Fond funciar. Decizia nr. 1078/2012. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 1078/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-05-2012 în dosarul nr. 1078/2012

Dosar nr._ - fond funciar -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA NR. 1078

Ședința publică din 17 mai 2012

Președinte -G. F.

Judecător - C. N. M.

Judecător -F. L.

Grefier -P. T.

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul P. Județului S., împotriva încheierilor din 28 aprilie 2009, 30 noiembrie 2010, sentinței civile nr.3298 din 24 iunie 2009 și pîrîta R.N.P. ROMSILVA prin Direcția S. S., împotriva sentinței civile nr.3298 din 24 iunie 2009 a Judecătoriei S. (dosar nr._ ), intimați fiind pîrîții S.C. „C. A.”SRL C.-prin reprezentant S. G., P. M., din municipiul S. ..14, ., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., O. de C. și P. I. S. și P. municipiului S.-prin primar.

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 10 mai 2012, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și cînd din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea a fost amînată pentru astăzi 17 mai 2012.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor de față, constată:

P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ din data de 24 martie 2009, reclamantul P. Județului S. i-a chemat în judecată pe pârâții P. M., C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., Direcția S. S., C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, O. de C. și P. I. S., P. Mun. S. reprezentantă prin primar și Direcția S. S., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a Ordinului Prefectului Județului S. nr. 781/28 iulie 1997 prin care în baza notei de propuneri a Primăriei municipiului S. s-a restituit suprafața de 119 m.p. teren situat în municipiul S., pentru P. M. din municipiul S., să se constate nulitatea absolută a fișei proces verbal de punere în posesie nr. 2319/1997 întocmită de C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., fișă care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.2226/26 august 1997, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 2226/26 august 1997 emis pentru P. M., pentru suprafața de 119 m.p., anularea actelor subsecvente întocmite în baza titlului de proprietate nr. 2226/1997 și radierea înscrisurilor efectuate la Cartea funciară de pe lângă O. de C. și P. I. S., în sensul efectuării înscrierii corecte a proprietarului care este Statul Român, în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor prin Direcția S. S..

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că prin Ordinul Prefectului județului S. nr. 781/28 iulie 1997 s-a restituit suprafața de 199 m.p. teren situat în municipiul S. pentru P. M. din municipiul S., în baza notei de propunere prezentată cu adresa nr._/20.07.1997, în conformitate cu prevederile art. 37 din legea nr. 18/1991, motivat de faptul că terenul propus spre restituire reprezintă vechiul amplasament al fostei proprietăți a solicitantului. A mai arătat reclamantul că Ordinul Prefectului nr. 781/1997 s-a emis cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. În acest sens, a menționat faptul că terenul în cauză a făcut obiectul Decretului de expropriere nr. 659/1973 în scopul executării lucrărilor de consolidare a versantului de est din municipiul S., pentru drenarea apei freatice. Ulterior, acest teren a trecut la Inspectoratul Silvic Județean S. ca urmare a efectuării unui schimb de teren cu P. municipiului S., schimbul fiind consemnat în procesul verbal de predare primire încheiat la data de 14 iunie 1998 înregistrat la P. municipiului S. la nr. 4981/1988, fiind vizat și de către OCOTA S., acest schimb fiind aprobat prin O.M. nr. 172 și 173 din 1987.

Ca urmare a acestui schimb de teren, suprafața de 4,4 ha ce a fost expropriată de la persoanele fizice nominalizate în Decretul de expropriere nr. 659/1973 suprafața în care este inclus și terenul lui P. M. care apare la poz. Nr. 16, a ajuns în fond forestier la Ocolul Silvic Pătrăuți- UPI Todirești, u.a 47 P, fapt cunoscut atât de P. municipiului S. cât și de către OCOTA S.. De asemenea, reclamantul a considerat că în mod nelegal P. municipiului S. a propus restituirea vechiului amplasament al fostei proprietăți. S-a mai arătat că operațiunea Comisiei municipale de fond funciar S. de punere în posesie pe un amplasament care nu se afla la dispoziția sa și nici nu era în administrarea municipiului S. este ilegală și reprezintă o gravă încălcare în primul rând a Constituției dar și a tuturor actelor normative care reglementau regimul domeniului public al statului, indiferent de modul de administrare. Reclamantul a susținut că titlul de proprietate nr. 2226/1997 este ilegal pentru faptul că în cuprinsul acestuia suprafața de 119 m.p. teren figurează înscrisă la categoria de folosință arabil, fapt total eronat, în condițiile în care pe acest teren au avut loc acțiuni de împădurire și există plantații, precum și pentru faptul că nu se putea face o operațiune de punere în posesie de către C. municipală de fond funciar S., pe un teren care nu se afla la dispoziția sa, fiind domeniu public al statului, aflat în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, prin Direcția S. S.. În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legal citat, pârâtul O. de C. și P. I. S. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive (f.36).

Legal citată, pârâta C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. S. în prezenta cauză. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată (f.38).

Legal citat, pârâtul P. M. a depus la dosar întâmpinare (f.41), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Legal citată, pârâta Direcția S. S. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitata admiterea acțiunii așa cum a fost formulată (f.54).

P. încheierea de ședință din data de 28 aprilie 2009, instanța a respins acțiunea îndreptată împotriva pârâtului O. de C. și P. I. S. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, având în vedere că O. de C. și P. I. S. este un organ tehnic (f.49).

P. răspunsul la întâmpinările formulate de pârâții C. municipală pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și P. M., reclamantul a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. S., apreciind că aceasta are calitate procesuală pasivă în litigiile referitoare la dreptul de proprietate (f.58).

P. cererea din data de 16 martie 2010, reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a S.C.,,C. A.” S.R.L S. în vederea respectării principiului contradictorialității care guvernează procesul civil și a îndeplinirii condiției coparticipării procesuale pasive (f.193), iar prin încheierea de ședință din data de 22 iunie 2010, aceasta a fost citată în calitate de pârâtă.

În data de 23 noiembrie 2010, reclamantul a depus la dosar precizări la acțiune prin care a solicitat să se constate și nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2075/2008 încheiat de pârâtul P. M. în calitate de vânzător și S.C.” C. A.” S.R.L. în calitate de cumpărător (242).

P. încheierea de ședință din data de 30 octombrie 2010, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. municipiului S., prin primar, invocată de pârâta C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., legal reprezentată prin primar, în întâmpinarea de la fila 38 dosar(f.248).

Judecătoria S., prin sentința civilă nr. 3298/24 iunie 2011 a respins acțiunea ca nefondată și a dispus obligarea reclamantului să achite pârâtului P. M., suma de 3009 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

P. a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că prin Ordinul nr. 781 din data de 28 iulie 1997, P. județului S. a restituit suprafața de 119 mp teren situat în municipiul S., identic cu .,714/7 din cartea funciară 3679 și cota de 1/3 din ., 714/8 din cartea funciară 3682 în favoarea lui P. M., moștenire de la P. E..

În baza ordinului prefectului a fost emis titlul de proprietate nr. 2226 din data de 26 august 1997 prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pârâtului P. M. asupra suprafeței de 119 mp teren arabil situat în intravilanul municipiului S. pe .: N-Plotureanu I; E-R. L.; S-R. L. și V- .> Ulterior, pârâtul P. M. a înstrăinat suprafața de 119 mp pârâtei S.C. C. A. S.R.L. S. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2075 din data de 30 mai 2008 la Biroul Notarului Public O. B. din S.(f.205).

Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pentru suprafața de teren în litigiu s-a făcut în baza dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 18/1991 în forma în vigoare la data emiterii ordinului prefectului potrivit cărora terenurile agricole fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, fără a se putea depăși suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil. Restituirea terenurilor se făcea, la cerere, în condițiile art. 10 din prezenta lege, prin decizia prefecturii, la propunerea primăriei( art. 41 din lege în forma actuală).

Din documentația care a stat la baza emiterii ordinului prefectului rezultă că terenul în suprafață de 119 mp teren identic cu . înscris în titlul de proprietate nr. 2226/1997 a fost expropriat prin Decretul de expropriere nr. 659/1973, trecând în domeniul public al statului în scopul executării lucrărilor de consolidare a versantului de est din municipiul S., fiind dat în administrarea municipiului S.. Ulterior, suprafața de 119 mp teren a ajuns în fondul forestier, la Ocolul Silvic Pătrăuți, UPI Todirești, ca urmare a efectuării unui schimb de terenuri între fondul forestier de stat și suprafața administrată de Consiliul Popular.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul C. M. rezultă că suprafața de 119 mp are destinație forestieră, făcând parte din Ocolul Silvic Pătrăuți, District I Todirești, canton Silvic S., UPI, u.a.47 M iar terenul nu este afectat în prezent de construcții(f.259).

Reclamantul a invocat faptul că în mod nelegal comisia locală de fond funciar a propus restituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament în condițiile în care terenul nu mai avea categoria de folosință arabil, fiind deja împădurit, nu se afla în administrarea primăriei, fiind în administrarea Romsilva R.A. S., aparținând Parcului Dendrologic și având executate lucrări de suprafață și subteran pentru consolidarea versantului de est a municipiului.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul C. M. rezultă că suprafața de 119 mp teren nu este afectată de lucrări de investiții iar prin Decizia nr. 923 din data de 14 mai 1996 a Tribunalului S.-Secția civilă( dosar nr. 276/1996) s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că cererea de restituire a pârâtului se încadrează în dispozițiile art. 35 al. 5 din Legea nr. 18/1991( art. 36 al. 5 în forma actuală) potrivit căruia terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere. Cererile de restituire prevăzute la alin. (5), împreună cu copiile de pe actele de proprietate, se depun la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în raza cărora se află situat terenul, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, până la data de 1 noiembrie 2001, sub sancțiunea decăderii din termen.

După cum rezultă din prevederile art. 36 al. 5 din același act normativ, atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2) - (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situației juridice a terenurilor.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 36 al. 5 din lege, reiese că noțiunea juridică de ,,acte normative speciale” include și decretele individuale de expropriere, întrucât ele nu au un caracter normativ general ci unul limitat la individualizarea anumitor imobile și planuri de sistematizare, astfel că denumirea generică dată de legiuitor în textul de lege sus menționat cuprinde și aceste decrete.

Din dispozițiile acestui text de lege rezultă că singurele condiții prevăzute de lege pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate este terenul să fie fără construcții și neafectat de lucrări de sistematizare potrivit legii, să se afle în administrarea consiliului local și să fie considerat proprietate de stat în temeiul unui act normativ special.

Or, pârâtul P. M. a făcut dovada faptului că suprafața de teren în litigiu i-a aparținut autoarei sale și a fost preluat de către stat în temeiul unui act normativ special iar din probatoriul administrat în cauză rezultă că la data restituirii, terenul se afla în intravilanul localității, era fără construcții, nu este afectat de lucrări de investiții și se afla în administrarea consiliului local la data intrării în vigoare a legii.

P. urmare, pârâtul era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu iar actele de reconstituire atacate au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii lor, în cauză nefiind incidente motivele de nulitate absolută prevăzute de art. III al. l. lit. ,,a” și ,,b” din Legea nr. 169/1997, invocate de reclamant.

Împotriva încheierilor de ședință din 28 aprilie 2009, 30 noiembrie 2010 și a sentinței civile nr. 3298/24 iunie 2011 a declarat recurs P. județului S., invocînd motivele prevăzute de art.304 pct.9, art.304¹ și art.312 Cod procedură civilă.

În motivare, a arătat că principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să-și discute obiectul procesului.

Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin (5) Cod procedură civilă judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Calitatea procesuală pasivă a fost prevăzută expres prin Legile fondului funciar, dar considerăm că și alte persoane sau organe au calitate procesuală în procedura plângerii.

P. urmare, în litigiile funciare, legitimarea procesuală pasivă care, în regulă generală, se determină de reclamant prin cererea de chemare în judecată, va trebui examinată de judecător în raport cu situația faptică a bunurilor.

Instanța de fond a fost învestită cu soluționarea unei acțiuni având mai multe capete de cerere distincte.

P. cererea formulată la data de 24.03.2009 și înregistrată sub nr._ la Judecătoria S., P. Județului S. a solicitat constatarea nulității absolute a Ordinului nr. 781/1997, a fișei proces verbal de punere în posesie nr. 2319/1997 și a Titlului de proprietate nr. 2226/26.08.1997, a actelor subsecvente și radierea înscrisurilor efectuate Ia Cartea funciară de pe lângă OCPI S., în sensul efectuării înscrierii corecte a proprietarului care este Statul Român, în administrarea RNP prin Direcția S. S..

S. dreptului de proprietate asupra terenurilor persoanelor îndreptățite se realizează în cadrul unei proceduri special instituite prin Legea nr.18/1991 și Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate precum și punerea în posesie a proprietarilor.

Este vorba de o procedura în trepte, care începe cu formularea cererii de stabilire a dreptului de proprietate, care trebuie introdusă și înregistrată la primăria în raza căreia se află terenul.

Așa cum menționează și pârâta OCPI S., potrivit prevederilor Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar titlurile de proprietate se emit de către comisia județeană de fond funciar, pe baza documentațiilor întocmite de către comisiile locale de fond funciar, care cuprind analizele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, documentații care se vor trimite în două exemplare, din care unul se reține și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și publicitate imobiliară.

Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al prefecturii, ca secretar, directorul general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară și de directorul Oficiului de cadastru.

Părțile detașabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor înmâna, sub semnătură, titularilor, iar partea nedetașabilă (cotorul) a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva Oficiului de cadastru.

Potrivit Legilor fondului funciar și a Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar la O. de C. și P. I.:

- se verifică și se preiau după caz: planurile parcelare întocmite, operate (registre) cadastrale;

- se analizează documentele aduse de delegații ocoalelor silvice, respectiv hărți amenajistice actualizate, bilanțul teritorial, informațiile privind persoanele care au obținut titluri de proprietate pe vechile amplasamente ale acestora, conform evidenței OCPI;

- după centralizarea datelor, se vor întocmi bilanțurile teritoriale, prin utilizarea documentelor și evidențelor preluate, în vederea identificării terenurilor rămase la dispoziția comisiilor locale pentru retrocedare (identificarea acestora pe planuri cadastrale);

- pentru dosarele la care solicitanții fac dovada amplasamentelor se verifică pe planuri parcelare dacă acesta este liber sau atribuit altei persoane;

- după verificarea dosarelor, pentru cele ce îndeplinesc condițiile retrocedării întocmesc proiecte parcelare, pe trupuri compacte și pe unități amenajistice;

- reprezentantul OCPI participă Ia punerea în posesie și întocmirea fișelor proces verbal de punere în posesie.

Având în vedere natura litigiului, atribuțiile potrivit Legilor fondului funciar și a Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar a Oficiului de C. și P. I. care răspunde ce cele verificate și avizate, considerăm că OCPI S. are dreptul de a sta în instanță, ca pârât. Litigiul funciar urmează a fi soluționat după o procedura specială, în cadrul căreia judecata trebuie să se desfășoare și în contradictoriu cu organul care a verificat și avizat planurile parcelare și fișele proces verbal de punere în posesie.

Față de primele capete de cerere, respectiv:

- constatarea nulității absolute a fișei proces verbal de punere în posesie nr.2319/1997 întocmită de C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., fișă care a stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr. 2226/1997;

- constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr. 2226/26.08.1997 emis pentru P. M.; solicită instanței să respingă excepția invocată de OCPI S..

Pârâta C. municipală pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din 28.04.2009 menționează că, potrivit prevederilor art.52 alin (2) din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în procesele funciare, doar comisiile locale și județene au calitate procesuală pasivă.

Or, prin excepție, aceste organe pot avea calitatea procesuală pasivă în următoarele ipoteze: în cazul plângerilor formulate împotriva hotărârilor comisiei județene de fond funciar, în cazul plângerilor împotriva actelor administrative emise după definitivarea activității sale și care sunt contrare propriei hotărâri.

Deși legea nu menționează expres, cine are calitate procesuală pasivă atunci când plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului, dispozițiile art. 35 alin (5), art. 37 din Legea nr.18/1991 inițială (precum și art.36 alin 6 și art.41 alin (2) din Legea nr.18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare) potrivit cărora „ ... atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin decizia/ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, după verificarea situației juridice a terenurilor..." dau calitatea procesuală pasivă primăriilor în litigiile referitoare la dreptul de proprietate.

Mai mult, prin efectul prevederilor Legii nr.18/1991, o . terenuri au fost trecute în proprietatea statului, urmând regimul juridic de drept public sau de drept privat, după destinația acestora. Calitatea de administrator a fost conferită, legal, primăriilor, încât acestea au legitimarea procesuală pasivă. Titularul dreptului de administrare a bunului are legitimatio ad causam, adică dreptul de a sta în instanță, ca pârât.

în sensul celor de mai sus, necitarea în proces a primăriilor ca pârâte, în calitatea lor de administrator în condițiile impuse în capitolul al III-lea al Legii fondului funciar, a atras, în recurs, casarea cu trimitere a unor sentințe.

Ordinul Prefectului nr.781/1997 prin care s-a restituit în favoarea pârâtului P. M. suprafața de 119 mp teren situat în municipiul S., identic cu p.f.714/4, 714/7 din CF 3679 și cota de 1/3 din p.f.714/1. 714/8 din CF 3682 și care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.2226/1997 a fost emis cu încălcarea condițiilor minime prevăzute de art.37 din Legea nr.18/1991, inițială (în vigoare la data emiterii ordinului Prefectului și a titlului de proprietate), respectiv:

- terenul să fie intrat în proprietatea statului, indiferent de modul sau de titlu cu care a intrat în această proprietate și să se afle în administrarea primăriilor;

- terenul să fie agricol;

- pe teren să nu se afle amenajări de interes public.

Din documentația care a stat la baza emiterii Ordinului prefectului rezultă că „terenul în suprafață de. 119 mp teren identic cu . înscris în TP nr. 2226/1997 a fost expropriat prin Decretul de expropriere nr. 659/1973, trecând în domeniul public al statului în scopul executării lucrărilor de consolidare a versantului de est din municipiul S., fiind dat în administrarea municipiului S.. Ulterior, suprafața de 119 mp teren a ajuns în fond forestier, la Ocolul Silvic Pătrăuti. UPI Todiresti, ca urmare a efectuării unui schimb de terenuri.

Din Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul C. M. „rezultă că suprafața de 119 mp are destinație forestieră, făcând parte din Ocolul Silvic Pătrăuti, District 1 Todiresti, canton Silvic S., UPI, ua 47M (...)".

Motivele care au stat la baza respingerii cererii au fost:

- nu s-au efectuat lucrări de investiții;

- prin Decizia nr. 923 din data de 14.05.1996 a Tribunalului S. - Secția civilă (dosar nr. 1996) s-a stabilit autoritatea de lucru judecat că cererea de restituire a pârâtului se încadrează în dispozițiile art.35 alin.5 din Legea nr. 18/1991 (art. 36 alin.5 în forma actuală) potrivit căruia terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii,

Instanța de fond a reținut greșit în motivarea soluției că „din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. M. rezultă că suprafața de 119 mp teren nu este afectată de lucrări de investiții".

Or, în raportul de expertiză cu privire la "Obiectivul nr.2 - Să precizați dacă terenul identificat la pct.l face parte din fondul forestier, dacă este afectat de construcții sau lucrări de sistematizare" expertul face următoarea precizare: "Terenul nu este afectat de construcții, și nu cunosc să fie cuprins în lucrările de sistematizare a municipiului S."

Cu privire la „nu este afectat de construcții" expertul se referă la construcții ca și clădiri (Dex: CONSTRUCȚIE, construcții, s. f. 1. Clădire executată din zidărie, lemn, metal, beton etc, pe baza unui proiect, care servește la adăpostirea oamenilor, animalelor, obiectelor etc.; spec. casă, edificiu, clădire).

Cu privire la formularea "nu cunosc să fie cuprins în lucrările de sistematizare a municipiului S.", aduce la cunoștința Onoratei Instanțe următoarele:

Așa cum a arătat, terenul în suprafață de 119 mp identic cu . înscris în titlu de proprietate nr.2226/1997 a fost expropriat prin Decretul de expropriere nr.659/1973, trecând în domeniul public al statului (poz.66 în tabelul anexă la decret), în scopul executării lucrărilor de consolidare a versantului de est din municipiul S., dându-se în administrarea municipiului S..

Atât la instanța de fond cât și expertului am înaintat „Memoriul justificativ" întocmit de 1PTANA București și Proiectul de execuție a lucrărilor de consolidare. Faptul că au fost executate lucrările, de interes public rezultă din „memoriul justificativ" întocmit de 1 PI A. București, în calitate de proiectant de specialitate care cuprinde proiectul de execuție pentru consolidarea versantului est al municipiului S., având drept scop asigurarea stabilității versantului între ., amenajarea terenului amonte în zona Cetate ( cuprinsă între p.. A., ..Cetății) si lucrări de delimitare a amenajării versantului mal stâne p.Cetătii în zona . realizarea contrabanchetei aferente acestei zone.

Potrivit prevederilor ail.35 din legea nr.33/1994 „dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică". Or așa cum rezultă din planurile prezentate, memoriul justificativ, borderou scopul exproprierii a fost realizat, ceea ce înseamnă că nu exista posibilitatea de a dispune retrocedarea terenurilor și nici să se acorde terenuri echivalente, prin compensare.

Pe planul cuprinzând proiectul de execuție a lucrărilor de consolidare, OCPI S. a identificat și . suprafață de 119 mp atribuită pârâtului P. M., potrivit titlului de proprietate nr.2226/1997.

Nu are relevanță nici împrejurarea că întreaga suprafață expropriată nu e afectată de lucrări de consolidare, atâta vreme cât potrivit memoriului justificativ, rezultă că terenul formează un tot unitar necesar utilizării respectivului obiectiv.

Ad.2. Autoritatea de lucru judecat - „res iudicata pro veritate habetur", este reglementată în art. 1201 C.civ., ca o prezumție legală absolută irefragabilă și în art. 166 C. proc.civ., ca o excepție de fond, peremptorie și absolută. Conform art. 1201 C. civ., este autoritate de lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate"

Obiectul cauzei cu privire la care s-a invocat excepția la constituit desființarea parțială a Hotărârii Comisiei Județene S. nr. 4414/1994 iar în prezenta cauză s-a solicitat constatarea nulității absolute a Ordinului Prefectului nr. 781/1997, a Titlului de proprietate nr. 2226/1997, fișa proces verbal de punere în posesie care a stat la baza eliberării acestui titlu, anularea actelor subsecvente și radierea înscrisurilor efectuate în CF.

Referitor la părți: judecarea cauzei a avut loc între: P. M. în calitate de reclamant și C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., în calitate de pârâte, iar în prezenta cauză reclamant este: P. județului S., iar P. M., C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. au calitatea de pârâți.

P. a exista această autoritate de lucru judecat, este necesar ca și a doua cerere să fie fundamentată pe același temei juridic, să fie formulată de aceleași părți și în contra acelorași în aceeași calitate. CSJ Secția civilă Decizia nr.2633/1991.

Mai mult, pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie să existe un același temei juridic, ori acțiunea invocată este întemeiată pe un cu totul alt temei juridic decât plângerea de față. Decizia nr.816/55. („dacă noua acțiune se bazează pe alt temei juridic decât prima nu există autoritate dc lucru judecat") - C. comentat și adnotat - G. B. pag.253.

P. hotărârea judecătorească, respectiv Decizia nr.923 din 14 mai 1996 a Tribunalului S. pronunțată în dosarul nr.276/1996 nu a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 119 mp și nici nu a obligat prefectul la reconstituire pe vechiul amplasament, ci a trimis cauza spre competență soluționare Prefectului județului S..

Ceea ce reprezintă o hotărâre judecătorească îi constituie dispozitivul acesteia.

Motivarea unei hotărâri nu se poale substitui unor argumentații decizionale întrucât ceea ce se execută dintr-o hotărâre judecătorească este doar dispozitiv»! acesteia.

Puterea de lucru judecat privește numai dispozitivul hotărârii. Considerentele au putere de lucru judecat numai în măsura în care se reflectă în acesta.

Din cuprinsul Deciziei nr. 923/1996 se desprinde faptul că obiectul cererii 1-a constituit plângere Ia fondul funciar, întemeiată pe prevederile art. 53 din Legea nr.18/1991.

Obiectul primei cauze l-a constituit desființarea parțială a Hotărârii Comisiei Județene S. nr. 4414/1994, iar în prezenta cauză nu s-a solicitat anularea dreptului de proprietate în sine, care nu este contestat, petentul având dreptul de a primi bunul preluat la stat, dar cu respectarea prevederilor legale. Pornind de la acest principiu, s-a solicitat constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr.2226/1997, fisa proces verbal de punere în posesie care a stat la baza eliberării acestui titlu, anularea actelor subsecvente si radierea înscrisurilor efectuate în CF.

Spre deosebire de cadrul procesual amintit mai sus prin cererea de față, P. județului S., a solicitat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 2226/1997, fișa proces verbal de punere în posesie care a stat la baza eliberării acestui titlu, anularea actelor subsecvente și radierea înscrisurilor efectuate în CF.

Prevederile art.III alin.(2) din Legea nr.169/1997 consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.

În motivarea cererii s-a arătat că punerea în posesie pe un amplasament care nu se afla la dispoziția Comisiei municipale de fond funciar S. și nici nu era în administrarea municipiului S. este ilegală și reprezintă o gravă încălcare a Constituției dar și a tuturor actelor normative care reglementează regimul domeniului public al statului.

Din cele precizate mai sus, se concluzionează că, acțiunea este corect întemeiată pe dispozițiile art.III alin.l Iit.a), b) din Legea nr.169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Împotriva sentinței civile nr.3298/24 iunie 2011 a declarat recurs și R.N.P. ROMSILVA prin Direcția S. S. arătînd următoarele:

În justificarea soluției sale instanța de fond a reținut faptul că pe terenul obiect

al prezentului litigiu nu s-au efectuat lucrări de investiții și că prin Decizia nr.

923 din data de 14.05.1996 a Tribunalului S. - Secția civilă (dosar nr.

1996) s-a stabilit autoritatea de lucru judecat că cererea de restituire a

pârâtului se încadrează în dispozițiile art. 35 alin. 5 din Legea nr.18/1991 (art.

36 alin.5 în forma actuală) potrivit căruia terenurile fară construcții, neafectate de

lucrări de investiții aprobate, potrivit legii.

Referitor la aceste susțineri ale instanței de fond arătă următoarele:

1. Referitor la faptul că pe terenul obiect al prezentului litigiu nu au fost efectuate lucrări de investiții.

La această concluzie a ajuns instanța de fond în urma analizării probatoriului administrat în cauză, respectiv:

a) documentația care a stat la baza emiterii Ordinului prefectului din care rezultă că „terenul în suprafață de 119 mp teren identic cu . înscris în TP nr. 2226/1997 a fost expropriat prin Decretul de expropriere nr. 659/1973, trecând în domeniul public al statului în scopul executării lucrărilor de consolidare, a versantului de est din municipiul S., fiind dat în administrarea municipiului S., Ulterior, suprafața de 119 mp teren a ajuns în fond forestier, la Ocolul Silvic Pătrăuti, UPI Todiresti, ca urmare a efectuării unui schimb de terenuri (...)"

-b) raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul C. M. din care „rezultă că suprafața de 119 mp are destinație forestieră, făcând parte din Ocolul Silvic Pătrăuti, District I Todiresti, canton Silvic S., UPI, ua 47M (...)"

Or, în raportul de expertiză cu privire la "Obiectivul nr. 2 – „Să precizați dacă terenul identificat la pct.I face parte din fondul forestier, dacă este afectat de construcții sau lucrări de sistematizare" expertul face următoarea precizare:

"Terenul nu este afectat de construcții, și nu cunosc să fie cuprins în lucrările de sistematizare a municipiului S.".

Cu privire la precizarea expertului precum că terenul „nu este afectat de construcții" acesta se referă la construcții ca și clădiri (Dex: CONSTRUCȚIE,construcții, s. f. 1. Clădire executată din zidărie, lemn, metal, beton etc, pe baza unui proiect, care servește la adăpostirea oamenilor, animalelor, obiectelor etc; spec. casă, edificiu, clădire).

Cu privire la formularea "nu cunosc să fie cuprins în lucrările de sistematizare a municipiului S.", aduce la cunoștința Onoratei Instanțe următoarele:

Așa cum a arătat, terenul în suprafață de 119 mp identic cu . înscris în titlu de proprietate nr.2226/1997 a fost expropriat prin Decretul de expropriere nr.659/1973, trecând în domeniul public al statului (poz. 66 în tabelul anexă la decret), în scopul executării lucrărilor de consolidare a versantului de est din municipiul S., dându-se în administrarea municipiului S..

Atât instanței de fond cât și expertului le-a fost înaintat „Memoriul justificativ" întocmit de I.P.T.A.N.A. București și Proiectul de execuție a lucrărilor de consolidare. Faptul că au fost executate lucrările de interes public rezultă din „memoriul justificativ" întocmit de I.P.T.A.N.A. București, în calitate de proiectant de specialitate care cuprinde proiectul de execuție pentru consolidarea versantului est al municipiului S., având drept scop asigurarea stabilității versantului între ., amenajarea terenului amonte în zona Cetate (cuprinsă între p. Ștrand, .. M. și p. Cetății) și lucrări de delimitare a amenajării versantului mal stâng p. Cetății în zona . realizarea contrabanchetei aferente acestei zone.

Potrivit prevederilor ari. 35 din legea nr.33/1994 „dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivii scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică". Or, așa cum rezultă din planurile prezentate, memoriul justificativ, borderou, scopul exproprierii a fost realizat, ceea ce înseamnă că nu exista posibilitatea de a dispune retrocedarea terenurilor și nici să se acorde terenuri echivalente, prin compensare.

Pe planul cuprinzând proiectul de execuție a lucrărilor de consolidare, O.C.P.I. S. a identificat și . suprafață de 119 mp atribuită pârâtului P. M., potrivit titlului de proprietate nr.2226/1997.

Rezultă că Ordinul Prefectului nr. 781/1997 prin care s-a restituit în favoarea pârâtului P. M. suprafața de 119 mp teren situat în municipiul S., identic cu p.f. 714/4, 714/7 din CF 3679 și cota de 1/3 din p.f.714/1. 714/8 din CF 3682 și care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.2226/1997 a fost emis cu încălcarea condițiilor minime prevăzute de art. 37 din Legea nr.18/1991, inițială (în vigoare la data emiterii ordinului Prefectului și a titlului de proprietate).

Astfel, conform prevederilor prevăzute de articolul sus menționat, pentru ca terenul obiect al prezentului litigiu să fi putut face obiect al reconstituirii dreptului de proprietate trebuia să îndeplinească următoarele condiții:

1- terenul să fie intrat în proprietatea statului, indiferent de modul sau de titlu cu care a intrat în această proprietate și să se afle în administrarea primăriilor;

- terenul să fie agricol;

- pe teren să nu se afle amenajări de interes public.

2. Referitor la faptul că în cauză este dată autoritatea de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat, este reglementată de art. 1201 cod civil ca o prezumție legală absolută irefragabilă și de art. 166 Cod procedură civilă ca o excepție de fond, peremptorie și absolută. Conform art. 1201 Cod procedură civilă, este autoritate de lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate"

Referitor la părți, judecarea cauzei a avut loc între P. M. în calitate de reclamant și C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., în calitate de parate, iar hi prezenta cauză reclamant este P. județului S., iar P. viei M.. (C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate priva/ă asupra terenurilor S., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. au calitatea de pârâți.

Mai mult, pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie să existe un același temei juridic, ori acțiunea invocată este întemeiată pe un cu totul alt temei juridic decât plângerea de față. „Dacă noua acțiune se bazează pe alt temei juridic decât prima nu există autoritate de lucru judecat"(Decizia nr. 816/55, C.P.C. comentat si adnotat - G. B. pag.253).

P. hotărârea judecătorească, respectiv Decizia nr. 923 din 14 mai 1996 a Tribunalului S. pronunțată în dosarul nr.276/1996 nu a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 119 mp și nici nu a obligat prefectul la reconstituire pe vechiul amplasament, ci a trimis cauza spre competență soluționare Prefectului județului S..

Ceea ce reprezintă o hotărâre judecătorească îl constituie dispozitivul acesteia.

Motivarea unei hotărâri nu se poate substitui unor argumentații decizionale întrucât ceea ce se execută dintr-o hotărâre judecătorească este doar dispozitivul acesteia.

Puterea de lucru judecat privește numai dispozitivul hotărârii. Considerentele au putere de lucru judecat numai în măsura în care se reflectă în acesta.

Din cuprinsul Deciziei nr. 923/1996 se desprinde faptul că obiectul cererii 1-a constituit plângere Ia fondul funciar, întemeiată pe prevederile art. 53 din Legea nr.18/1991.

Obiectul primei cauze l-a constituit desființarea parțială a Hotărârii Comisiei Județene S. nr. 4414/1994, iar în prezenta cauză nu s-a solicitat anularea dreptului de proprietate în sine, care nu este contestat, petentul având dreptul de a primi bunul preluat la stat, dar cu respectarea prevederilor legale. Pornind de la acest principiu, s-a solicitat constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr.2226/1997, fișa proces verbal de punere în posesie care a stat la baza eliberării acestui titlu, anularea actelor subsecvente și radierea înscrisurilor efectuate în CF.

Spre deosebire de cadrul procesual amintit mai sus, prin cererea de față, P. județului S., a solicitat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 2226/1997, fișa proces verbal de punere în posesie care a stat la baza eliberării acestui titlu, anularea actelor subsecvente și radierea înscrisurilor efectuate în CF.

Prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169. 1997 consacra sancțiunea nulității absolute aplicabila actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere.

In motivarea cererii s-a arătat că punerea în posesie pe un amplasament care nu se afla la dispoziția Comisiei municipale de fond funciar S. și nici nu era în administrarea municipiului S. este ilegală și reprezintă o gravă încălcare a Constituției dar și a tuturor acte/or normative care reglementează regimul domeniul ui public al statului.

Din cele precizate mai sus, se concluzionează că, acțiunea este corect întemeiată pe dispozițiile art. III alin.l lit.a), b) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:

Cu referire la recursurile formulate de Instituția Prefectului Județului S., împotriva încheierilor din 28 aprilie 2009 și 30 noiembrie 2010:

Încheierea de ședință din 28 aprilie 2009 este criticată sub aspectul că în mod greșit instanța de fond, încălcând principiul disponibilității reclamantului, de care se bucură această parte în procesul civil, a admis excepția privind lipsa calității procesuale active a pârâtei OCPI S..

Astfel, s-a argumentat că această instituție răspunde de aspectele verificate și avizate, care intră în atribuțiile OCPI; că, potrivit Legilor fondului funciar și a Regulamentului de aplicare a acestora, la OCPI se verifică și preiau după caz, planurile parcelare întocmite, se analizează documentele aduse de delegații ocoalelor silvice, respectiv hărți amenajistice actualizate, bilanțul teritorial, informațiile privind persoanele care au obținut titluri de proprietate pe vechile amplasamente ale acestora, conform evidenței OCPI; după centralizarea datelor, se vor întocmi bilanțurile teritoriale, prin utilizarea documentelor și evidențelor preluate, în vederea identificării terenurilor rămase la dispoziția comisiilor locale pentru retrocedare (identificarea acestora pe planuri cadastrale); pentru dosarele la care solicitanții fac dovada amplasamentelor se verifică pe planuri parcelare dacă acesta este liber sau atribuit altei persoane; după verificarea dosarelor, pentru cele ce îndeplinesc condițiile retrocedării întocmesc proiecte parcelare, pe trupuri compacte și unități amenajistice; reprezentantul OCPI participă la punerea în posesie și întocmirea fișelor proces verbal de punere în posesie.

A mai arătat recurentul, că în speță este vorba despre un litigiu funciar, în cadrul căruia judecata trebuie să se desfășoare în contradictoriu cu organul care a verificat și avizat planurile parcelare și fișele proces verbal de punere în posesie, deoarece primele capete de cerere ale acestei acțiuni vizau constatarea nulității absolute a fișei proces verbal de punere în posesie nr. 2319/1997 emisă de C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., fișă ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate 2226/1997, precum și constatarea nulității absolute a acestui titlu, emis pe numele P. M..

Observă instanța de control judiciar, că în speță se solicită anularea titlului de proprietate 2226/1997 și a procesului verbal de punere în posesie nr. 2319/1997, aferent titlului menționat, în contextul legislativ a legilor fondului funciar, acțiunea fiind întemeiată pe art. III din Legea 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, și pe Legea 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Este de precizat că aceste prevederi se completează cu normele cuprinse în HG 890/2005, respectiv art. 5 și 6 din acest act normativ. Potrivit art. 5 din HG 890/2005, a) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe sau municipii;

b) verifică în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relațiile și datele necesare;

c) stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente și consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane;

d) completează, în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice și juridice îndreptățite;

e) primesc și transmit comisiei județene contestațiile formulate de persoanele interesate;

f) întocmesc situații definitive, potrivit competențelor ce le revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, cu suprafața și amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare și parcelare întocmit;

g) întocmesc situații cu titlurile de proprietate eliberate în condițiile art. 27 alin (2A2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cazurile în care proprietarii renunță la titlul de proprietate pentru . înaintează comisiei județene propuneri de revocare a acestor titluri;

h)înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene

situațiile definitive, împreună cu documentația necesară, precum și

divergențele produse și consemnate la nivelul acestor comisii;

i)pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să

primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după

validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează

titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin;

j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia locală este parte și în funcție de aceasta hotărăște și propune organului competent poziția procesuală pentru termenele următoare;

k) sesizează organele competente pentru sancționarea membrilor comisiei, când este cazul;

1) identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare;

m) exercită orice alte atribuții ce le revin potrivit prevederilor legale și prezentului regulament.

ART. 6

Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale:

a) organizează instruirea comisiilor comunale, orășenești și municipale și asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărților și planurilor la zi, precum și a altor materiale necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activității acestora;

b) asigură îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea pe comune, orașe și municipii a membrilor din comisia județeană;

c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora;

d) soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale;

e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare;

f)emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;

g)soluționează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a

comunelor, orașelor și municipiilor pentru terenurile forestiere;

h)analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor

de proprietate eliberate în condițiile art. 27 alin. (2A2) din Legea nr. 18/1991,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, verifică temeinicia

acestor propuneri și hotărăsc în consecință;

i)identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează prefectul, care va

promova acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la

art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;

j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia județeană respectiv comisia M. București este parte și decide asupra măsurilor ce trebuie luate;

k) atribuie și dispun delimitarea în teren, completarea proceselor-verbale de punere în posesie a comunelor, orașelor și municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publică ce le revin;

l) preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială a mai multor localități din județ; în aceste cazuri comisia județeană va îndeplini, în mod corespunzător, și atribuțiile prevăzute la literele b), c), d) și h) de mai sus;

m) exercită orice alte atribuții ce le revin potrivit prevederilor legale și prezentului regulament.

Din analiza dispozițiilor redate anterior, rezultă că doar comisiile locale și județene au atribuții în elaborarea documentațiilor necesare emiterii titlurilor de proprietate.

Pe de altă parte, conținutul nici unei atribuții prevăzută expres de legiuitor nu este delegată, transferată sau pusă în sarcina unei alte instituții, cum ar fi O. de C. și P. I..

Din această perspectivă, este de precizat că, după cum chiar reclamanta recurentă arată, OCPI are atribuții legate de verificarea planurilor cadastrale, nu de întocmirea proceselor verbale de punere în posesie.

Procesele verbale de punere în posesie constituie acte premergătoare emiterii titlurilor de proprietate, întocmite și elaborate pe baza documentațiilor care se verifică tot de către comisiile locale și județene, în condițiile art. 116 alin. 1 din Legea 118/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel: „comisiile comunale, orășenești și municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările și operațiunile stabilite de lege, din competența lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor județene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului".

P. ca o persoană să poată sta în proces ca și pârât, este necesar ca persoana chemată în judecată să fie obligată în raportul juridic dedus judecății.

In speță, ar fi trebuit ca OCPI să aibă atribuții directe legate de elaborarea documentațiilor care stau la baza emiterii titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie.

Simpla lor prezență în momentul punerii efective în posesie a persoanelor nu echivalează cu existența în sarcina acestei instituții, a unor atribuții similare cu cele stabilite expres de legiuitor, în sarcina comisiilor locale și județene.

Așa fiind, tribunalul constată că în mod corect, prin încheierea de ședință din 28 aprilie 2009, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI, invocată de această instituție, cu motivarea că OCPI este un organ tehnic ce nu are interese în prezenta cauză.

Mai reține tribunalul, că prin admiterea acestei excepții, instanța nu a încălcat principiul disponibilității de care se bucură reclamantul în procesul civil, căci dreptul reclamantului de a chema în proces persoanele pe care le consideră obligate în raportul juridic dedus judecății este limitat de către lege, limitele fiind impuse de interdicția de a încălca ordinea publică și bunele moravuri.

In speța de față, cele două împrejurări se circumscriu obligației reclamantului de a chema în judecată doar persoanele care au în sarcină, atribuții legate de emiterea efectivă a proceselor verbale de punere în posesie și a titlurilor de proprietate.

Dimpotrivă, tocmai în considerarea prevederilor art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, dând dovadă de rol activ, judecătorul fondului a fixat corect limitele procesuale sub aspectul stabilirii calității părților din acest litigiu.

Așa fiind, tribunalul va înlătura ca nesusținute, criticile aduse de recurentul P. jud. S. în legătură cu admiterea excepției privind lipsa calității procesuale pasive a OCPI.

Referitor la criticile aduse încheierii de ședință din 30 noiembrie 2010, prin care instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei mun. S., tribunalul le va înlătura ca nefondate.

Așa cum arătam anterior, în conformitate cu dispozițiile legii fondului funciar, doar comisiile locale și județene au atribuții definite concret în emiterea titlurilor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie.

De asemenea, Legea 215/2001 definește în art. 21 alin. 1 și 2 și art. 77, că unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar primăria comunei, orașului sau municipiului constituie doar o structură funcțională cu activitatea permanentă, fără personalitate juridică, și care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând probleme curente ale colectivității locale.

Având în vedere că dispozițiile menționate anterior trebuie interpretate prin raportare la art. art. 36 alin. 6 coroborat cu art. 41 alin. 2 din Legea 18/1991 republicată, tribunalul constată că în speță, cel care ar fi pututTavea calitate procesuală pasivă este primarul sau președintele consiliului județean, dar și comisiile locale și județene de fond funciar.

P. urmare, în mod corect judecătorul fondului, arătând că pentru a exista calitate procesuală pasivă, trebuie să existe identitate între persoana pârâtului și titularul obligației corelative dreptului subiectiv dedus judecății, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei mun. S..

Cu privire la criticile aduse sentinței civile nr. 3298 din 24 iunie 2011, tribunalul constată următoarele:

Recurentul reclamant și-a întemeiat prezenta acțiune pe prevederile Legii 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pe art. III Legea 169/1997.

După cum rezultă din textul anterior menționat, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

Raportând aceste prevederi la împrejurările concrete ale pricinii, instanța de recurs reține următoarele aspecte:

La fila 8 dosar fond se regăsește Ordinul nr. 781 din 28 iulie 1997, prin care s-a dispus restituirea suprafeței de 119 mp teren situat în mun. S., identic cu p. f. 714/4, 714/7 din CF 3679 și cota de 1/3 din p. f. 714/1, 714/8 din CF 3682, în favoarea intimatului pârât P. M., comisia municipală S. urmând a duce la îndeplinire prevederile acestui ordin.

Titlul de proprietate nr. 2226 din 26 august 1997 - fila 14 dosar a fost emis în considerarea tocmai a acestui ordin și a planurilor de situație depuse la filele 9-10 dosar.

Din imobilul astfel obținut, intimatul pârât P. M. a înstrăinat suprafața de 119 mp către S.C. C. A. S.R.L., în conformitate cu contractul de vânzare cumpărare nr. 2075 din 30 mai 2008, depus la fila 205 dosar.

Este de observat că, ordinul prefectului, a cărui anulare se solicită prin prezenta acțiune, a fost emis în condițiile art. 37 din Legea 18/1991, în redactarea în vigoare la acea vreme, și care prevedea că terenurile agrciole fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului și aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, fără a se putea depăși suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil., restituirea efectuându-se prin decizia prefecturii.

In legătură cu terenul formând obiectul restituirii, tribunalul reține că actele depuse în documentația care a stat la baza emiterii acestui ordin relevă că terenul în litigiu a fost expropriat prin Decretul 659/1973, în scop de utilitate publică, respectiv pentru lucrările de consolidare a versantului de est al municipiului S.. Tot documentația depusă la dosar relevă că terenul de fapt a trecut în administrarea Ocolului Silvic Pătrăuți, UPI Todirești, în urma unui schimb de terenuri.

Această situație este de natură să demonstreze că în cauză nu s-a atins scopul utilității publice în considerarea căruia s-a efectuat exproprierea, căci nici un act tehnic și nici raportul de expertiză efectuat nu demonstrează că s-au făcut lucrări de consolidare a versantului estic al municipiului, neexistând nici construcții industriale sau alte lucrări de acest fel.

Așa fiind, cum la data emiterii ordinului, respectiv a titlului de proprietate, precedat de emiterea procesului verbal de punere în posesie, imobilul nu era grevat de asemenea sarcini, rezultă că în speță s-au respectat prevederile legislative în vigoare la acea vreme.

Mai mult decât atât, este de observat că actele de proprietate au fost elaborate în considerarea deciziei 923 din 14 mai 1996 a Tribunalului S., care a statuat cu putere de lucru judecat, că cererea de restituire formulată de P. M. întrunește prevederile art. 35 alin. 5 din Legea 18/1991 - forma în vigoare la acea dată, care prevedea că terenurile tară construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere, care se depune la primăria localității în raza căreia se află terenul, atribuirea facându-se prin ordin al prefectului.

Rezultă așadar, că emiterea ordinului prefectului a fost elaborată în considerarea acestei decizii a tribunalului, care a fost respectată, consecința imediată fiind emiterea titlului de proprietate atacat și el prin prezenta acțiune.

Ori, prin criticile aduse atât prin memoriul de recurs, cât și prin cererea inițială se urmărește a se obține o modificare a împrejurărilor concrete care au fost consfințite cu putere de lucru judecat de către o instanță judecătorească, printr-o hotărâre irevocabilă.

Atâta vreme cât reclamantul nu a dovedit că în speță ordinul prefectului și titlul de proprietate au fost emise cu încălcarea prevederilor legale, corect judecătorul fondului a conchis că, dimpotrivă, pârâtul intimat a demonstrat că terenul în litigiu a fost proprietatea autoarei sale, că a fost preluat de către stat în baza unui act normativ a cărui finalitate nu a mai fost atinsă (respectiv cauza de expropriere pentru utilitate publică), și că la data restituirii, imobilul nu era grevat de lucrări de investiții, sau de construcții, astfel că era îndreptățit P. M. la restituirea acestui imobil.

Temeinic și legal a apreciat prima instanță, că în speță nu sunt incidente prevederile art. III din Legea 169/1997, în condițiile în care cele două acte, intrând în circuitul civil, au produs deja efecte juridice.

A soluționa altfel o asemenea cauză ar echivala cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice, căci, așa cum arătam anterior, actele a căror nulitate se solicită a se constata au fost emise în respectarea deciziei irevocabile nr. 923 din 14 mai 1996 a Tribunalului S., intrată în autoritate de lucru judecat.

De altfel, tribunalul reține că aspectele criticate de către reclamantul recurent au fost evocate și în fața primei instanțe, care, dând o interpretare temeinică și legală probelor administrate în cauză, și cu aplicarea corectă a legii, a pronunțat o soluție temeinică și legală.

Așa fiind, rezultă că motivele invocate de recurent nu se circumscriu cauzelor de casare/modificare ale unei hotărâri, astfel cum au fost ele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, și prin raportare la art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat, recursul formulat de reclamantul P. jud. S..

Recursul formulat de RNP - ROMSILVA - Direcția S. S. critică aspectele consemnate în raportul de expertiză efectuat în cauză, și faptul că, tocmai având în vedere consemnările eronate ale expertului, P. M. nu era îndreptățit la restituirea imobilului expropriat, nefiind întrunite condițiile pentru restituirea acestui teren.

Tribunalul reține că, la data de 1 martie 2011 a fost depus la dosar raportul de expertiză efectuat în cauză, părțile solicitând termen în vederea studierii lucrării, acordat pentru data de 5 aprilie 2011.

La acel termen, conform încheierii de ședință, niciuna din părți nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, ceea ce denotă că au achiesat la concluziile formulate de către expert, și care nu au fost criticate ( a se vedea încheierea de ședință de la acel termen, ca și concluziile formulate de către Direcția S.).

Ori, motivele de recurs dezvoltate de către această instituție constituie tocmai obiecțiuni aduse raportului de expertiză.

Rezultă astfel, că se invocă aspecte noi, care nu pot fi supuse atenției instanței de control judiciar, dacă nu au fost evocate la instanța de fond, decât dacă se încalcă principiul dublului grad de jurisdicție.

De asemenea, poziția procesuală a recurentei este una oscilantă, în condițiile în care inițial, achiesează la concluziile raportului de expertiză, pe care nu-1 critică, pentru ca în recurs, să se susțină că aspectele consemnate nu sunt conforme cu situația din teren.

In ceea ce privește celelalte susțineri din motivele de recurs, ele vizează aceleași aspecte ce au fost criticate și de către reclamant, și care vizau faptul că restituirea terenului în litigiu s-a efectuat fară a fi întrunite prevederile legale.

In legătură cu acest aspect, tribunalul, va relua argumentele detaliate anterior, referitoare la faptul că pârâtul intimat a demonstrat că terenul în litigiu a fost proprietatea autoarei sale, că a fost preluat de către stat în baza unui act normativ a cărui finalitate nu a mai fost atinsă, și că la data restituirii, imobilul nu era grevat de lucrări de investiții, sau de construcții, P. M. fiind îndreptățit la restituirea acestui imobil

De asemenea, în speță nu sunt incidente prevederile art. III din Legea 169/1997, în condițiile în care cele două acte, intrând în circuitul civil, au produs deja efecte juridice, iar dacă s-ar admite recursurile formulate, s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice, în condițiile în care actele a căror nulitate se solicită a se constata au fost emise în respectarea deciziei irevocabile nr. 923 din 14 mai 1996 a Tribunalului S., intrată în autoritate de lucru judecat.

Mai mult decât atât, trebuie de precizat că Direcția silvică S. nu este decât un detentor precar al imobilului formând obiectul prezentului litigiu, căci terenul se afla doar în administrarea sa.

Așa fiind, tribunalul constată că nici motivele de recurs invocate de recurenta Direcția S. S. nu se circumscriu cazurilor de casare/modificare ale unei hotărâri, așa cum au fost ele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondate, recursurile formulate de P. jud. S. și de către RNP - Romsilva -Direcția S. S..

P. aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE :

Respinge ca nefondate, recursul formulat de către reclamantul P. județului S., împotriva încheierilor de ședință din 28 aprilie 2009, 30 noiembrie 2010 și a sentinței civile nr.3298/24 iunie 2011, pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._ .

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de către RNP – Romsilva, Direcția S. S., împotriva aceleiași sentințe, intimați fiind pîrîții S.C. „C. A.”SRL C.-prin reprezentant S. G., P. M., din municipiul S. ..14, ., jud.S., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., O. de C. și P. I. S. și P. municipiului S.-prin primar.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 17 mai 2012.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

G. F. C. N. M. F. L. P. T.

Red. G.F.

Jud.fond – V. E. L.

Tehnored.P.T. – Ex.2 – 15 iunie 2012

← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1285/2012....		Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 124/2012.... →

Fond funciar. Decizia nr. 1078/2012. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1078/2012. Tribunalul SUCEAVA