Fond funciar. Decizia nr. 1434/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1434/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-06-2012 în dosarul nr. 1434/2012
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1434
Ședința publică din 28 iunie 2012
PREȘEDINTE: | C. N. M. |
JUDECĂTOR: | G. F. |
JUDECĂTOR: | F. L. |
GREFIER: | C. N. A. |
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul M. D. cu domiciliul în oraș Dolhasca, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1660 din 06.07.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, intimată fiind pârâții P. G. și P. I. (moștenitori după P. E.) ambii cu domiciliul în mun. G., .. 16, ., ., jud. G., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. orășenească pentru aplicarea legii fondului funciar Dolhasca, G. C. cu domiciliul în oraș Dolhasca, jud. Suceava, M. Agurița cu domiciliul în oraș Dolhasca, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant, av. D. N. pentru intimata-pârâtă C. orășenească pentru aplicarea legii fondului funciar Dolhasca, intimatul pârât G. C. asistat de av. S. S. cu împuternicire avocațială și pentru intimata pârâtă M. Agurița, lipsă fiind aceasta și celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul reclamant a depus la dosar concluzii scrise.
Părțile prezente, întrebat fiind au arătat că nu mai au cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de solicitat.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând probatoriul administrat ca fiind epuizat și recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri:
Recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului pentru motivele prezentate în petiție și conform concluziilor scrise depuse la doar.
Av. D. N. pentru intimata-pârâtă C. orășenească pentru aplicarea legii fondului funciar Dolhasca a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică motivat de faptul că recurentul este îndreptățit doar să primească 250 mp teren, că terenul este situat în intravilan și nu extravilan pentru a putea beneficia de prevederile art. 18 din Legea fondului funciar și că recurentul nu a avut calitatea de membru cooperator pentru a beneficia de prevederile art. 23 și 24 din Legea 18/1991, fără cheltuieli de judecată.
Av. S. S. pentru intimații pârâți G. C. și M. Agurița a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate, cu cheltuieli de judecată, sens în care a depus la dosar chitanța nr. 751 din 28.06.2012 în valoare de 500 lei reprezentând onorariu avocat. În motivare a arătat că terenul în suprafață de 500 mp, anterior cooperativizării era proprietatea antecesorului pârâților intimați, că în conformitate cu art. 35 din Legea 18/1991 atribuirea prin decizia Prefecturii nu putea să depăși 250 mp, că titlul de proprietate nr. 1032/1995 a fost ilegal și că în mod corect s-a constat nulitatea acestui titlu de proprietate și în mod corect a fost desființată decizia Prefecturii, fiind soluționată în mod corect cererea reconvențională.
Declarând dezbaterile închise,
D. deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra acțiunii de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni, înregistrată sub nr._ în data de 9 martie 2010 reclamantul M. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. Orășenească Dolhasca pentru aplicarea legii funciare, precum și pe G. C., M. Agurița și P. E.-L. obligarea prim-pârâtelor să întocmească documentația, respectiv să întocmească procesele verbale de punere în posesie și să elibereze titlu de proprietate pentru suprafața de 500 mp teren curți-construcții și arabil, iar secund-pârâților să li se reducă suprafața de 1450 mp teren arabil, intravilan, înscrisă în titlul de proprietate nr. 4090/2004, cu vecinii C. F., drum județean, S. E. și D. C., cu suprafața de 1000 mp. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, arată că este inginer agronom și a lucrat în această calitate la fostul CAP Dolhasca, având locuința în orașul Dolhasca. Locuința a fost cumpărată în anul 1981 de la C. G., care la rându-i a cumpărat-o de la P. C., care în 1975 a construit-o pe suprafața de 500 mp cumpărată de la CAP.
În această calitate, de fost membru CAP și de deținător de locuință construită pe teren obținut de la CAP, a formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1000 mp aferenți gospodăriei, curți-construcții și gradină, cerere care a fost validată de C. Județeană prin Hotărârea nr. 283/17.04.2009, pentru mai multe persoane.
Din acești 1000 mp i s-au eliberat titlurile nr. 632/1994 și 1032/1995, câte 250 mp fiecare, adică 500 mp, rămânând un rest de 500 mp din cei validați, fără titlu, pentru care solicită supliment de titlu, cererea sa fiind susținută în drept pe dispozițiile art. 23 alin.1 ale L. nr. 18/1991.
Cum secund-pârâților li s-a reconstituit dreptul de proprietate peste terenul său de 1000 mp, se impune reducerea suprafeței de 1450 mp cu suprafața de 1000 mp, urmând ca aceștia să fie puși în posesie în alt loc sau să fie despăgubiți, așa cum este stabilit prin art. 24 din Legea nr. 18/1991.
Menționează că secund-pârâții l-au dat în judecată (dosar nr._ al Judecătoriei Fălticeni) solicitând revendicarea terenului aferent gospodăriei și ridicarea tuturor construcțiilor.
Legal citată, pârâta C. Orășenească de aplicare a legilor fondului funciar Dolhasca a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată și obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată.
Arată că, prin cererea formulată, petentul solicită obligarea intimatei la punerea în posesie cu privire la suprafața de 500 mp și întocmirea documentației în vederea întocmirii titlului de proprietate, precum și anularea Titlului de proprietate nr. 4090/2004 emis după defunctul G. M. G.. Petentului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru 250 mp prin T.P. nr. 632/1994 și pentru 250 mp prin T.P. nr. 1032/14.05.1995, în total 500 mp, însă nu i s-a mai constituit dreptul de proprietate pentru o altă suprafață de 500 mp, fapt pentru care cererea formulată apare ca fiind nefondată.
Petentul a dobândit prin cumpărare de la C. G. și C. L. o casa de locuit și anexe gospodărești, vânzătorii dobândind imobilele construcții de la numitul P. M. C., persoana care a dobândit prin cumpărare de la C.A.P. 500 mp în vederea construirii unei case, conform contractului încheiat în 18 octombrie 1971.
Față de cele arătate, cererea petentului nu poate fi primită, întrucât acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren ce i se cuvenea, potrivit dispozițiilor legale prin titlurile de proprietate mai sus indicate.
Mai mult decât atât, deși se prevalează de contractul de vânzare - cumpărare prin care P. M. C. a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 500 mp, în fapt, petentului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, întrucât acesta a dobândit prin cumpărare imobile construcții, putând dobândi proprietatea terenurilor atribuite în folosință, respectiv 200 mp, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
În ce privește cel de al doilea capăt de cerere privind anularea Titlului de P. nr. 4090/2004 emis după defunctul G. M. G., apreciază că acesta nu este lovit de nulitate absolută, deoarece nu se încadrează în niciunul din cazurile de nulitate prev. de Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 247/2005.
Legal citată, pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive deoarece aceasta aparține comisiei locale de fond funciar de la care se pot solicita relații cu privire la situația juridică a terenului solicitat de către reclamant și a actelor cu care face dovada proprietății potrivit legilor fondului funciar.
Legal citați, pârâții G. C., M. Agurița, P. E.-L. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată; desființarea parțială a Deciziei nr. 283/17.04 2009 emisă de C. Județeană Suceava, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la poziția M. D., în sensul excluderii suprafeței de 750 mp teren situat în intravilanul orașului Dolhasca, județul Suceava; menținerea titlului de proprietate nr. 4090/2004 emis pe numele lor pentru suprafața de 1450 mp în calitate de moștenitori după G. G.; cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii arată că toate capetele de cerere din acțiune sunt neîntemeiate, pentru mai multe considerente:
Petentului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru 250 m.p. prin titlul de proprietate nr. 632/1994, aferentă gospodăriei sale. P. aceeași suprafață, cu aceleași vecinătăți i s-a mai eliberat titlul nr. 1032/14.05.1995, existând două titluri pentru aceeași suprafață de teren.
Petentul a cumpărat conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2389 din 26 mai 1981 la fostul notariat de Stat Județean Suceava (f. 9 dosar), o casă de locuit de la C. G. și C. L., pe terenul proprietatea statului. În contractul sus-arătat este cuprinsă clauza potrivit căreia "folosința asupra terenului se transmite cumpărătorilor în aceleași condiții, iar in continuare " cumpăratorii intră de fapt și de drept în stăpânirea casei vândute, din momentul autentificării prezentului act”. Vânzătorii au dobândit imobilele construcții de la numitul P. M. C., această persoană fiind cea care a dobândit prin cumpărare de la C.A.P. 500 mp în vederea construirii unei case, conform contractului încheiat în 18 octombrie 1971, suprafață pe care, însă nu au transmis-o familiei C. cu ocazia vânzării casei de locuit.
Conform art. 24 alin. 11 Legea nr. 18/1991 "suprafața terenurilor prevăzute în alin. 1, aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă".
Potrivit disp. art. 9 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005 privind Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar potrivit art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, terenurile atribuite din intravilanul localităților pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, se înscriu în proprietatea deținătorilor actuali, în limita suprafețelor primite în acest scop de la fostele cooperative agricole de producție sau de la fostele consilii populare, astfel că se impune să se solicite relații de la Primăria orașului Dolhasca pentru a comunica instanței care a fost suprafața atribuită în folosința petentului, după cumpărarea casei de locuit, având în vedere că la data respectivă oricum nu i se putea atribui în folosință mai mult de 250 mp.
Mai arată că față de cele arătate, cererea petentului nu poate fi primită întrucât acestuia i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren ce i se cuvenea, respectiv 250 mp, suprafață cuprinsă, în mod repetat în cele două titluri de proprietate.
În ce privește cel de al doilea capăt de cerere privind anularea Titlului de proprietate nr.4090/2004 emis, în favoarea lor, după defunctul G. M. G., apreciază că acesta nu este lovit de nulitate absolută, deoarece nu se încadrează în niciunul din cazurile de nulitate prev. de Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 247/2005, întrucât a fost eliberat cu respectarea prevederilor legii fondului funciar.
În completarea cererii reconvenționale, pârâții-reclamanți G. C., M. Agurița, P. E.-L. solicită a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1032/14.09.1995, emis in favoarea petentului M. D., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că prin plângerea cu care a învestit instanța, petentul a solicitat obligarea intimatelor C. Județeană Suceava și C. Orășenească Dolhasca pentru aplicarea legilor fondului funciar să întocmească procesele verbale de punere în posesie și să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 500 mp teren curți construcții. Totodată, petentul a solicitat reducerea suprafeței de 1450 mp arabil intravilan înscrisă în titlul de proprietate nr. 4090/2004 cu suprafața de 1000 mp cu vecinii C. F.,drum județean, S. E. și D. C..
Arată că aceste cereri sunt nefondate, însa, în plus, în favoarea petentului au fost eliberate doua titluri de proprietate pentru aceeași suprafață de teren, având în vedere vecinătățile stabilite în aceste titluri. Consideră că titlul nr. 1032/14.09.1995 este emis în mod nelegal, astfel că solicită constatarea nulității absolute a acestuia.
Întinderea suprafeței ce poate fi obiectul constituirii dreptului de proprietate este aceea indicata în actul de atribuire a suprafeței de teren. Nu prezintă relevanță că persoana căreia i s-a atribuit suprafața de teren a folosit o suprafață mai mare.
Consideră că sunt aplicabile disp. art. III (1) lit. a pct. v din Legea nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea L. fondului funciar nr. 18/1991, potrivit cărora „actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, și, în consecință, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Așa cum au arătat mai sus, precum și în întâmpinare și cererea reconvențională, petentului nu i s-a atribuit nici un teren pentru construcția de locuințe și nici nu a dobândit în alt mod vreo suprafață de teren. Acesta a cumpărat de la C. G. și C. L. o casă de locuit, pe terenul proprietatea statului.
În favoarea petentului au fost emise titlurile nr. 632/1994 și nr. 1032/1995, ambele cu aceeași vecini, pentru suprafața de 250 mp curți construcții, astfel că cererea lor este justificată sens în care solicită admiterea acesteia așa cum a fost formulată.
Toate aceste terenuri precum și cele pentru care petentul solicită punerea în posesie fac parte din terenul cuprins în titlul lor de proprietate nr. 4090/2004, și au aparținut autorului lor G. G..
Față de cererea reconvențională, C. Orășenească de aplicare a legilor fondului funciar Dolhasca solicită admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată în sensul de a se constata nulitatea absolută parțială a Deciziei emise de Prefectura Suceava nr. 283/17.04.1992 prin care s-a dispus constituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 1000 mp reclamantului-pârât M. D..
Prin sentința civilă nr. 1660 din 06.07.2011 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Fălticeni a respins, ca nefondată, cererea principală formulată de reclamantul-pârât M. D., a admis cererea reconvențională, a desființat parțial decizia nr. 283/1992 a Comisiei Județene Suceava în sensul excluderii suprafeței de 750 mp situată în intravilanul Orașului Dolhasca, a constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1032/14.09.1995 și a obligat reclamantul-pârât la plata către pârâții-reclamanți a sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
P. a se pronunța astfel prima instanța a reținut că petentul a cumpărat o casă de locuit de la C. G. și C. L., pe terenul proprietatea statului conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2389 din 26 mai 1981 la fostul Notariat de Stat Județean Suceava (fila. 9 dosar).
Vânzătorii au dobândit imobilele construcții de la numitul P. M. C., această persoană fiind cea care a dobândit prin cumpărare de la C.A.P. 500 mp în vederea construirii unei case, conform contractului încheiat în 18 octombrie 1971, suprafață pe care, însă nu au transmis-o familiei C. cu ocazia vânzării casei de locuit, relevantă în acest sens fiind adeverința nr. 1672/23.05.1981 ( fila 161) în care se precizează suprafața de 250 mp teren aferent construcției.
Petentului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru 250 mp prin titlul de proprietate nr. 632/1994, aferentă gospodăriei sale, după care i s-a eliberat titlul nr. 1032/14.05.1995.
Conform art. 24 alin. 11 Legea nr. 18/1991 "suprafața terenurilor prevăzute în alin. 1, aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă".
Potrivit disp. art. 9 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005 privind Regulamentul de aplicare a legii fondului funciar potrivit art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, terenurile atribuite din intravilanul localităților pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, se înscriu în proprietatea deținătorilor actuali, în limita suprafețelor primite în acest scop de la fostele cooperative agricole de producție sau de la fostele consilii populare.
Astfel, instanța a constatat că raportat la prevederile art. 23 alin.1 care arată că „ Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri de stimulare a țărănimii." terenul aferent casei de locuit a petentului este de 250 mp.
În conformitate cu art. 36 alin 3 din Legea 18/1991 pentru a beneficia de constituirea dreptului de proprietate sunt necesare îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existenta unor acte de atribuire a terenurilor, acte care să provină de la cooperativele agricole de producție; persoanele care au primit astfel de loturi să fi edificat case de locuit și anexe gospodărești.
În speță petentul a făcut dovada că este îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafața de 250 m.p. teren, având în vedere considerentele anterior expuse, pentru care i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 632/1994.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere al petentului, respectiv anularea titlului de proprietate nr. 4090/2004 emis după defunctul G. M. G., instanța a constatat că acesta a fost eliberat cu respectarea prevederilor legale, neexistând vreun caz care să atragă nulitatea.
Împotriva acestei sentințe a declara recurs reclamantul M. D., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că a depus la dosar la 05.07.2011 concluzii scrise despre care instanța de fond nu a amintit în motivare, cu privire la susținerile sale referitoare la principiul neretroactivității legii civile și anume ca legalitatea constituirii dreptului său de proprietate pentru cei 1000 mp să fie analizată în conformitate cu dispozițiile legii funciare de la epoca emiterii actelor puse în discuție.
Instanța de fond a făcut aplicarea unor dispoziții ale L. 247/2005 reținând că i se putea constitui recurentului, dreptul de proprietate doar pentru 250 mp, conform art. 24 alin. 1 indice 1din Legea 18/1991, text introdus prin Legea 247 și că aceste dispoziții au fost aplicate eronat și chiar cu o aplicare retroactivă a legii trebuia să se constate că pentru 500 mp i s-a constituit în mod legal dreptul de proprietate și că cele două titluri ale sale sunt legale și nu este un motiv de nulitate pentru niciunul dintre ele.
Arată recurentul că atribuirea de 500 mp teren s-a efectuat lui P. C. care a edificat gospodăria și a înstrăinat-o lui C. G., iar când terenul a trecut în proprietatea statului, acesta a primit un drept de folosință asupra acestuia și care la rândul său i-a vândut gospodăria, recurentul păstrând dreptul de folosință asupra terenului aferent acestei gospodării. De nicăieri nu rezultă o atribuire doar a suprafeței de 250 mp, astfel că nici prima instanță nu putea să ajungă, în mod legal și temeinic, la o astfel de concluzie.
Mai arată recurentul că i-a fost constituit dreptul de proprietate pentru cei 1000 mp conform Deciziei 283/1992, în temeiul art. 35 din Legea 18/1991, astfel cum era în vigoare în anul 1992, din care 724 mp curți construcții, iar restul grădină.
Dispozițiile art. 23 ale legii funciare (formula veche, art. 24 în formularea actuală) prevăd că terenurile care au fost atribuite pentru construirea de gospodării rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, urmând ca foștii proprietari să fie despăgubiți, cu o suprafață echivalentă de teren în echivalență, în intravilan sau în lipsă, cu teren în extravilan în imediata vecinătate sau cu plata în bani.
Privitor la cererea reconvențională a arătat că soluția este una nelegală și superficială. Din analiza celor trei titluri de proprietate rezultă o suprapunere de proprietăți, astfel că cererea sa, de anulare a titlului de proprietate nr. 4090/2004, emis ulterior celor două titluri ale sale, trebuia admisă cel puțin parțial, dacă nu cu privire la suprafața de 1000 mp, măcar cu privire la 250 mp pentru care instanța a reținut ca valabilă constituirea dreptului său.
Arată recurentul că trebuie reținut faptul că CAP Dolhasca a pierdut proprietatea asupra celor 500 mp atribuiți cu plată cu P. C., care ulterior au intrat în proprietatea statului potrivit dispozițiilor L. 58/1974, astfel că secund pârâților nu li se putea reconstitui dreptul de proprietate prin hotărâre a Comisiei județene Suceava, ci tot prin decizie a Prefecturii Suceava, ori prin ordin al Prefectului, astfel că și acest fapt constituie un motiv de nulitate cu privire la titlul de proprietate 4090/2004.
Mai arată recurentul că a invocat excepția lipsei de interes legitim a secund-pârâților deoarece în proces nu s-a determinat dacă există sau nu o suprapunere a proprietății, neefectuându-se nici o expertiză în acest sens și că procesul s-a purtat în absența Prefecturii Suceava, cea care a emis decizia 283/1992.
În concluzie a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la aceiași instanță pentru rejudecare, iar în subsidiar modificarea soluției primei instanțe în sensul admiterii cererii sale, așa cum a fost formulată și respingerea cererii reconvenționale ca nefondată, cu cheltuieli de judecată de la fond și recurs.
Prin întâmpinare, intimații G. C. și M. Agurița au solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul M. D. și menținerea sentinței civile nr. 1660 din 06.07.2011 a Judecătoriei Fălticeni ca fiind temeinică și legală.
La termenul de judecată din data de 31.05.2012, având în vedere ca a intervenit decesul intimatei pârâte P. E., au fost introduși în cauză moștenitorii acesteia: P. G. și P. I..
Intimata pârâtă C. orășenească pentru aplicarea legii fondului funciar Dolhasca, prin concluziile scrise depuse la dosar, a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale aplicabile în cauză, constată recursul ca fiind nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse argumentat în cele ce urmează:
Reclamantul a obținut constituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 35 din Legea nr. 18/1991 asupra terenului de 1000 m.p. intravilan Dolhasca prin Decizia nr. 283/1992 a Prefecturii județului Suceava.
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat obligarea intimatei C. de fond funciar Dolhasca la punerea în posesie cu privire la suprafața de 500 m.p. și întocmirea documentației în vederea întocmirii titlului de proprietate, precum și anularea titlului de proprietate nr. 4090/2004 emis după defunctul G. M. G..
Așa cum rezultă din actele dosarului reclamantului i s-a constituit dreptul de proprietate pentru 250 m.p. prin titlul de proprietate nr. 632/1994 și pentru 250 m.p. prin titlul de proprietate nr. 1032/14.05.1995.
Reclamantul a dobândit prin cumpărare de la C. G. și C. L. în baza contractului autentificat sub nr. 2389/26.05.1981 casa de locuit și bucătăria amplasate pe teren proprietatea Statului Român, atribuit în folosință cu plată vânzătorilor.
Prin efectul acestui contract folosința asupra terenului s-a transmis cumpărătorilor în aceleași condiții.
Vânzătorii au dobândit imobilele construcții de la numitul P. M. C. și P. O. în baza contractului autentificat sub nr. 4175/ 18.11.1975, care la rândul său a dobândit prin cumpărare de la C.A.P. suprafața de 500 m.p. în vederea construirii unei case, conform contractului încheiat în 18 octombrie 1971, iar în baza L. nr. 58/1974 terenul aferent a trecut în proprietatea statului, dobânditorii construcției urmând a primi în folosință suprafața de teren legală.
Conform prevederilor art. 17 și 30 din Legea nr. 58/1974 suprafața atribuită în folosință nu putea depăși 250 m.p.
Anterior cooperativizării terenul în suprafață de 500 m.p. a fost proprietatea antecesorului pârâților, care figura înscris la locul în litigiu cu suprafața totală de 1700 m.p.
Coroborând prevederile art. 35 din Legea nr. 18/1991 în redactarea inițială cu art. 22 se poate concluziona că pentru terenul atribuit în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile art. 30 din Legea nr. 58/1974, se constituie dreptul de proprietate în favoarea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor, în limitele terenului atribuit în folosință, prin decizie a prefecturii, iar pentru diferența până la 1000 m.p. constituirea dreptului de proprietate se face prin hotărâre a comisiei județene, la propunerea comisiei locale de fond funciar.
Astfel, atribuirea terenului în condițiile art. 35 din Legea nr. 18/1991 redactarea inițială, prin decizie a prefecturii nu putea depăși 250 m.p.
Deși reclamantul s-a prevalat de contractul de vânzare – cumpărare prin care P. M. C. a dobândit dreptul de proprietate pentru suprafața de 500 m.p., acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, neputând dobândi proprietatea terenului atribuit în folosință.
Deși nu se precizează cu exactitate suprafața de teren care trece în proprietatea persoanei îndreptățite, practica judiciară în materie a stabilit că voința legiuitorului este aceea potrivit căreia trece în proprietatea deținătorilor actuali suprafața de teren atribuită în folosință prin decizia de atribuire.
Pe de altă parte, conform art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 obiectul constituirii dreptului de proprietate îl putea face doar terenul atribuit în folosință, respectiv 200 – 250 m.p., în mediul rural, diferența de teren reconstituindu-se vechiului proprietar.
Întrucât reclamantul a dobândit construcțiile de la o persoană care nu a fost membru cooperator, acesta nu putea dobândi decât proprietatea asupra suprafeței care a format obiectul actului de atribuire a dreptului de folosință, respectiv de 250 m.p., așa cum rezultă din decizia nr. 30 din 14 mai 1981 emisă de Consiliul Popular Dolhasca.
Prin urmare soluția de desființare parțială a deciziei nr. 283/1992 a Prefecturii județului Suceava, în sensul excluderii suprafeței de 750 m.p. situată în intravilanul orașului Dolhasca, teren care este inclus în perimetrul suprafeței de 1450 m.p. reconstituite în proprietate în baza titlului de proprietate nr. 4090/16.11.2004 eliberat pe numele lui G. M. G., având în vedere emiterea acesteia cu încălcarea limitelor dreptului subiectiv de stabilire a proprietății prevăzute de textele legale anterior menționate, este corectă iar criticile recurentului sub aspectul soluționării cererii reconvenționale de către prima instanță sunt neîntemeiate.
De asemenea, corect a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1032//1995 emis pe numele reclamantului, în baza aceleiași decizii ce a fost parțial desființată, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. III (1) lit. a pct. v din Legea nr. 169/1997, pentru modificarea și completarea L. fondului funciar, potrivit cărora sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin.1 din Legea nr. 18/1991.
În ce privește susținerile recurentului în sensul că prima instanță a încălcat principiul neretroactivității legii civile, Tribunalul le consideră neîntemeiate, deoarece existența motivului de nulitate a fost apreciat în funcție de momentul emiterii actelor de constituire contestate, fiind verificate cerințele legale existente la momentul emiterii acestora.
Prin urmare, în temeiul art. 312 C.proc.civ. Tribunalul va respinge ca nefondat recursul, urmând să mențină ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
În temeiul art. 316 rap. la art. 298 și 274 C.proc.civ. va obliga recurentul, ca parte căzută în pretenții, să plătească intimaților cheltuielile de judecată din recurs.
P. aceste motive,
În numele L.,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul M. D. cu domiciliul în oraș Dolhasca, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1660 din 06.07.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, intimată fiind pârâții P. G. și P. I. (moștenitori după P. E.) ambii cu domiciliul în mun. G., .. 16, ., ., jud. G., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. orășenească pentru aplicarea legii fondului funciar Dolhasca, G. C. cu domiciliul în oraș Dolhasca, jud. Suceava, M. Agurița cu domiciliul în oraș Dolhasca, ., ca nefondat.
Obligă pe recurentul-reclamant M. D. să plătească intimaților G. C. și M. Agurița, suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.06.2012
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, |
Red. F.L.
Jud. fond. C. I.
Dact. C.N.A.
2 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1334/2012. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Sentința nr. 945/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
