți, „In cazul titlurilor emise in materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani".
Susținerea reclamanților ca titlul nostru executoriu reprezentat de contractul de ipoteca este un accesoriu al contractului de credit, urmandu-i soarta, in conformitate cu principiul accesorium sequitur principale in ce privește termenul de prescripție, este greșita.
Asa cum se poate observa la art. 1 din contractul de ipoteca depus de reclamanți la dosarul cauzei, domniile lor au menționat in mod expres ca inteleg sa garanteze cu ipoteca asupra imobilului împrumutul in valoare de 48.000 Euro.
Ori in acest context, in care contractul de ipoteca a fost încheiat separat de contractul de credit, iar apelanții reclamanți au declarat in mod expres in contractul de ipoteca suma împrumutata pe care inteleg sa o garanteze, contractul de ipoteca reprezintă un titlu executoriu distinct de contractul de credit.
Mai mult, suma garantata cu ipoteca a fost inscrisa si in cartea funciara, astfel cum rezulta din extrasul de carte funciara depus la dosarul cauzei de reclamanți, in care se menționează la poziția C3 ca societatea intimată are un drept de ipoteca împotriva reclamanților pentru o creanța in valoare de 48.000 Euro.
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține că apelul formulat este fondat pentru considerentele următoare:
Potrivit art. 22 alin.6 din codul de procedură civilă ”Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele investirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.”
Din interpretarea textului sus-citat rezultă obligația judecătorului de a se pronunța asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără a depăși însă, limitele investirii. Această regulă este dezvoltată și în art.397 alin.1 C., care stipulează că instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății, ea neputând acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel.
Din petitul cererii de chemare în judecată reiese că reclamanții au investit instanța de prim grad cu o cerere de rectificare a înscrierilor din cartea funciară_ Siret ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 3014 Siret), partea III (Foaie de sarcini), în sensul radierii ipotecii de rang I și a interdicției de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, înscrise în favoarea pârâtei S.C. S. C. S.R.L. București în baza Contractului de credit bancar nr._/16.10.2008 încheiat cu BCR, a Contractului de ipotecă nr._/1/16.10.2008 încheiat cu BCR și a Contractului de cesiune de creanțe din 22.12.2010 încheiat între BCR și S.C. S. C. S.R.L. București, toate înscrierile vizând imobilul proprietatea reclamanților, constând în . și anexe, în suprafață de 473 mp, situat în Siret, ., jud. Suceava, identificat prin nr. cadastral 1561, deoarece s-a stins dreptul de ipotecă convențională ca urmare a stingerii obligației principale garantate prin ipotecă, prin prescripția dreptului de a cere și obține executarea silită a debitului datorat în baza titlurilor executorii originare constând în Contractul de credit bancar nr._/16.10.2008 și Contractul de ipotecă nr._/1/16.10.2008, cu plata cheltuielilor de judecată.
Iar în acest sens, au invocat instanței, drept temei al pretențiilor lor printre alte prevederi și dispozițiile art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, text potrivit cu care „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea:
În atare situație, Tribunalul constată că în mod eronat prima instanță a analizat în considerentele sentinței civile pronunțate, pretențiile reclamanților prin prisma incidenței prevederilor art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.
Cum apărările reclamanților din cererea dedusă judecății pe temeiul art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996, au fost omise a fi analizate, se apreciază că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, fiind aplicabile în acest sens, dispozițiile art.480 alin.3 C., respectiv ale anulării sentinței.
Având în vedere cele mai sus menționate și faptul că prin cererea de apel, apelanții reclamanți au invocat în mod expres și au solicitat instanței de control judiciar să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, date fiind și prevederile art.480 alin.3 C., Tribunalul urmează să admită apelul, să anuleze sentința civilă atacată și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe, ocazie cu care instanța de trimitere urmează a se preocupa de remedierea deficiențelor mai sus semnalate, ținând seama și de celelalte apărări, ale părților litigante din motivele de apel și întâmpinare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către apelanții reclamanți V. C. N. și V. E. O., ambii domiciliați în oraș Siret, ..2A, CP_, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.886/16.03.2015 a Judecătoriei Rădăuți pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți ." SA BUCUREȘTI cu sediul în sector 3, București, ..5 și . BUCUREȘTI- cu sediul în sector 3, București, ..5 B
Anulează sentința civilă nr.886/16.03.2015 a Judecătoriei Rădăuți și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
C. L. L. A. L. A.
Red C.L
Jud.fond C. G. O.
Tehnored.L.A.
6 ex./ 24.11.2015
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 478/2015. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 1191/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
