Actiune in regres. Decizia nr. 2316/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2316/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-11-2012 în dosarul nr. 2316/2012
Dosar nr._ - acțiune în regres -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 2316
Ședința publică din data de 22 NOIEMBRIE 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. L.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanta S.C.A. R. A. S.A BUCUREȘTI – S. B. SUCEAVA, cu sediul în mun. Suceava, . bis, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 4538 din data de 13 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimat fiind B. V., domiciliat în ..135, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic V. V. pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de arhivă s-a depus la dosar adresa nr.870/19.11.2012 emisă de S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. S.A. București, cu sediul în .-60, sector 1, prin care depune la dosar ordinul de plată nr.1903 din 09.11.2012 în cuantum de 328,00 lei prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferentă recursului promovat în cauză (filele 12 -14). De asemenea, se constată depusă la dosarul cauzei întâmpinarea (în dublu exemplar) formulată de intimatul pârât B. V. la recursul promovat în cauză de reclamanta recurentă (filele 15,16).
Consilier juridic V. V. depune la dosar împuternicirea de reprezentare juridică pentru reclamanta recurentă (fila 12), după care învederează instanței împrejurarea că încă de la judecarea dosarului la instanța de fond, respectiv la filele 30-34, a depus înscrisuri prin care a încunoștiințat despre faptul că societatea de asigurare și-a schimbat denumirea respectiv din S.C. A. R. A. S.A BUCUREȘTI – S. B. SUCEAVA, în S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. S.A. București, sens în care solicită rectificarea conceptului de citare în sensul sus arătat. De asemenea depune la dosar copiile înscrisurilor emise de banca Raiffeisen Bank din care rezultă dovada confirmării plății în valută externă a despăgubirilor solicitate de persoana vătămată în accidentul rutier (filele 17-19).
Instanța luând act de achitarea taxei judiciare de timbru aferentă recursului promovat în cauză de reclamanta recurentă dispune anularea acesteia, după care față de precizările reprezentatei acesteia, dispune rectificarea citativului în sensul că reclamantă recurentă este S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. S.A. București.
Apoi, procedează la a-i înmâna d-nei consilier juridic un exemplar de pe întâmpinarea intimatului pârât, după care, constatând că nu sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat și recursul în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic V. V. pentru reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, și, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței nr.4538/l3.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți în sensul obligării pârâtului B. V. la plata sumei de 9.092 lei echivalentul în lei sumei de 2.137,96 euro) + dobânda legală, până la plata efectivă a sumei, precum și a cheltuielilor judiciare.
Precizează că în calitate de societate de asigurare are dreptul să își recupereze suma de bani pe care a achitat-o cu titlu de despăgubire, existând astfel temeiul legal pentru efectuarea regresului în conformitate cu dispozițiile art.379 Cod Procedură Civilă.
Apreciază că atâta timp cât accidentul rutier a fost produs din vina asiguratului și că la momentul producerii incidentului acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, precum și că, societatea a achitat persoanei păgubite despăgubiri, dreptul său de recuperare a sumei de bani cu titlu de despăgubire este pe deplin îndreptățit.
De notorietate este faptul că intimatului i s-a făcut dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, care de altfel este atașat dosarului de fond.
Apoi, la termenul de astăzi a depus la dosar dovada faptului că plățile reprezentând despăgubiri către persoana vătămată în urma incidentului rutier au fost făcute la 16.01.2009 prin depunerea la dosar a extrasului emis de Raiffeisen Bank, rezultând astfel că sumele de bani au fost achitate în conformitate cu disp. art. 58 din Legea nr.136/1995.
Apreciază că acțiunea a fost introdusă înainte de îndeplinirea termenului de prescripție, sens în care, solicită admiterea recursului, și, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței nr.4538/l3.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți în sensul obligării pârâtului B. V. la plata sumei de 9.092 lei echivalentul în lei sumei de 2.137,96 euro, așa cum apare suma consemnată în dosarul de daună. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4538 din data de 13 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, s-a respins acțiunea în regres formulată de reclamanta S.C. A. R. A. SA București - cu sediul in București, ..58-60, sector 1, prin A. S. B. Suceava, cu sediul in Suceava, ., pârât fiind B. V., domiciliat în . nr.135, jud. Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 29.08.2011 reclamanta S.C. A. R. A. SA București, prin A. S. B. Suceava, a formulat cerere de chemare în judecată în regres prin care a solicitat instanței să fie obligat pârâtul B. V., la plata sumei de 9.092 lei ( echivalentul în lei, la data formulării prezentei acțiuni, a sumei de 2.137,96 euro) reprezentând contravaloare despăgubiri achitate de către A. societății NEW INTERNAȚIONAL TOURS, urmare accidentului de circulație din data de 12.01.2007 cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în fapt, la data de 12.01.2007, pe raza localității H. de Sus, județul Suceava, a avut loc un accident de circulație în care a fost implicat autoturismul Dacia 1310 TX, cu număr de înmatriculare_, proprietatea lui B. V..
Din accident a rezultat avarierea autocarului marca VOLVO, cu nr. DO-343-GX, proprietatea NEW INTERNAȚIONAL TOURS.
La momentul producerii accidentului rutier B. V., vinovat de producerea evenimentului rutier, avea o alcoolemie de 1,90/2,05 conform buletinului de analiză toxicologică nr.109D.
Din adresa Poliției Municipiului Rădăuți nr._/31.07.2008 rezultă faptul că împotriva numitului B. V. s-a început urmărirea penală pentru fapta prevăzută și sancționată de art.87, al.1 din OUG nr. 195/2002 - Dosar penal nr.P-418.507.
Întrucât autoturismul cu număr de înmatriculare_, la data accidentului era asigurat RCA la societatea reclamantă cu polița ., nr._, . plătit NEW INTERNAȚIONAL TOURS despăgubiri reprezentând contravaloare cheltuieli cu reparația autocarului avariat, în sumă de 2.137,96eur, conform invoce No:_-0806 din 26.08.2008.
La data de 03.03.2009 B. V. a fost convocat la sediul societății reclamante, în vederea stabilirii pe cale amiabilă a modalității de plată a sumei achitată ca despăgubire, însă nu s-a prezentat și nici nu a manifestat ulterior voința de a achita debitul.
Întrucât B. V. a produs pagubele în timpul săvârșirii infracțiunii prev. de art.87, al. 1 din Codul rutier, solicită admiterea cererii . B. și să fie obligat pârâtul la plata sumei de 9.092 RON și a cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces.
În drept, a invocat dispozițiile art.58 din Legea nr. 136/1995 coroborat cu art.998, 999 din Codul Civil
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție, să se constate in temeiul art.1 alin.3 coroborat cu art.3 alin.2 din Decretul 167 din 1958 privind Prescripția extinctivă, faptul că creanța prin care reclamanta încearcă să obțină despăgubiri, este prescrisă încă de la data de 18.03.2011.
În cazul respingerii primei excepții, pe fond a solicitat respingea acțiunii ca nelegală și netemeinică, să se constate în temeiul art.1 alin.3 din Decretul 167 din 1958 privind Prescripția extinctivă, faptul că creanța cu care reclamanta încearcă să obțină despăgubiri prin prezenta acțiune, este prescrisă încă de la data de 18.03.2011.
Având în vedere faptul că, creditoarea nu și-a manifestat dreptul la acțiune conform art.1 alin. 1 coroborat cu art.3 alin.1 din Decretul 167 din 1958 privind Prescripția extinctivă, solicită să se constate că nu a existat nici un caz prevăzut și cerut de art.l3 din Decretul 167, care să suspende într-un fel cursul prescripției de 3 ani, fiind prescris orice drept al creditorului de a mai promova o acțiune împotriva societății reclamante .
A solicitat respingerea acțiunii din următoarele considerente:
Suma solicitata este cu mult peste daunele suferite de Autocarul marca Volvo cu nr. de înmatriculare DO-343-GX, proprietatea NEW INTERNATIONAL TOURS, parata nefăcând dovada întinderii întregii daune la suma solicitată.
Referitor la excepția invocată, aceasta a fost admisă având în vedere următoarele:
Conform art. 8 din Decretul Lg. nr. 167/1958 și art. 12 din Lg. nr. 11/1991, în cazul acțiunii în răspundere pentru paguba cauzată prin fapta ilicită și în cazurile asimilate, prescripția începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia (ori putea) să cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea sau de la expirarea termenului prevăzut de lege
În vederea soluționării cauzei, s-a avut în vedere înscrisurile depuse de părți la dosar precum și dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți.
Referitor la excepția invocată, reclamanta a solicitat respingerea acesteia arătând că dreptul la acțiune pentru societatea de asigurări în prezenta cauză s-a născut de la data la care a achitat despăgubirile în dosarul de daună nr.F0141CN/2008, respectiv 16.01.2009.
În situația în care reclamanta nu ar fi efectuat această plată cu titlu de despăgubiri nu ar fi avut temei pentru efectuarea regresului .
În concluzie, prescripția ar fi intervenit la data de 16.01.2012 .
Acțiunea a fost introdusă în termenul general de prescripție de 3 ani.
Suma pe care societatea reclamantă o pretinde de la pârât este egală cu suma acordata cu titlu de despăgubiri urmare evenimentului produs din vina pârâtului, care se afla, la data producerii accidentului sub influența băuturilor alcoolice. .
În prezenta cauză nu pot fi făcute apărări vizând modul de acordare a despăgubirilor în dosarul de daună ci doar cu privire la temeiul de regres, care apreciază reclamanta, este deplin dovedit .
În cauză instanța reține că dreptul la acțiune pentru societatea reclamantă nu s-a născut la data la care a achitat despăgubirile în dosarul de daune .
În înscrisul depus la dosar ( fila 11) rezultă că societatea de asigurare a fost înștiințată de către producerea accidentului la data de 18.03.2008.
În plus de aceasta, prin adresa nr._/31.07.2008 a Poliției mun. Rădăuți (înregistrată la societatea reclamantă la data de 15.08.2008 s-a adus la cunoștința acestuia că vinovat de producerea accidentului este pârâtul ( fila 6 ds.).
Reținând așadar chiar și această ultimă dată (15.08.2008) și având în vedere că acțiunea a fost înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 19.08.2011, rezultă că dreptul la acțiune este prescris, fiind depășit termenul de prescripție de 3 ani .
În concluzie, admițând excepția, acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs reclamanta S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. S.A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit a reținut instanța de fond faptul că, la data promovării acțiunii în pretenții împotriva lui B. V., dreptul la acțiune era prescris.
Dreptul la acțiune pentru societatea de asigurări în prezenta cauză s-a născut de la data la care am achitat despăgubirile în dosarul de daună nr.F0141CN/2008, respectiv 16.01.2009.
În situația în care subscrisa nu ar fi efectuat această plată cu titlu de despăgubiri nu ar fi avut temei pentru efectuarea regresului, nefiind vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Conform dispozițiilor art.379 din Cod procedura civilă:
(l)Nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă.
(2)Dacă datoria consistă în sumă nelămurită, urmăririle se vor amâna până ce, mai întâi, se va face lichidarea.
(3)Creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
(4)Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Faptul că, așa cum a reținut instanța de fond, a fost informată societatea de asigurare la data de 15.08.2008 de către Poliția Rădăuți despre faptul că, vinovat de producerea accidentului se face B. V. nu presupune că dreptul său de regres s-a născut la această dată.
În situația societății noastre se poate vorbi de o creanță certă, lichidă și exigibilă abia la data de 16.01.2009, date la care am efectuat plata către NEW INTERNAȚIONAL TOURS despăgubiri reprezentând contravaloare cheltuieli cu reparația autocarului avariat, în sumă de 2.137,96 euro.
În cadrul dosarul de fond am făcut dovada faptului că evenimentul rutier din data de 12.01.2007 a fost produs din vina asiguratului nostru B. V., că acesta se afla la momentul producerii accidentului în stare de ebrietate, că societatea noastră a achitat în luna ianuarie 2009 despăgubiri persoanei păgubite, că acțiunea în pretenții a fost promovată la data de 19.08.2011, fapt pentru care apreciem că sunt date condițiile pentru admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, invocă dispozițiile art.304/1 Cod procedură civilă, iar în temeiul dispozițiilor art.242(2) Cod procedură civilă solicită judecarea și în lipsă.
Față de cele prezentate mai-sus, s-a solicitat instanței de recurs admiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței nr.4538/l3.12.2011 a Judecătoriei Rădăuți în sensul obligării pârâtului B. V. la plata sumei de 9.092 lei echivalentul în lei sumei de 2.137,96 euro), dobânda legală, până la plata efectivă a sumei, precum și a cheltuielilor judiciare.
Intimatul pârât B. V. a formulat întâmpinare la recursul promovat în cauză, prin care a solicitat respingeți recursul ca fiind nul si nelegal, solicitând menținerea sentinței civile nr.4538/13.12.2011, ca legală și temeinică, din următoarele considerente:
Referitor la nulitatea recursului, solicită a se constata ca acesta a fost promovat de
S.C GENERALI ROMÂNIA A. R. S.A. București, societate
care nu a promovat acțiunea civila si nici nu a depus un mandat privind preluarea
societății reclamante S. C. A. R. A. S.A. București.
Pe de alta parte nici semnatara recursului nu este tot una cu reprezentantul societății recurente, nefiind depusa nici o împuternicire in acest sens.
În ceea ce privește reținerea ca prescrisa a dreptului de a mai solicita pretenții din
partea reclamantei, precizează următoarele:
Dreptul de regres prevăzut de art.22 din Legea 136 /1995 privind asigurările in România, nu este tot una cu dreptul la acțiune si implicit cu prescripția dreptului de a mai cere acest lucru.
Prima instanța de altfel a invocat foarte corect art.8 din Decretul 167 din 1958 privind Prescripția extinctivă si art. 12 din Legea 11/1991, cum: "în cazul acțiunii în răspundere pentru paguba cauzată prin fapta ilicită și în cazurile asimilate, prescripția începe sa curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia (ori putea) să cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea sau de la expirarea termenului prevăzut de lege":
Este clar ca prin adresa Poliției nr._/31.07.2008 a Politiei
mun. Rădăuți înregistrată la societatea reclamanta în data de 15.08.2008, aceasta a cunoscut despre făptuitor anterior celor trei ani de la data introducerii acțiunii.
Referitor la paguba, de asemenea este clar ca dosarul de daune a fost
deschis imediat după accidental din data de 12.01.2007, iar la data de
18.03.2008 reclamanta a cunoscut de întinderea daunei constituind
rezerva de daune in cuantumul acesteia. Astfel, la data introducerii cererii de chemare in judecata 19.08.2011, trecuse deja trei ani, acțiunea fiind prescrisa.
Pe de alta parte, doar ipotetic daca s-ar pune problema astfel cum susține recurenta prin recurs, ar însemna că dacă plata s-ar fi făcut la sfârșitul termenului de 3 ani (15.08.2011), ar fi însemnat că se naște un nou termen de plata împotriva mea de încă 3 ani până în data de 15.08.2014, ceea ce înseamnă ca pentru un accident din 12.01.2007 se poate face regres până în data de 15.08.2014, la peste 7 ani de la producerea acestui accident și la peste 6 ani de la cunoașterea autorului faptei precum și a întinderii pagubei aspect ce practic nu concorda cu legislația in vigoare la momentul producerii accidentului în materie de prescripție.
În concluzie, a solicitat respingerea recursului formulat de S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. SA. București ca fiind nul, nelegal si netemeinic, menținerea sentinței civile nr.4538/13.12.2011, ca legală si temeinică.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Tribunalul reține că sentința instanței de fond este criticată sub aspectul reținerii, în mod eronat, a prescripției dreptului material la acțiune, cu motivarea că dreptul la acțiune împotriva lui B. V. s-a născut la data de 16 ianuarie 2009, dată la care a achitat despăgubirile în dosarul de daună nr. F 0141CN/2008.
Mai arată recurenta, că, potrivit art. 379 Cod procedură civilă, nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, iar această condiție a fost întrunită la data de 16 ianuarie 2009, data efectuării plății de către recurentă; că societatea a dovedit că evenimentul rutier din 12 ianuarie 2007 s-a produs din vina asiguratului – reclamant; că la momentul producerii accidentului, acesta se afla în stare de ebrietate; că societatea a achitat în ianuarie 2009 despăgubirile către persoana păgubită, iar acțiunea în pretenții a fost promovată în 19 august 2011.
Raportând aceste împrejurări la situația ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, tribunalul reține că reclamantul B. V. a fost condamnat, prin sentința penală 592 din 9 octombrie 2007, la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, infracțiune prevăzută și pedepsită de prevederile art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 (dosar nr._ – atașat la prezentul dosar).
În urma accidentului provocat, a fost avariat autocarul marca Volvo, cu număr de înmatriculare DO – 343 – GX, proprietatea societății NEW INTERNATIONAL TOURS.
Trebuie de precizat că, la data critică, mașina proprietatea lui B. V., respectiv autoturismul marca Dacia 1310 TX cu număr de înmatriculare Sv 01 AWF era asigurată cu polița RCA la societatea de asigurare S.C. A. S.A., recurentă în prezenta cauză, în acest sens fiind elocvent înscrisul doveditor, respectiv polița ., nr._.
La data de 31 iulie 2008, Poliția Municipiului Rădăuți înștiința S.C. A.” S.A., prin adresa nr._, că împotriva numitului B. V. s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea prevăzută și sancționată de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, cu mențiunea că adresa a fost înregistrată la recurentă la data de 15 august 2008, și că vinovat de producerea accidentului este intimatul reclamant B. V..
La data producerii evenimentului rutier, erau în vigoare dispozițiile Decretului 167/1958, care, în art. 3 alin.1 impune un termen general de prescripție de 3 ani.
Acest text de lege, și prin urmare calculul termenului de prescripție se efectuează prin raportare și la dispozițiile art. 8 din același act normativ.
După cum rezultă din textul de lege menționat, prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
Față de aceste prevederi, raportate la data de 15 august 2008, dată la care recurenta a luat cunoștință de autorul pagubei, ca fiind B. V., tribunalul constată că în mod corect, judecătorul fondului a reținut incidența dispozițiilor referitoare la prescripția dreptului material la acțiune, invocată de pârât.
Dacă s-ar aplica un algoritm de calcul diferit de cel care a avut la bază utilizarea adresei emise de Poliție, s-ar ajunge în ipoteza în care s-ar încălca cu bună știință aceste prevederi imperative, căci niciodată nu ar mai putea avea eficiență prescripția dreptului material la acțiune, care, din perspectiva societății recurente, ar trebui raportat la data achitării daunelor, amânând astfel, sine die, calculul termenelor de prescripție.
Având în vedere cele ce preced, tribunalul constată că sentința instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale în vigoare, fiind rezultatul justei interpretări a probelor din dosar.
Față de cele ce preced, cum criticile aduse de recurentă nu se circumscriu niciunuia din cazurile de casare sau modificare ale unei hotărâri, așa cum au fost ele prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă, prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. SA. București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta S.C. GENERALI ROMÂNIA A. R. SA. București, cu sediul în București, .-60, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 4538 din data de 13 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimat fiind B. V., domiciliat în ..135, județul Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 NOIEMBRIE 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
F. L. C. M. G. F.
N. F.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. V. C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2./17.12.2012.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2253/2012. Tribunalul SUCEAVA | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 2485/2012.... → |
|---|
