Grăniţuire. Decizia nr. 211/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 211/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 211/2014
Dosar nr._ Grănițuire
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.211
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.01.2014
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR G. D.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului declarat reclamanții T. V. și P. E., ambii cu domiciliul în mun. Suceava, ., ..3, ., împotriva încheierii pronunțată la data de 16.05.2013 de Judecătoria Gura Humorului ,în dosar nr._, intimați fiind S. R. prin M. Finanțelor P. București cu sediul în sector 5, . și prin D.G.F.P Suceava cu sediul în ..7 și intervenientul S. V., domiciliat în mun. Gura Humorului, ., județul Suceava..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul recurent T. V., intimatul intervenient S. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Recurentul T. V. depune la precizări la acțiune, arată că nu mai are de formulat alte cereri și solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța, constatând recursul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri pe fondul acestuia.
Recurentul T. V. solciită admiterea recursului, modificarea încheierii pronunțată la data de 16.05.2013 de Judecătoria Gura Humorului, în dosar nr._, în sensul admiterii acțiunii .
Intimatul intervenient S. V., solciită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Înainte de încheierea dezbaterilor se prezintă av. O. A. pentru intimatul intervenient S. V. care, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
T R I B U NA L U L
Asupra recursului de față, reține următoarele:
La data de 25.04.2013, Judecătoria Gura Humorului a fost sesizată cu privire la eroarea materială în dispozitivul sentinței civile nr.433/2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gura Humorului, având ca obiect grănițuire servitute de trecere, ridicare construcții, pretenții, formulată de reclamanții T. V. și P. E., în sensul obligării pârâtului S. R. P. M. FINANȚELOR - P. DGFP SUCEAVA și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1200 lei, reprezentând costul expertizei efectuate în cauză.
Examinând înscrisurile existente la dosar, instanța a constatat că prin cererea introductivă reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: stabilirea liniei de hotar între . cadastral_ (fost CF 5562) a ., proprietatea reclamanților și . CF 4836, a ., intabulată pe S. R., conform expertizelor de specialitate, deja efectuate în procesul anterior, pe care le-a depus la dosar; stabilirea servituții de trecere, pe . obligarea pârâtului să le permită trecerea de la drumul public, peste această parcelă, pentru a avea acces la parcela lor_ (fost 1063/56) cu piciorul și orice mijloc de transport, conform expertizelor de specialitate în procesul anterior pe care le-au depus la dosar; obligarea pârâtului să ridice eventualele construcții și obstacole, care obstrucționează constituirea servituții de trecere și să le permită executarea lucrărilor necesare pentru crearea servituții de trecere și a liniei de hotar; obligarea pârâtului să contribuie cu jumătate la cheltuielile de construire a gardului comun; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
P. Sentința nr.433/2013 pronunțată în dosarul nr._ instanța a obligat pârâtul să: permită reclamanților să efectueze lucrările necesare în vederea construirii gardului despărțitor; l să plătească reclamanților suma de 2535,2 lei reprezentând ½ din valoarea gardului ce urmează a fi construit de reclamanți pe linia de hotar precum și la plata sumei de 409,6 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Potrivit dispozițiilor art. 281 cod procedură civilă, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Susținerea petenților că instanța ar fi omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată nu este întemeiată întrucât instanța s-a pronunțat asupra acestora prin dispozitivul sentinței, stabilind totodată cuantumul sumei pe care pârâtul îl datorează reclamanților în acest temei.
Apreciind că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 281 cod procedură civilă, instanța a respins cererea privind îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr.433/2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Gura Humorului, având ca obiect grănițuire servitute de trecere, ridicare construcții, pretenții, formulată de reclamanții T. V. și P. E. în sensul obligării pârâtului S. R. P. M. FINANȚELOR - P. DGFP SUCEAVA și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1200 lei, reprezentând costul expertizei efectuate în cauză ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs reclamanții T. V. și P. E. pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul disp. art.304 pct.9, raportat la art.312 Cod procedură civilă, admiterea recursului..
În motivare au arătat că, în cauză, în vederea soluționării capătului de cerere privind stabilirea unei servituți dec trecere, s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, costul acesteia în sumă de 1200 lei fiind suportat de către ei.
Acest capăt de cerere a fost admis în totalitate, motiv pentru care, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă iar pârâtul trebuia obligat la plata acestei sume .
Intimatul S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P., și prin Direcția Generala Regionala a Finanțelor P. lași - Administrația Județeană a Finanțelor P. Suceava a formulat întâmpinare,prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si menținerea ca legala a încheierii din ședința camerei de consiliu din data de 16.05.2013.
În motivare a arătat că, în fapt, recurenții - reclamanți au sesizat instanța cu o cererea de îndreptare a erorii materiale strecurata in dispozitivul sentinței civile nr. 433/18.04.2013 pronunțata de Judecătoria Gura Humorului in dosarul nr._, solicitând obligarea paratului S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P. si la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1.200 lei reprezentând costul expertizei efectuate in cauza.
Potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (1) din vechiul Cod de procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, prenumele, calitatea si susținerile pârtilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Respingând cererea, in mod judicios instanța de fond a reținut ca susținerile petenților potrivit cărora instanța ar fi omis sa se pronunțe asupra cheltuielilor de judecata nu sunt întemeiate, dat fiind faptul ca judecătorul fondului s-a pronunțat asupra acestora prin dispozitivul sentinței civile nr. 433/18.04.2013, stabilind si cuantumul sumei pe care paratul o datorează reclamanților cu acest titlu.
Astfel, potrivit mențiunilor din dispozitivul sentinței sus menționate, paratul S. R. reprezentat prin M. Finanțelor P. a fost obligat sa plătească reclamanților suma de 409,6 lei reprezentând cheltuieli de judecata, avându-se in vedere si faptul ca cererea reclamanților a fost admisa doar in parte.
Fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecata este reprezentat de culpa procesuala a pârtii „care cade in pretenții”. Culpa procesuala poate presupune înregistrarea pe rolul unei instanțe a unei cereri, acțiune ce se dovedește a fi neîntemeiata. Astfel înțeleasa culpa procesuala pe care se întemeiază reglementarea din art. 274 C.pr.civ., „partea care cade in pretenții” poate fi atât reclamantul, cat si paratul.
După cum s-a exemplificat in doctrina[1], reclamantul este in culpa procesuala daca pretențiile sale nu sunt întemeiate, in tot sau in parte. Or, in speța, pretențiile reclamanților s-au dovedit parțial neîntemeiate, astfel încât si în privința acestora s-a reținut culpa procesuala, facondu-se aplicarea dispozițiilor art. 276 din vechiul Cod de procedura civila - Când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată [...].
Deosebit de considerentele sus menționate, învederează instanței de control judiciar faptul ca cererea recurenților - reclamanți excede dispozițiilor art. 281 alin. (1) din vechiul Cod de procedura civila.
Noțiunea ce greșeala materiala are, in sensul textului citat, înțelesul de eroare materiala vizibila săvârșita cu ocazia redactării hotărârii.
Greșelile de judecata ce aduc atingere legalității si temeiniciei unei hotărâri judecătorești nu pot fi îndreptate decât in căile de atac, iar nu in procedura sumara prevăzuta de art. 281 Cod de procedura civila.
Neacordarea cheltuielilor de judecata in cuantumul solicitat constituie motiv de recurs, iar nu un motiv de îndreptare a unei erori din cuprinsul hotărârii pronunțate. In acest sens, precizează ca reclamanții T. V. si P. E. au formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 433/18.04.2013, criticând hotărârea recurată sub aspectul neacordarii cheltuielilor de judecata in cuantum de 1.200 lei.
Examinând recursul, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
P. cererea formulată reclamanții T. V. și P. E. au solicitat îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinței civile nr. 433/18.04.2013 a Judecătoriei Gura Humorului pronunțată în dosarul nr._, în sensul obligării pârâtului S. R. prin M. Finanțelor P. – prin D.G.F.P. Suceava la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1200 lei, reprezentând costul expertizei efectuate în cauză.
Însă, împotriva acestei sentințe reclamanții T. V. și P. E. au formulat recurs prin care au solicitat același lucru, respectiv obligarea pârâtului S. R. prin M. Finanțelor P. – prin D.G.F.P. Suceava la plata cheltuielilor de judecată în care a inclus și suma de 1200 lei, reprezentând costul expertizei.
P. decizia civilă nr. 2507/21.11.2013 a Tribunalului Suceava, irevocabilă, pronunțată în dosarul nr._, recursul reclamanților a fost respins ca nefondat, fapt ce aduce în discuție în prezenta cauză a efectelor autorității de lucru judecat.
Respectarea principiului autorității de lucru judecat presupune, în ideea asigurării stabilității raporturilor juridice, ca o chestiune litigioasă odată tranșată de instanță, să nu mai poată fi adusă înaintea judecății, iar pe de altă parte ca, ceea ce a stabilit o primă instanță, să nu fie contrazis prin hotărârea unei instanțe ulterioare.
Autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepției procesuale (non bis in idem), ci și sub forma prezumției de lucru judecat, altfel spus, a efectului pozitiv al lucrului judecat care presupune ca ceea ce a stabilit o instanță în mod irevocabil, să nu fie contrazis de cea ulterioară.
Potrivit prezumției lucrului judecat (art. 1200 pct. 4 cu referire la ar. 1202 al. 2 Cod civil), o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți (res judicata pro veritate habetur), neputându-se primi vreo dovadă contrară, față de caracterul absolut al prezumției (art. 1202 al. 2 Cod civil).
P. urmare, în prezentul litigiu, reclamanții recurenți nu mai pot invoca o situație de fapt și de drept contrară celei stabilite prin decizia civilă nr. 2507/21.11.2013 a Tribunalului Suceava și nu pot pretinde din nou obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată întrucât li se opune autoritatea de lucru judecat.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe, cu substituirea motivării în sensul mai sus arătat.
Cu referire la cererea privind plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimați în prezenta cauză, tribunalul reține că potrivit art. 2813 al. 2 Cod procedură civilă „Părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii”.
Așa fiind, în baza textului de lege sus citat, tribunalul va respinge ca nefondată cererea intimatului S. V. având ca obiect obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge recursul declarat reclamanții T. V. și P. E., ambii cu domiciliul în mun.suceava, ., ..3, ., împotriva încheierii pronunțată la data de 16.05.2013 de Judecătoria Gura Humorului ,în dosar nr._, intimați fiind S. R. prin M. Finanțelor P. București cu sediul în sector 5, . și prin D.G.F.P Suceava cu sediul în ..7 și interveneintul S. V., domiciliat în mun. Gura Humorului, ., județul Suceava, ca nefondat.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul S. V., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. G. D. I. M.
Grefier,
S. A.
Red IG/Tehnored.SA/2ex/11.02.2014
Judecător fond Șalar A. I.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 762/2012. Tribunalul SUCEAVA | Legea 10/2001. Sentința nr. 2095/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
