Anulare act. Decizia nr. 764/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 764/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-04-2012 în dosarul nr. 764/2012
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.764
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.04.2012
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR I. G.
JUDECĂTOR T. A. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de către pârâții S. M., domiciliată în loc. F., județul Suceava, R. V., domiciliată în B., ., ., . și N. A., domiciliat în B., ..65, ., județul B., împotriva sentinței civile nr.1063 pronunțată la data de 07.07.2011 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în doar nr._, intimați fiind reclamanta D. M., domiciliată în . și pârâții negură Nargareta, domiciliată în loc. F., județul Suceava, N. H. A. și N. E. A. ambii prin curator A. I., cu domiciliul în D., ., ., județul Cluj.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța verificând actele și lucrările dosarului constată că recurenta a depus la dosar prin serviciul registratură o cerere – declarație de renunțare la judecarea recursului, solicitând instanței a lua act de aceasta.
Deosebit de aceasta constată că ceilalți pârâți recurenți respectiv R. V. și N. A. nu și-au îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 945,5 lei și timbru judiciar de 2,5 lei aferente recursului declarat, motiv pentru care din oficiu a invocat excepția netimbrării acestuia, rămânând în pronunțare pe excepția invocată și cu privire la renunțarea pârâtei recurente S. M. la judecarea recursului..
Declarând dezbaterile închise, după deliberare
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată următoarele:
P. acțiunea introdusă la Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc și înregistrată la 22 septembrie 2010, reclamanta D. M. i-a chemat în judecată pe pârâții: N. M., N. H. A., N. E. A., S. M., R. V. și N. A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr.94 din 21 octombrie 2009 eliberat de BNP D. R., în sensul că bunurile menționate la pct.2 după defunctul N. A. nu fac parte din masa succesorală.
La termenul din 27 octombrie 2010, ( fila 41 dosar ), reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat anularea parțială a certificatului de moștenitor mai susmenționat, respectiv doar în ceea ce privește „casa de locuit cu suprafața construită de 500 m.p. și anexe gospodărești cu o suprafață de 102 m.p. dobândite prin edificare în regie proprie și stăpânite în fapt”, prevăzute la pct.2.
În motivarea acțiunii, așa cum a fost precizată s-au arătat următoarele:
P. susmenționatul certificat de moștenitor emis de BNP D. R., la pct.2, după defunctul N. A. ( decedat la 13 mai 2009 ), s-a menționat că face parte din masa succesorală după acesta și „una casă de locuit cu suprafața construită de 500 m.p. și anexe gospodărești cu o suprafață de 102 m.p. dobândite prin edificare în regie proprie”.
Moștenitori după defunctul mai sus arătat au rămas: pârâta N. M. – în calitate de soție supraviețuitoare și pârâții: N. E. A. și N. H. A. în calitate de nepoți de fiu predecedat.
Reclamanta a arătat că în mod greșit au fost menționate bunurile de la pct.2 ca făcând parte din masa bunurilor succesorale după N. A., câtă vreme acestea au fost edificate de defuncții: N. S. și N. A. ( autorii lui N. A. ) construite în perioada 1950 – 1956.
În acest sens s-a susținut că cei doi soți: N. S. și N. A. și-au edificat casa de locuit ( în locul alteia vechi ), tot pe proprietatea devălmașe a lor în baza autorizației de construcție nr.12 din 15 mai 1966 emisă de fostul Sfat Popular al Comunei F. pe numele lui S. N..
S-a susținut că acea casă a fost edificată de cei doi soți și cu contribuția pârâtului N. A..
La data de 24 august 1990, autorul lui N. A. a decedat și au rămas ca moștenitori: ea – reclamanta – în calitate de fiică, precum și pârâții: S. M., R. V., N. A. și defunctul N. A..
P. încheierea notarială din 04 mai 1995 privind succesiunea după N. S., N. A. a recunoscut contribuția pe care a avut-o pârâtul N. A. la edificarea grajdului, a casei și a șurii.
La decesul lui N. A. survenit la 16 aprilie 2003, BNP S. C. a emis certificatul de moștenitor DN 98 din 13 octombrie 2003, prin care se menționează că masa succesorală formată din bunurile mobile a fost împărțită în cote de 1/5 pentru fiecare moștenitor, iar în baza certificatului de moștenitor suplimentar masa succesorală a fost suplimentată cu cota indiviză de ½ părți din drepturile de proprietar devălmaș asupra unei case de locuit edificată în baza autorizației 12/1966.
În anul 1990 N. A. a convins-o pe mama sa N. A. să încheie cu el un contract translativ de proprietate și care, ulterior, a fost anulat.
Așa fiind, reclamanta a solicitat anularea parțială a certificatului de moștenitor nr.94 din 21 octombrie 2009 emis de BNP D. R. în sensul excluderii din masa de partajat după defunctul N. A. a bunurilor menționate la pct.2.
În acest sens au fost invocate dips.art.88 din Legea 36/1995, care menționează că „cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea dreptului lor conform legii”.
Acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.88 din Legea 36/1995 și art.660 și urm.din codul civil.
Au fost atașate acțiunii: copie după certificatul de moștenitor nr.94 din 21 octombrie 2009 emis de BNP D. R., copia încheierii de îndrumare la proces din 04 mai 1995 emisă de fostul notariat de stat local Câmpulung Moldovenesc în dosarul 763/1995, copie certificat de moștenitor DN 98 din 13 octombrie 2003 și a certificatului de moștenitor D15 suplimentar din 07 septembrie 2010 emise de BNP S. C., copie autorizație pentru executare de lucrări nr.12 din 15 mai 1966 emisă de fostul Sfat Popular al Comunei F., copie certificat de deces privind pe N. A. și copia adeverinței nbr.5812 din 22 decembrie 2009 emisă de Primăria comunei F., precum și arborele genealogic, copie acte de stare civilă ( certificat de naștere, căsătorie și deces), copia cererii adresată de N. S. fostul Sfat Popular al comunei F. și înregistrată sub nr.369 din 15 mai 1966, copia adresei Primăriei comunei F. adresată lui N. S., copia autorizației de demolare nr.131 din 17 martie 1966, copia cererii privind eliberarea autorizației de demolare formulată de N. S. și înregistrată sub nr.131 din17 martie 1966,cererea formulată de N. S. privind eliberarea unei autorizații de construcție a casei înregistrată sub nr.369 din 15 mai 1966 și copia adresei nr.2606 din 24 iunie 2011 emisă de Primăria comunei F..
Prezenți în instanță pârâții: S. M. ( interogator fila 31 – 32 ), N. A. (interogator fila 42 ) au confirmat susținerile reclamantei, declarându-se de acord cu admiterea acțiunii așa cum a fost precizată ( fila).
P. întâmpinările depuse la dosar pârâții: R. V. ( fila 29 și 65 ), N. A. ( fila 50 ), S. M. ( fila 63 ), N. M. ( fila 76 ), au confirmat întrutotul susținerile reclamantei declarându-se de acord cu admiterea acțiunii.
Pârâții, N. M., N. H. A. și N. E. A., prin întâmpinările depuse la dosar au solicitat respingerea acțiunii.
În acest sens au depus la dosar în copie: adeverința nr.2354 din 31 mai 2011 emisă de Primăria comunei F., planul de situație întocmit la 16 mai 1986 și respectiv 07 iunie 1986, autorizația nr.131 din 17 martie 1966 emisă de Consiliul Popular al comunei F., extras C.F. 1541 F., autorizația nr.12 din 15 mai 1966 emis de Consiliul popular al comunei F., declarația extrajudiciară a numitului C. A. și 92 de înscrisuri care provin de la defunctul N. A. prin care face dovada că acesta a fost cel care a construit casa în litigiu ( filele 95 -187 ).
În cauză au fost audiați martorii: P. R. de 84 de ani ( fila 70 dosar ) la solicitarea reclamantei, precum și martorii: Crefelean C. de 80 de ani și N. G. de 84 de ani la solicitarea pârâtei N. M. ( fila 71, 72 ) precum și martora S. I. de 62 de ani ( fila 86 ), la solicitarea pârâților S. M., R. V. și N. A., ale căror declarații se află la dosar.
Martorul reclamantei a menționat că a fost vecin cu soții N. S. și A. și în acest sens cunoaște că aceștia aveau o căsuță mai mică cu 2 camere pe care au demolat-o și apoi și-au făcut o casă mai mare pe terenul pe car-el aveau în proprietate.
În ceea ce-l privește pe N. A. martorul a arătat că acesta era fiul celor doi și locuia împreună cu ei.
În același timp martorul a arătat că fiind băiat tânăr a participat și el la strânsul lemnelor provenite din demolări fiind plătit de către S. N., dar a arătat că lemnul necesar pentru edificarea casei a fost adus de către A. N. ( fiul celor doi ).
Deosebit de aceasta martorul a arătat că N. A. a fost secretarul primăriei și a lucrat și la poștă, iar din discuțiile pe care le-a avut cu părinții acestuia, respectivii spuneau că-i lasă casa lui.
La rândul său martora S. I. a arătat că soții N. S. și A. și-au edificat o gospodărie la locul numit „F. Frumosului”, din lemn, casa fiind ulterior demolată, iar respectivii și-au ridicat o altă construcție tot din lemn, dar acoperită cu tablă.
Tot această martoră a arătat că după decesul lui S. N. în gospodăria acestuia a rămas soția sa A. care era ajutată de fiicele sale, iar după ce și ea a decedat în gospodărie a rămas N. A..
Totodată s-a susținut că în prezent terenul de lângă casă este folosit de către soția lui N. A., în timp ce casa este încuiată.
De asemenea martora a arătat că după ce bătrânii și-au edificat noua casă N. A., singur și apoi cu soția ( după ce s-a căsătorit ), au locuit la parter, în timp ce părinții lui aveau etajul casei, dar locuiau în bucătăria de vară, susținându-se că – în timpul respectiv – N. A. funcționa ca secretar la primăria din comună.
Martorii Crefelean C. și N. G. au arătat că i-a cunoscut pe soții S. și A. N. care aveau edificată, pe teren, o căsuță cu două camere pe care ulterior au demolat-o și în locul ei a fost edificată o casă mai mare, în timp ce locuiau împreună cu fiul lor N. A..
Tot astfel martorii au susținut că această construcție nouă a fost edificată de către N. A. și și-au bazat afirmațiile pe faptul că personal au fost angajați de către respectivul la anumite lucrări și îl vedeau pe A. N. prezent, împreună cu meseriașii în locul respectiv.
Martorii au precizat, de asemenea, că în timpul respectiv N. A. ( ce era secretarul primăriei din comună ), locuia împreună cu părinții săi.
Mai mult decât atât martorul Crefelean C. a relatat că după ce părinții i-au decedat N. A. i-a spus că el ar fi cumpărat de la surorile și frații săi părțile ce le-au revenit din moștenire.
P. sentința civilă nr.1063 din 07.07.2011 Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a
respins acțiunea având ca obiect „anulare act” introdusă de reclamanta D. M. în contradictoriu cu pârâții: N. M., N. H. A. și N. E. A. ambii prin curator A. I., S. M., R. și N. A., așa cum a fost precizată.
A obligat pe reclamantă să le plătească pârâților: N. M., N. H. A. și N. E. A., suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În temeiul art.19 alin.1 din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă a obligat pe reclamantă să plătească Tribunalului Suceava – serviciul contabilitate suma de 1891 lei reprezentând c/val. taxă judiciară de timbru.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit adeverinței 5812 din 22 decembrie 009 emisă de Primăria comunei F. ( fila 14 dosar ), soții N. S. și A. proveneau înscriși, în registrul agricol, în perioada 1974 – 1980 cu casa de locuit, grajd și șură ( edificate în anul 1950 și respectiv 1956 ), iar în perioada 1981 - 1985 proveneau înscriși doar cu un grajd de 48 m.p. ( dat în folosință în anul 1950 ), iar din anul 1986 și până la deces nu au mai provenit înscriși cu clădiri, în registrul agricol.
Conform cererilor formulate de N. S. ( înregistrată sub nr.369 din 15 mai 1966 ) pentru eliberarea autorizației de construcție și a autorizației 131 din 17 martie 1966, se poate observa că semnătura de pe acestea este a lui N. A., ca de altfel și cea de pe autorizația de demolare.
Potrivit planului de situație întocmit la 07 iunie 1986 de către G. Zavalache ( fila 89 dosar ), reiese că acea casă de pe . C.F. 467 a . demolată.
Mai mult decât atât potrivit adresei nr.2354 din 31 mai 2011 emisă de Primăria comunei F. ( fila 87 dosar ), reiese că defunctul N. A. provine înscris în registrul agricol cu o casă de locuit în suprafață de 152 m.p., dată în folosință în anul 1966, un grajd în suprafață de 48 m.p., o bucătărie de vară în suprafață de 24 m.p. și o șură în suprafață de 30 m.p.
În extrasul C.F. 1541 a . 90 dosar ), este trecut proprietar tabular asupra parcelei 103/1 virană N. A., în baza contractului de vânzare – cumpărare 2119 din 22 octombrie 1988 autentificat de fostul Notariat de Stat Local Câmpulung Moldovenesc, parcelă pe care a fost edificată casa ce face obiectul acestui dosar.
Faptul că defunctul și-a edificat pe cheltuiala lui aceste imobile rezultă și din copia chitanțelor depuse la dosar și prin care acesta a achitat sulta cuvenită celorlalți moștenitori reprezentând cota parte din construcțiile vechi aparținând părinților săi, cât și c/val. muncii prestate de meseriașii ce au lucrat la edificarea acestor construcții.
Referitor la tranzacția de partaj voluntar încheiată la 27 august 2003(fila 98 – 99 dosar) și de care părțile au făcut vorbire, din conținutul acesteia reiese că după părinții părților au rămas de împărțit: cota parte dintr-un grajd cu standoală și o căsoaie ( construite în anul 1949 ) și asupra cărora moștenitorii au convenit că și-au adus contribuția în părți egale atât părinții ( în prezent decedați ) cât și moștenitorii N. A. și N. A. și că în perioada 1977 – 1979 N. A. a contribuit personal la reparațiile capitale ale acestei construcții.
Mai mult decât atât părțile au ajuns la înțelegere ca aceste bunuri să rămână asupra moștenitorilor N. A. cu plata sultelor în valoare totală de 13.650.000 lei vechi.
De asemenea s-a menționat că după moștenitorul N. S. a rămas de partaja una casă cu două camere în suprafață de 40 m.p. și două șuri construite în anul 1927 și care au fost demolate cu autorizația 131 din 17 martie 1966, iar materialele rezultate din demolare ( 20 m.c. lemn din casă și 5 m.c. lemn din cele două șuri ) au fost folosite parte de N. A. la construcția casei existente, parte la șură, iar o parte a fost folosit de foc de către defuncții lor părinți, această valoare fiind împărțită între moștenitori.
Așadar, se poate observa că moștenitorii lui N. S. și A. nu fac vorbire despre noile construcții ca aparținând autorilor lor.
În raport de toate cele mai sus arătate, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată, privind anularea parțială a certificatului de moștenitor în sensul excluderii din masa de partajat după defunctul negură A. a bunurilor menționate la pct.2 din certificatul de moștenitor nr.94 din 21 octombrie 2009 eliberat de BNP D. R., apare ca nefondată și a fost respinsă ca atare.
Așa cum s-a arătat mai sus din întreg probatoriul administrat în cauză reiese că într-adevăr aceste construcții au fost edificate de către defunctul N. A., încât în mod corect notarul public le-a trecut în masa bunurilor succesorale după acesta.
Ținând seama că prin încheierea din 27 octombrie 2010 reclamanta a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru și avându-se în vedere că acțiunea a fost respinsă în totalitate, în temeiul art.19 alin.1 din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă aq obligat pe reclamantă să plătească Tribunalului Suceava – serviciul contabilitate suma de 1891 lei reprezentând c/val. taxă judiciară de timbru.
Potrivit art.274 cod procedură civilă a fost obligată reclamantă să le plătească pârâților: N. M., N. H. A. și N. E. A., suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu plata onorariului de avocat.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții S. M., N. A. și R. V., pe care au criticat-o pentru nelegalitate.
În motivare au arăta că instanța de fond nu a ținut seama de faptul că pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc există dosarul nr._ ce are ca obiect „partaj succesoral” și unde au arătat că nu a existat partaj voluntar după părinții lor, iar S. M. nu a primit nici un leu de la defunctul N. A. și ca atare nu a semnat tranzacția din 27 august 2003, depusă la dosar (fila 201 -202).
În mod greșit s-a arătat de către instanța de fond că defunctul N. A. este proprietar tabular asupra parcelei nr.103/1 virană conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2119/22.10.1988, autentificat de Notariatul de Stat Câmpulung Moldovenesc, parcelă pe care se află casa în litigiu.
S-a omis a se arăta că prin sentința civilă nr.1087/31.03.1994 s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare nr.2119/22.10.1998 și radierea dinC.F 467 F. a parcelei 103/1 virană și alte parcele înscrise în acel contract.
Casa în litigiu și anexele au fost construite de def. N. A., deoarece era proprietarul terenului și toate autorizațiile de construcție și demolare sunt pe numele părinților negură S. și N. A..
Nu s-a ținut cont de declarațiile martorilor care au arătat că pe locul casei vechi demolate s-a construit în 1966 casa din litigiu și anexele ( atunci def. N. A. nu era căsătorit).
P. acțiunea introdusă la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc. reclamanta D. M. a solicitat anularea Certificatului de moștenitor nr. 94/21.10.2009 pct. 2, privind pe N. A., acțiune precizată la data de 27.10.2010.
Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a respins acțiunea așa cum a fost precizată.
Instanța de fond nu a ținut seama de faptul că pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc există dosarul_ ce are ca obiect partaj succesoral, unde recurenții pârâți au arătat că nu există partaj voluntar după părinții lori N. S. și N. A..
Tranzacția privind partajul voluntar din 27.07.2003 nu a fost semnată de toți moștenitorii celor doi defuncți, astfel că în acest dosar nu are relevanța.
În dosarul de partaj nr._ s-a dovedit că anexele gospodărești cerute la partaj au fost construite de cei doi defuncți împreună cu negură A..
În mod greșit s-a trecut în Certificatul de moștenitor nr. 94 din 21.10.2009 la pct. 2 că anexele gospodărești și casa ar fi dobândite prin edificare în regie proprie de către defunctul N. A..
P. încheierea din 4.05.1995 privind succesiunea după N. S., însuși defunctul N. A. a recunoscut că N. A. a contribuit la edificarea grajdului, casei și a șurii (fila 9) - bunuri care sunt trecute în Certificatul de moștenitor nr. 94/21.10.2009 și pe care îl contestă.
În ce privește motivele de la pct. 2, arătă că instanța de fond nu a analizat cu atenție ., arătând că defunctul N. A. este proprietarul tabular al acestei parcele conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2119/22.10.1988, parcelă pe care se află casa în litigiu (contract fila 103).
P. Sentința civilă nr. 1087/31.03.1994 (Dosar 303/1994 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin ne apelare, fila 196) s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2119 din 22.10.1988 și radierea parcelei nr. 103/1 împreună cu alte parcele înscrise în acel contract. în atare situație, defunctul N. A. nu mai este proprietar tabular.
În anul 1990 nu s-a mai încheiat nici un alt contract. Singurul contract a fost cel cu nr.2119/22.10.1988 anulat prin Sentința civilă nr. 1087/31.03.1994.
Casa din litigiu și anexele gospodărești nu au fost construite de defunctul N. A..
Pe ., proprietatea defuncților N. S. și N. A., a existat o casă veche care s-a demolat și apoi s-a ridicat alta nouă de către cei doi defuncți.
Pârâta N. M. a depus la dosar un extras vechi (fila 90) din anul 1991, de care instanța de fond a ținut cont fără a verifica faptul că prin Sentința civilă nr. 1087/31.03.1994 s-a dispus radierea parcelei nr. 103/1 - proprietatea parcelei revenind la vechea deținătoare N. A..
Chitanțele depuse la dosar de pârâta $N. M. nu corespund adevărului.
Astfel, o . chitanțe sunt pe numele altor persoane, care nu au legătură cu cauza (chitanțele de la filele 106,107, 108, 109, 113), iar alte chitanțe nu sunt semnate de cei care ar fi primit bani de la defunctul N. A. (fila 110, 128, 142,184).
Defunctul N. A. era secretarul Primăriei comunei F. și, abuzând de această funcție, a întocmit diverse chitanțe de mână pe care moștenitori!- le-au depus în prezentul dosar.
Instanța nu a analizat declarațiile martorilor, care au arătat că cei doi defuncți - N. S. și N. A. - au avut o casă veche, au dărâmat-o și pe același loc au construit alta nouă împreună anexe gospodărești
Toate bunurile imobile descrise în certificatul de moștenitor nr. 94/21.10.2009 pct. 2 sunt proprietatea defuncților N. A. și N. S. — și nu a defunctului N. A..
Planul de situație depus la fila 219 de pârâta N. M. este întocmit la data de 21.03.1994, înainte de anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2119 din 22.10.1988 prin Sentința civilă nr. 1087/31.03.1994.
Toate actele de proprietate pe numele def.N. A., au fost radiate dinCartea Funciară ele revenind la vechea proprietară negură A..
Deci, afirmația instanței de fond că „N. A. este proprietar tabular", este lipsită de temei.
Toate bunurile de la pct. 2 din certificatul de moștenitor sunt proprietatea defuncților N. S. și N. A..
Din extrasul de Carte funciară nr. 1541 (fila 215) rezultă că . alte parcele sunt înscrise pe moștenitorii defunctei N. A. cu o cotă de 8/40, 2/40 și 3/40,
Nu rezultă că această parcelă este înscrisă pe defunctul N. A. și nici faptul că ei, moștenitorii celor doi defuncți (S. și A.) au acceptat că N. A. este proprietar.
Față de cele arătate, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare.
În drept au fost invocate disp. art. 304 pct. 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă.
Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.
La termenul de astăzi 09.04.2012 instanța verificând actele și lucrările dosarului a constatat că recurentaSolcan magdalina a depus la dosar prin serviciul registratură o cerere – declarație de renunțare la judecarea recursului, solicitând instanței a lua act de aceasta și faptul că ceilalți pârâți recurenți respectiv R. V. și N. A. nu și-au îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 945,5 lei și timbru judiciar de 2,5 lei aferente recursului declarat, motiv pentru care din oficiu a invocat excepția netimbrării acestuia.
Examinând actele și lucrările dosarului asupra cererii de recurs, tribunalul reține următoarele:
Referitor la cererea de renunțare formulată de recurenta S. M., reține instanța că potrivit art. 246 C.pr.civ., „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă”, iar renunțarea la judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel.
Având în vedere că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, instanța va lua act de renunțarea recurentei la judecata recursului, în temeiul art. 316 rap. la art. 298 și 246 C.pr.civ.
Față de dispozițiile art. 246 teza a II-a C.pr.civ. care prevăd că renunțarea se poate face și prin cerere scrisă, nu s-a justificat chemarea recurentei în instanță pentru a-și susține declarația, din cuprinsul declarației rezultând în mod clar opțiunea acesteia de renunțare la calea de atac formulată.
Cu privire la excepția de netimbrare instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, legea taxelor judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Aliniatul 3 al aceluiași articol stabilește că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Or, recurenților li s-a comunicat obligația de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 945,5 lei și timbru judiciar de 2,5 lei, cu mai mult de 15 zile anterior termenului de judecată, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (f. 16,17 ds.), însă nu au respectat această obligație .
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea 146/1997, urmează ca instanța să anuleze recursul formulat de către pârâții R. V. și N. A., ca netimbrat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de pârâta S. M. domiciliată în loc. F., județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.1063 pronunțată la data de 07.07.2011 de Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc în doar nr._, intimați fiind reclamanta D. M., domiciliată în . și pârâții N. Nargareta, domiciliată în loc. F., județul Suceava, N. H. A. și N. E. A. ambii prin curator A. I., cu domiciliul în D., ., ., județul Cluj.
Anulează recursul declarat de pârâții R. V. domiciliată în B., ., ., . și N. A., domiciliat în B., ..65, ., ., declarat împotriva aceleiași sentințe și în contradictoriu cu aceeași intimați, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 09.04.2012.
Președinte, Judecător, Judecător
V. O. D. I. G. T. A. M.
Grefier,
S. A.
Red.IG/Tehnored.SA/2ex/11.04.2012/Judecător fond B. G.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 757/2012. Tribunalul SUCEAVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 762/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
