Partaj judiciar. Decizia nr. 518/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 518/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 518/2015
Dosar nr._ Partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVLĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.518
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.11.2015
PREȘEDINTE G. P. V.
JUDECĂTOR I. G.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta T. L., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr.2135 pronunțată la data de 23.04.2015 de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții T. F., P. M., P. G., A. V., A. A., A. V., A. G., A. M., toți cu domiciliul în ., T. D. ,domiciliat în . și T. A., domiciliată în ., județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta recurentă T. L., av. B. A. pentru intimata P. M. conform împuternicirii avocațiale depuse astăzi la dosar,lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei după care:
Reclamanta recurentă depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, pe care instanța o anulează, calea de atac promovată în cauză fiind legal timbrată și un înscris.
Interpelată fiind de instanță cu privire la înscrisul depus astăzi la dosar recurenta arată că acesta reprezintă motivarea recursului formulat în cauză .
Instanța, pune în discuția părților excepția invocată de pârâta intimată P. M. prin întâmpinare, prin care a solicitata anularea reculului ca nemotivat în termen.
Av. B. A. pentru intimata P. M. solicită admiterea excepției și anularea recursului ca nemotivat în termen conform art.306 alin.1 din Vechiul Cod de procedură civilă, cu precizarea că recurentei i-a fost comunicată hotărârea primei instanțe la data de 04.09.2015 aceasta a declarat în termen legal recursul respectiv la data de 09.09.2015 fără însă a respecta disp. art.303 alin.1 din Vechiul Cod de procedură civilă, în sensul că nu l-a motivat înlăuntrul termenului de recurs prevăzut de art.301 din Vechiul Cod de procedură civilă.
Reclamanta recurentă având cuvântul pune concluzii de respingere a excepției invocate.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 14.08.2009, sub nr. de dosar_ , reclamanta T. L., în contradictoriu cu pârâții A. G., T. F., T. E., P. M., G. M. și C. P., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună lichidarea stării de indiviziune, cu privire la suprafața de 3 ha și 6600 mp teren extravilan și intravilan situată pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, înscrisă în titlu de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, cu următoarele amplasamente: 5400 mp teren arabil situat în sola 41, . A-1-1 din titlu de proprietate; 3600 mp teren arabil, situat în sola 18, . A-1-2 din titlu de proprietate ; 6400 mp teren arabil, situat în sola 8, . A-1-3 din titlu de proprietate; 1600 mp teren arabil, situat în sola 8, . A-1-4 din titlu de proprietate; 2800 mp teren arabil, situat în sola 21, . A-1-5 din titlu de proprietate; 2000 mp teren intravilan, situat în . B-1-1 din titlu de proprietate; 1400 mp teren intravilan, situat în . B-1-2 din titlu de proprietate; 1300 mp teren intravilan, situat în .-5-1 din titlu de proprietate; 700 mp teren intravilan-curți construcții, situat în .-6-1 din titlu de proprietate; 1400 mp teren intravilan-curți construcții, situat în .-6-2 din titlu de proprietate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin titlul de proprietate a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3 ha și 6600 mp teren extravilan și intravilan situată pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava în favoarea a 7 persoane, respectiv A. G., T. P., T. F., T. E., P. M., C. P. și G. M. după autorul lor comun T. A. (A.); toate aceste persoane sunt fii ai defunctei T. A. decedată la data de 07.01.1982 cu excepția pârâților A. G. care este succesorul (soț supraviețuitor) lui A. Antina (fiică - decedată în anul 1985) și P. M. care este succesoarea (fiica) lui T. E. (fiică - predecedată în anul 1944).
Reclamanta a precizat că, alături de cele două fiice decedate ale autoarei comune și arătate anterior, la data de 09.02.2009 a decedat și T. P. a cărui succesoare este ea, reclamanta, în calitate de fiică, conform sentinței civile nr. 3093 din data de 26.07.2009 a Judecătoriei Suceava; așadar, din cele arătate mai sus, sunt proprietari indivizi asupra suprafeței de 3 ha și 6600 mp teren extravilan și intravilan situată pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, în cote indivize egale de 1/7 fiecare.
De asemenea, reclamanta a menționat că, prin acțiunea de față solicită instanței sistarea stării de indiviziune și ca lotul ce i se va atribui să se compună din suprafața de 1400 mp teren intravilan-curți construcții, situat în .-6-2 din titlul de proprietate și suprafața de 1400 mp teren intravilan, situat în . B-l-2 din titlul de proprietate; această compunere a lotului o justifică prin faptul că pe aceste suprafețe de teren se află edificată o gospodărie compusă din casă de locuit și anexe gospodărești (grajd, magazine și șură), iar potrivit sentinței civile nr. 3093 din data de 26.06.2009, deține nuda proprietate asupra acestei gospodării.
În drept, a invocat dispozițiile art. 728 din Codul civil.
În dovedirea acțiunii, au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri.
Pârâta T. E., legal citată, s-a prezentat în instanță și a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamantă. Totodată, a arătat că solicită atribuirea în lotul său a dreptului de proprietate a suprafețelor de teren 1600 mp teren arabil, situat în sola 8, . A- 1-4 din titlul de proprietate; 2000 mp teren intravilan, situat în . B-1-1 din titlul de proprietate; 1300 mp teren intravilan, situat in .-5-1 din titlul de proprietate; 700 mp teren intravilan-curți construcții, situat în .-6-1 din titlu de proprietate. A mai arătat că asupra imobilelor descrise exercită posesia împreună cu pârâta T. F.; pe aceste terenuri a edificat gospodărie împreună cu această pârâtă și dorește să rămână în indiviziune cu T. F., în cote egale de 1/2 fiecare, cu privire la suprafețele arătate.
În drept, a invocat dispozițiile art. 728 din Codul civil, art. 6731 din Codul de procedură civilă.
Pârâta G. M., legal citată, s-a prezentat în instanță și a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamantă. Totodată, a arătat că solicită atribuirea în lotul său a dreptului de proprietate a suprafețelor de teren 4200 mp din suprafața totală de 5400 mp teren arabil situat în sola 41, . A-1-1 din titlul de proprietate; 4000 mp din suprafața totală de 1.2800 mp teren arabil, situat în sola 21, . A-1-5 din titlul de proprietate. Pârâta a mai precizat că exercită posesia imobilelor descrise.
În drept, a invocat dispozițiile art. 728 din Codul civil, art. 6731 din Codul de procedură civilă.
Pârâta P. M., legal citată, s-a prezentat în instanță și a formulat întâmpinare prin care a arătat că, în principiu, este de acord cu sistarea stării de indiviziune dintre părți, cu referire la terenul în suprafață de 36.600 mp înscris în titlu de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, după defuncta T. A., urmând ca totalitatea terenurilor să fie identificate și evaluate la prețul de circulație. A precizat că nu este de acord cu propunerile de lotizare în ce-o privește pe reclamantă deoarece toți copiii defunctei T. A. au fost înzestrați - inclusiv mama sa T. E. (căsătorită N.) - iar mamei sale i s-a dat cu acest titlu 10 ari (1000 mp) loc de casă intravilan, teren pe care l-a deținut chiar ea înaintea cooperativizării de la bunica, rămânând orfană de mamă și fiind crescută în gospodăria acesteia; după apariția Legii nr. 18/1991, profitând de faptul că terenul intravilan n-a fost scos de pe rolul bunicii, autorul reclamantei ca și unele pârâte n-au mai respectat posesia sa anterioară ocupându-l și solicitând acum reclamanta să-i fie atribuită în lot. Solicită să-i fie atribuit în lotul său 1000 mp teren intravilan, care este liber și neocupat de construcții.
Pârâta C. P., legal citată, s-a prezentat în instanță și a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamantă. Totodată, a solicitat atribuirea în lotul său a următoarelor suprafețe de teren 3600 mp teren arabil, situat în sola 18, . A-1-2 din titlul de proprietate; 4000 mp din suprafața totală de 1.2800 mp teren arabil, situat în sola 21, . A-l-5 din titlul de proprietate. Pârâta a mai precizat că exercită posesia imobilelor descrise.
În drept, a invocat dispozițiile art. 728 din Codul civil, art. 6731 din Codul de procedură civilă.
Pârâta T. F., legal citată, s-a prezentat în instanță și a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea de ieșire din indiviziune formulată de reclamantă. Totodată, a solicitat atribuirea în lotul său a următoarelor suprafețe de teren: 6400 mp teren arabil, situat în sola 8, . A-1-3 din titlul de proprietate; 2000 mp teren intravilan, situat în . B-1-1 din titlul de proprietate; 1300 mp teren intravilan, situat în .-5-1 din titlul de proprietate; 700 mp teren intravilan - curți construcții, situat în .-6-1 din titlul de proprietate. A mai precizat că asupra imobilelor descrise la punctele 2, 3, 4, din întâmpinare exercită posesia împreună cu pârâta T. E.; pe aceste terenuri a edificat gospodărie împreună cu această pârâtă și dorește să rămână în indiviziune cu T. E., în cote egale de 1/2 fiecare, cu privire la suprafețele arătate.
În drept, a invocat dispozițiile art. 728 din Codul civil, art. 6731 din Codul de procedură civilă.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii G. Lucreția și S. M., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la filele 167 și168, proba cu interogatoriul pârâtei P. M., susținerile acesteia fiind consemnate și atașate la filele 158-159, proba cu expertiză tehnică-specialitatea topografie, raportul de expertiză și suplimentul efectuat fiind depuse la dosar la filele 137-152 și 172-175.
Prin sentința civilă nr. 3510 din data de 06.07.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, a fost admisă cererea având ca obiect ieșire din indiviziune formulată de reclamanta T. L., în contradictoriu cu pârâții A. G., T. F., P. M., G. M., T. E. și C. P., și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la terenurile în suprafață de 3 ha 6600 mp situate pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, cuprinse în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, în valoare totală 51.602,5 lei, față de care părțile justifică o cotă egală de 1/7.
Prin decizia civilă nr. 19 din data de 08.01.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._, a fost admis recursul formulat de pârâta P. M., a fost casată sentința civilă nr. 3510 din data de 06.07.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pe rolul Judecătoriei Suceava cauza a fost reînregistrată la data de 08.02.2013 sub numărul de dosar_ .
La termenul de judecată din data de 18.03.2013, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților P. G., A. V., A. A., A. V., A. G., T. D. și T. A. (moștenitori ai pârâților decedați A. G., T. E. și G. M.).
La data de 15.04.2013, reclamanta T. L. a depus la dosar, în copie legalizată, certificatul de deces . nr._ emis pe numele A. G., certificatul de deces . nr._ emis pe numele T. Eugeniea și extras din registrul de deces al numitei G. M. (filele 30-32).
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, pentru pârâta P. M., proba testimonială și proba cu interogatoriul pârâților P. G., A. V., A. A., A. V., A. G., T. D. și T. A.. De asemenea, a fost încuviințată proba cu expertiza specialitatea evaluare bunuri imobile.
În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul pârâților P. G., A. V. și A. V. (filele 59-63). Pârâta P. M. a depus la filele 75-79 listele cu întrebările formulate în vederea administrării probei cu interogatoriul pârâților T. A. și T. D., A. G. și A. A..
La data de 13.06.2013, a fost audiată martora Z. M., susținerile acesteia fiind consemnate în procesul verbal depus la fila 90 dosar.
Reclamanta T. L. a depus, la data de 13.06.2013, o propunere de partaj (fila 91) și precizări cu privire la pârâtul P. G. (fila 92).
. relațiile solicitate (filele 103-105, 109-111, 122-125).
Reclamanta T. L. a depus certificatul de deces al pârâtei C. P. (fila 157).
La data de 12.12.2013, a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă A. M., moștenitoarea defunctei C. P..
Pârâta A. M. a depus la dosar înscrisuri (filele 159-162).
Pârâta T. F. a depus, la data de 12.12.2013, un memoriu (fila 163).
Expertul L. A. a depus, la data de 27.02.2014, raportul de expertiză înregistrat la BLE sub nr. 213/27.02.2014 (filele 188-235) și CD-ul conținând o . planșe foto.
La data de 06.05.2014, reclamanta a depus la dosar note de ședință (fila 256).
La solicitarea instanței, la data de 20.11.2014, expert L. C. a depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză (filele 283-325).
La data de 31.03.2015, pârâta P. M. a depus la dosar acordul exprimat de către părți cu privire la valorile suprafețelor de teren ce fac parte din masa partajabilă (filele 361-365).
Prin sentința civilă nr.2135 din 23.04.2015,Judecătoria Suceava a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. G. invocată de către reclamanta T. L..
A respins acțiunea având ca obiect „partaj judiciar” privind pe pârâtul P. G.,ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis acțiunea, având ca obiect „partaj judiciar”, formulată de către reclamanta T. L., în contradictoriu cu pârâții A. V., A. A., A. V.,A. G., T. F., P. M., , A. M., T. D., și T. A..
A dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la terenurile în suprafață de 3 ha 6600 mp situate pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, cuprinse în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, în valoare totală 59.419 lei, față de care părțile menționate în titlul de proprietate justifică o cotă egală de 1/7.
A atribuit reclamantei T. L. lotul format din suprafața de 1.800 mp teren curți-construcții și arabil intravilan la locul „G. 1” (varianta III, între punctele e-d-b-e) și suprafața de 1801 mp teren arabil extravilan la locul „T.” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 12.615,25 lei.
A atribuit moștenitorilor defunctului A. G. lotul format din suprafața de 3200 mp teren arabil extravilan la locul „L. 1” (. suprafața de 3202 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 7.387,5 lei.
A atribuit pârâtei T. F. lotul format din suprafața de 2000 mp teren curți-construcții, fânețe și arabil intravilan la locul „G. 2” și suprafața de 3200 mp teren arabil extravilan la locul „L. 1” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 9.562,5 lei.
A atribuit moștenitorilor defunctei T. E. lotul format din suprafața de 2000 mp teren curți-construcții, fânețe și arabil intravilan la locul „G. 2” și suprafața de 1600 mp teren arabil extravilan la locul „L. 3”, astfel cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 7.181 lei.
Atribuie pârâtei P. M. lotul format din suprafața de 1.000 mp teren arabil intravilan la locul „G. 1” (varianta III, între punctele e-d-a-e) și suprafața de 1798 mp teren arabil extravilan la locul „T.” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 8.125,5 lei.
A atribuit moștenitorilor defunctei G. M. lotul format din suprafața de 1799 mp teren arabil extravilan la locul „T.” (. de 3201 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. suprafața de 3198 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 7.748,25 lei.
A atribuit pârâtei A. M., moștenitoarea defunctei C. P., lotul format din suprafața de 3600 mp teren arabil extravilan la locul „L. 2”; și suprafața de 3199 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M., în valoare totală de 6799 lei.
A obligat pârâta T. F. să plătească moștenitorilor defunctului A. G. suma de 1074,08 lei, cu titlu de sultă.
A obligat reclamanta T. L. să plătească moștenitorilor defunctului A. G. suma de 26,84 lei, moștenitorilor defunctei T. E. suma de 1307,42 lei, pârâtei P. M. suma de 362,92 lei, moștenitorilor defunctei G. M. suma de 740,17 lei și pârâtei A. M., în calitate de moștenitoare a defunctei C. P., suma de 1689,42 lei, cu titlu de sultă.
A obligat pârâta P. M. la plata către stat a sumei de 1.000 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat prin încheierea din data de 27.05.2013 și prin încheierea din data de 12.02.2015 pronunțate de către Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .
A obligat moștenitorii defunctului A. G., pârâta T. F., moștenitorii defunctei T. E., moștenitorii defunctei G. M. și pârâta A. M., în calitate de moștenitoare a defunctei C. P., la plata către reclamanta T. L. a cheltuielilor de judecată în sumă de câte 547,144 lei fiecare.
A obligat moștenitorii defunctului A. G., pârâta T. F., moștenitorii defunctei T. E., moștenitorii defunctei G. M. și pârâta A. M., în calitate de moștenitoare a defunctei C. P., la plata către pârâta P. M. a cheltuielilor de judecată în sumă de câte 517,144 lei fiecare.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. G., instanța a amintit că prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. De asemenea, instanța reține că reclamantul, fiind cel care declanșează acțiunea civilă, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În prezenta cauză, instanța a reținut că reclamanta T. L. a chemat în judecată pe pârâții A. G., T. F., T. E., P. M., G. M. și C. P., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună lichidarea stării de indiviziune, cu privire la suprafața de 3 ha și 6600 mp teren extravilan și intravilan situată pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, înscrisă în titlu de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007 (filele 6-7 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava).
De asemenea, potrivit certificatului de deces . nr._ eliberat la data de 22.10.2012 de către Primăria Comunei Dumbrăveni, instanța a constatat că, la data de 27.08.2012, pârâta G. M. a decedat, iar, prin încheierea de ședință din data de 12.11.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._, s-a dispus, printre altele, introducerea în cauză a pârâtului P. G., în calitate de moștenitor al defunctei G. M. (filele 34 și 37 din dosarul nr._ al Tribunalului Suceava).
Potrivit dispozițiilor art. 728 din Codul civil de la 1864, nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune. Prin urmare, instanța reține că, în acțiunile având ca obiect partaj judiciar calitatea de parte o pot avea numai coproprietarii sau moștenitorii acestora care pretind un drept cu privire la bunurile imobile ce fac obiectul partajului.
Or, în prezenta cauză, instanța a reținut că defuncta G. M. (pârâtă în cadrul dosarului nr._ ) a înțeles să îi lase pârâtului P. G., prin testamentul olograf din data de 20.01.2012, suprafața de 50 ari teren arabil situat la locul numit „T. - Șfaițar”, teren ce nu este menționat în cuprinsul titlului de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007 (fila 30 din dosarul nr._ al Tribunalului Suceava).
Față de cele expuse mai sus, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. G. invocată de către reclamanta T. L. și a respins acțiunea având ca obiect „partaj judiciar” privind pe pârâtul P. G., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
“Prin titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007 s-a reconstituit dreptul de proprietate după defuncta T. A., în favoarea moștenitorilor acesteia, respectiv numitul T. P. (fiu postdecedat la data de 09.02.2009), pârâta T. F. (în calitate de descendentă de gradul I), pârâta G. M. (fiică postdecedată la data de 27.08.2012), pârâta T. E. (fiică postdecedată la data de 16.10.2012), pârâta C. P. (fiică postdecedată la data de 23.11.2013), pârâtul A. G. (în calitate de soț supraviețuitor al fiicei postdecedate a defunctei – A. Antina, 1985) și pârâta P. M. (în calitate de descendent de gradul II, după fiica postdecedată a defunctei – T. E., 1944) – (fila 55 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava).
Astfel, instanța a constatat că moștenitorii defunctei T. A. sunt în indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 3 ha 6600 mp situat pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, iar drepturile acestora sunt egale, fiecare justificând o cotă de 1/7.
În ceea ce îl privește pe numitul T. P., instanța a reținut că, potrivit sentinței civile nr. 3093 din data de 26.06.2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, cota de 1/7 va fi culeasă, prin retransmitere, de către reclamanta T. L. (filele 11-13 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava).
Din înscrisurile depuse la filele 159-161 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava, instanța constată că, în ceea ce o privește pe defuncta C. P., cota de 1/7 va fi culeasă de către moștenitorul cu titlu universal, respectiv pârâta A. M..
Cu privire la defuncții A. G., G. M. și T. E., instanța a reținut că aceștia au decedat pe parcursul soluționării prezentului dosar, nefiind dezbătută succesiunea acestora și nefiind, astfel, stabilită calitatea de moștenitori a părților din prezenta cauză, cota-parte ce li se cuvine și masa succesorală a fiecărui defunct. Prin urmare, instanța nu a analizat solicitările formulate de către reclamanta T. L., pârâta A. M. și pârâta T. F. (filele 91, 162 și 163 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava), apreciind că acestea exced obiectului prezentului dosar, respectiv ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 3 ha și 6600 mp teren situată pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, înscrisă în titlu de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007. Mai exact, părțile nu au învestit instanța cu o cerere de dezbatere a succesiunii cu privire la părțile decedate în timpul procesului, acestea solicitând doar o anume atribuire a suprafețelor de teren din lotul defuncților.
Potrivit înscrisului depus la filele 362-365 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava coroborat cu susținerile părților prezente la termenul de judecată din data de 02.04.2015, instanța reține că părțile au stabilit de comun acord valoarea terenurilor menționate în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, valoarea totală a acestora fiind în cuantum de 59.419 lei. Prin urmare, instanța constată că dreptul valoric al fiecărui coproprietar menționat în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007 se ridică la suma de 8.488,42 lei (valoarea corespunzătoare cotei de 1/7).
Conform dispozițiilor art. 728 din Codul civil, nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.
Față de dispozițiile legale mai sus menționate, precum și în raport de situația de fapt reținută, instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la terenurile în suprafață de 3 ha 6600 mp situate pe raza comunei Dumbrăveni, județul Suceava, cuprinse în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, în valoare totală 59.419 lei, față de care părțile menționate în titlul de proprietate justifică o cotă egală de 1/7.
Susținerea pârâtei P. M. în sensul că defuncta T. E. (autoarea ei) ar fi fost înzestrată de către defuncta T. A. cu suprafața de 10 ari teren intravilan, teren pe care pârâta l-a deținut înainte de cooperativizare (filele 53-54 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava), a fost înlăturată de către instanță, ca nefiind susținută de probele administrate în prezenta cauză.
Astfel, din declarația martorei G. Lucreția (dată în primul ciclu procesual), instanța reține că mama pârâtei P. M. (T. E.) nu a deținut, cât era în viață, vreo suprafață de teren în grădină, iar în momentul în care a murit, pârâta avea doar 3 ani (fila 167 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava). De asemenea, instanța a reținut că martora G. Lucreția a precizat că defunctul T. P., tatăl reclamantei, a stăpânit grădina chiar înainte de colectivizare.
Din declarația martorei Z. M. dată la termenul de judecată din data de 13.06.2013, instanța a reținut că aceasta a văzut-o pe pârâta P. M. prășind în grădina lui T. A. (fila 90 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava). Prin urmare, instanța reține că, din punctul de vedere al martorei, acel teren aparținea defunctei T. A..
În ceea ce privește declarația martorului S. M. (dată în primul ciclu procesual), instanța nu luat-o în considerare (fila 168 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava). În primul rând, instanța a reținut că aspectele relevate de către martor nu sunt confirmate de către celelalte probe administrate în cauză (vecinul menționat de către martor nu este menționat în raportul de expertiză). În al doilea rând, instanța a constatat că în declarația martorului există contradicții cu privire la situația actuală a terenului în discuție. Astfel, martorul a precizat că pârâta P. M. nu mai stăpânește grădina, pentru ca ulterior să precizeze că nu știe cine stăpânește în prezent grădina, dar crede că pârâta P. M..
Cu privire la interogatoriile pârâților A. V., A. V. și P. G., instanța a amintit dispozițiile art. 218 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora se va putea încuviința chemarea la interogatoriu, când este privitor la fapte personale, care fiind în legătură cu pricina, pot duce la dezlegarea ei. Cu alte cuvinte, instanța s reținut că întrebările adresate și răspunsurile date de către parte trebuie să vizeze doar faptele personale ale celui chemat la interogatoriu.
În prezenta cauză, instanța a constatat că răspunsurile la interogatoriu date de către pârâții A. V. și A. V. la întrebările 1, 3, 4 și 5 nu vizează fapte personale ale acestora, ci fapte ce s-au petrecut înainte de nașterea lor sau despre care aceștia au luat la cunoștință din ulterior (filele 59-62 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava).
Instanța a constatat că aceeași este situația și în cazul răspunsurilor date la interogatoriu de către pârâtul P. G., acesta precizând că deține toate informațiile de la mătușile lui (fila 63 din dosarul nr._ ). Fără a trage concluzii certe cu privire la sinceritatea pârâtului P. G., instanța reține și că acesta este fiul pârâtei P. M..
În ceea ce privește loturile ce vor fi atribuite coproprietarilor din prezenta cauză, instanța a apreciat că se impune atribuirea bunurilor, în natură, potrivit opțiunilor exprimate de acestea și avute în vedere la efectuarea raportului de expertiză, precum și cu respectarea dispozițiilor art. 741 din Codul civil de la 1864, potrivit cărora la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare; se va evita însă, cât va sta prin putință, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor.
Astfel, instanța a atribuit reclamantei T. L. lotul format din suprafața de 1.800 mp teren curți-construcții și arabil intravilan la locul „G. 1” (varianta III, între punctele e-d-b-e) și suprafața de 1801 mp teren arabil extravilan la locul „T.” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (filele 175 și 150), în valoare totală de 12.615,25 lei (11.264,5 lei și 1350,75 lei).
La includerea în lotul reclamantei doar a suprafeței de 1800 mp teren curți-construcții și arabil intravilan, instanța a avut în vedere împrejurarea că pe această suprafață de teren, reclamanta are edificată gospodăria (casă și anexe gospodărești), iar nu pe întreaga suprafață de 2800 mp teren.
Instanța a atribui moștenitorilor defunctului A. G. lotul format din suprafața de 3200 mp teren arabil extravilan la locul „L. 1” (. suprafața de 3202 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (filele 150 și 151), în valoare totală de 7.387,5 lei (4.185,50 lei și 3202 lei).
De asemenea, instanța a procedat la formarea și atribuirea către pârâta T. F. a lotului format din suprafața de 2000 mp teren curți-construcții, fânețe și arabil intravilan la locul „G. 2” și suprafața de 3200 mp teren arabil extravilan la locul „L. 1” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (filele 175 și 150), în valoare totală de 9.562,5 lei (5377 lei și 4.185,5 lei).
Instanța a atribuit moștenitorilor defunctei T. E. lotul format din suprafața de suprafața de 2000 mp teren curți-construcții, fânețe și arabil intravilan la locul „G. 2” și suprafața de 1600 mp teren arabil extravilan la locul „L. 3”, astfel cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (filele 175 și 151), în valoare totală de 7.181 lei (5377 lei și 1804 lei).
Totodată, instanța a atribuit pârâtei P. M. lotul format din suprafața de 1.000 mp teren arabil intravilan la locul „G. 1” (varianta III, între punctele e-d-a-e) și suprafața de 1798 mp teren arabil extravilan la locul „T.” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (filele 175 și 150), în valoare totală de 8.125,5 lei (6777 lei și 1348,5 lei).
În prezenta cauză, instanța a apreciat că din suprafața totală de 2800 mp teren situată la locul „G. 1” este posibilă formarea unui lot de 1800 mp (atribuit reclamantei T. L.) și a unui lot de 1000 mp (atribuit pârâtei P. M.), fără a se cauza o scădere importantă a valorii terenului și fără a se modifica în mod păgubitor destinația economică a acestuia. Mai mult, instanța a reținut că lotul de 1000 mp atribuit pârâtei P. M. are acces la drumul comunal, fiind astfel posibilă exploatarea acestuia fără alte impedimente.
În continuare, instanța a atribuit moștenitorilor defunctei G. M. lotul format din suprafața de 1799 mp teren arabil extravilan la locul „T.” (. de 3201 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. suprafața de 3198 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (filele 150 și 151), în valoare totală de 7.748,25 lei (1349,25 lei, 3201 lei și 3198 lei).
De asemenea, instanța a atribuit pârâtei A. M., moștenitoarea defunctei C. P., lotul format din suprafața de 3600 mp teren arabil extravilan la locul „L. 2”; și suprafața de 3199 mp teren arabil extravilan la locul „Românești” (. cum au fost acestea individualizate în raportul de expertiză întocmit de expert A. M. (fila 151), în valoare totală de 6799 lei (3600 lei și 3199 lei).
Potrivit dispozițiilor art. 743 din Codul civil de la 1864, inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani, iar potrivit dispozițiilor art. 6735 din Codul de procedură civilă, în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare ele se întregesc printr-o sumă de bani.
În prezenta cauză, instanța a reținut că lotul atribuit reclamantei T. L. are o valoare de_,25 lei, cu 4126,83 lei mai mult față de dreptul valoric al fiecărui coproprietar menționat în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007 (8.488,42 lei), iar lotul atribuit pârâtei T. F. are o valoare de 9.562,5 lei, cu 1074,08 lei mai mult față de dreptul valoric al fiecărui coproprietar menționat în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007.
De asemenea, instanța a constatat că lotul atribuit moștenitorilor defunctului A. G. are o valoare de 7.387,5 lei, cu 1.100,92 lei mai puțin față de dreptul valoric al fiecărui coproprietar menționat în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, lotul atribuit moștenitorilor defunctei T. E. are o valoare de 7.181 lei, cu 1.307,42 lei mai puțin față de dreptul valoric al fiecărui coproprietar menționat în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007, iar lotul atribuit moștenitorilor defunctei G. M. are o valoare de 7.748,25 lei, cu 740,17 lei mai puțin față de dreptul valoric al fiecărui coproprietar menționat în titlul de proprietate nr. 2456 din data de 06.02.2007.
Nu în ultimul rând, instanța a constatat și că lotul atribuit pârâtei P. M. are o valoare de 8.125,5 lei, cu 362,92 lei mai puțin față de valoarea corespunzătoare cotei de 1/7, iar lotul atribuit pârâtei A. M., moștenitoarea defunctei C. P. are o valoare de 6799 lei, cu 1689,42 lei mai puțin față de valoarea corespunzătoare cotei de 1/7.
Prin urmare, instanța a obligat pe pârâta T. F. să plătească moștenitorilor defunctului A. G. suma de 1074,08 lei, cu titlu de sultă, iar pe reclamanta T. L. să plătească moștenitorilor defunctului A. G. suma de 26,84 lei, moștenitorilor defunctei T. E. suma de 1307,42 lei, pârâtei P. M. suma de 362,92 lei, moștenitorilor defunctei G. M. suma de 740,17 lei și pârâtei A. M., în calitate de moștenitoare a defunctei C. P., suma de 1689,42 lei, cu titlu de sultă.
Potrivit dispozițiilor art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, instanța a obligat pe pârâta P. M. la plata către stat a sumei de 1.000 lei, reprezentând ajutor public judiciar acordat prin încheierea din data de 27.05.2013 și prin încheierea din data de 12.02.2015 pronunțate de către Judecătoria Suceava în dosarul nr._ .
În ceea ce privește capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, iar potrivit dispozițiilor art. 276 din Codul de procedură civilă, când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Întrucât în acțiunile civile având ca obiect partaj judiciar, ambele părți sunt considerate deopotrivă reclamant și pârât, fiecare obținând ceva pentru sine, ceea ce echivalează cu o condamnare a celuilalt, instanța a dispus suportarea în cotă proporțională a cheltuielilor reprezentând onorariile experților și avocaților, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Instanța a constatat că reclamanta T. L. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 3800 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu expert (chitanța . din data de 17.11.2009 în cuantum de 300 lei – fila 30 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; chitanța nr._/1 din data de 16.04.2010 în cuantum de 500 lei – fila 66 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; chitanța nr._/1 din data de 20.09.2011 în cuantum de 3000 lei – fila 138 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava).
De asemenea, instanța a constatat că pârâta P. M. a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 2650 lei, reprezentând onorariu expert, onorariu avocat și taxă judiciară de timbru aferentă recursului formulat (chitanța nr. 58 din data de 24.11.2009 în cuantum de 500 lei – fila 180 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; chitanța nr. 7 din data de 29.01.2010 în cuantum de 500 lei – fila 181 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; chitanța nr. 54 din data de 12.11.2010 – fila 182 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; chitanța . nr._ din data de 12.10.2012 în cuantum de 150 lei – fila 27 din dosarul nr._ al Tribunalului Suceava; chitanța nr. 41 din data de 03.08.2012 în cuantum de 200 lei – fila 52 din dosarul nr._ al Tribunalului Suceava; chitanța nr. 40 din data de 26.07.2012 în cuantum de 100 lei – fila 53 din dosarul nr._ al Tribunalului Suceava; chitanța nr._/1 din data de 06.06.2013 în cuantum de 400 lei – fila 86 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava; chitanța nr._/1 din data de 26.02.2015 în cuantum de 600 lei – fila 355 din dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava), la care se adaugă suma de 1.000 lei, pe care pârâta P. M. o va restitui statului cu titlu de ajutor public judiciar. Instanța nu a luat în considerare, în timpul deliberării, înscrisurile aflate la filele 377-379 din dosarul nr._, întrucât acestea au fost depuse după ce instanța a închis dezbaterile și a reținut cauza în pronunțare.
Prin urmare, având în vedere că toate cheltuielile de judecată au fost avansate de către reclamanta T. L. și pârâta P. M., instanța a obligat pe moștenitorii defunctului A. G., pe pârâta T. F., pe moștenitorii defunctei T. E., pe moștenitorii defunctei G. M. și pe pârâta A. M., în calitate de moștenitoare a defunctei C. P., la plata către reclamanta T. L. a cheltuielilor de judecată în sumă de câte 547,144 lei fiecare.
Totodată, instanța a obligat pe moștenitorii defunctului A. G., pe pârâta T. F., pe moștenitorii defunctei T. E., pe moștenitorii defunctei G. M. și pe pârâta A. M., în calitate de moștenitoare a defunctei C. P., la plata către pârâta P. M. a cheltuielilor de judecată în sumă de câte 517,144 lei fiecare.”
Împotriva acestei sentința a formulat recurs la data de 09.09.2015 reclamanta T. L., fără însă a-l motiva.
Pârâta intimată P. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea recursului ca nemotivat în termen.
Ceilalți intimați deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.
La termenul de astăzi, tribunalul a pus în discuție excepția invocată cu privire la nemotivarea recursului în termenul prevăzut de lege.
Analizând cu prioritate excepția invocată în cauză referitoare la nulitatea recursului pentru nemotivarea în termenul prevăzut de lege, tribunalul o va admite și, în consecință, va anula recursul declarat în cauză ca nemotivat în termen, pentru următoarele considerente:
La data de 09.09.2015, reclamanta a formulat recurs în prezenta cauză, prin care a solicitat să se deschidă recursul în dosarul nr._, fără a arăta însă care sunt motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul său și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, așa cum prevăd dispozițiile art.302 indice 1 alin.1 lit. c din vechiul Cod de procedură civilă.
În conformitate cu prevederile art.303 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, respectiv în 15 zile de la comunicarea hotărârii (art. 301).
Așadar, reclamanta avea posibilitatea motivării recursului fie prin cererea de recurs, fie printr-un memoriu separat, care trebuia depus până la împlinirea termenului de recurs.
Potrivit art.306 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2).
Or, în cauza de față, reclamanta a depus abia la termenul de judecată de astăzi, respectiv la data de 10.11.2015, precizări scrise pe care le-a considerat ca fiind motivarea recursului său, deși sentința civilă nr.2135/23.04.2015, atacată cu recurs, i-a fost comunicată reclamantei încă de la data de 04.09.2015, termenul pentru depunerea motivelor de recurs împlinindu-se la data de 21.09.2015 (prima zi lucrătoare, după data de 20.09.2015).
Față de considerentele de fapt și de drept prezentate, constatând că recursul din cauza de față a fost motivat după împlinirea termenului prevăzut de lege, neexistând în cauză motive de ordine publică, tribunalul va admite excepția invocată și va anula recursul formulat de reclamanta T. L., ca nemotivat în termen, potrivit dispozițiilor art.306 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă, care prevăd nulitatea recursului pentru nemotivarea în termenul legal.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite excepția nemotivării recursului în termen .
Anulează recursul formulat de reclamanta T. L., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr.2135 pronunțată la data de 23.04.2015 de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții T. F., P. M., P. G., A. V., A. A., A. V., A. G., A. M., toți cu domiciliul în ., T. D. ,domiciliat în . și T. A., domiciliată în ., județul Suceava, ca nemotivat în termen.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 10.11.2015.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. P. V. I. G. I. M.
Grefier,
S. A.
Red./Tehnored. GPV
Tehnored. SA
Judecător fond Timiță O. E.
2 ex/07.12.2015
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1255/2015. Tribunalul SUCEAVA | Partaj judiciar. Decizia nr. 1373/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
