Fond funciar. Decizia nr. 2107/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2107/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 02-11-2012 în dosarul nr. 2107/2012
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2107/2012
Ședința publică de la 02 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. D.
Judecător M. A. I.
Judecător A. L.
Grefier L. S. Ș.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către reclamanta G. L. cu domiciliul în municipiul Suceava, Calea Obcinilor nr.2, ..D, ., împotriva sentinței civile nr. 3207/21.06.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, pârâte intimate fiind C. L. P. A. L. 18/1991 IPOTEȘTI și C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. S. pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constată că s-a formulat întâmpinare de către intimata C. L. Ipotești și comunică un duplicat al acesteia apărătoarei reclamantei.
Apărătoarea recurentei, avocat B. S. depune împuternicire avocațială și copia sentinței nr. 4747/2008 pronunțată de Judecătoria Suceava
Întrebată fiind, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauza dedusă judecății.
Instanța, analizând și verificând actele și lucrările dosarului, constatând probatoriul administrat în cauză ca fiind epuizat și recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat B. S. pentru reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, a desființării Hotărârii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava și a reconstituirii în favoarea sa a dreptului de proprietate pentru suprafața de 886 m.p. situată pe raza satului Tișăuți, . pe larg dezvoltate în cererea de recurs; fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
INSTANȚA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.12.2008 sub nr. de dosar_, reclamanta G. L. a chemat în judecată pârâtele C. locală de aplicare a L. 18/1991 Ipotești și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava, pentru ca instanța, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună desființarea Hotărârii nr. 949/31.10.2008 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava și să reconstituie în favoarea sa dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,14 ha teren situată pe raza satului Tișăuți, .> În motivarea cererii, reclamanta a arătat că împreună cu numiții A. P. și A. I., este moștenitoarea defuncților A. E. și A. A. și că, refăcând actele de proprietate ale autorilor, a intrat în posesia unor documente care atestă dreptul de proprietate al acestora pentru suprafața de 39 prăjini grădină, aproximativ 50 de ari. A adresat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,14 ha, prim-pârâtei, cerere ce a fost respinsă pe considerentul că a fost tardiv introdusă. Împotriva acestei hotărâri a prim-pârâtei, a formulat, în termenul legal, contestație adresată secund-pârâtei, ce a respins cererea formulată prin emiterea hotărârii nr. 949/31.10.2008, pe care o consideră ca fiind nelegală și netemeinică.
A mai arătat că datorită faptului că în registrul agricol a fost declarată o suprafață mai mică, datorită taxelor împovărătoare și anume, suprafața totală de 3.600 mp, documentația ce a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. 164 pe numele autorilor A. M. A. și A. N. E. nu a corespuns realității, în concret suprafața fiind mai mare.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În dovedire, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 5-17, 71-83).
Secund-pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a solicitat, prin întâmpinarea depusă, respingerea acțiunii, arătând că cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost depusă în afara termenului prevăzut de lege și a înaintat la dosarul cauzei întreaga documentație ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 949 din 31.10.2008 (filele 23-69).
La solicitarea reclamantei instanța a încuviințat proba testimonială, fiind audiată în cauză martora C. L. (fila 93).
P.-pârâta C. locală pentru aplicarea L. 18/1991 Ipotești nu a formulat întâmpinare și nu a delegat un reprezentant în instanță, dar prin adresa nr. 1452 din 11.03.2008 a înaintat, la solicitarea instanței, documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 164/20.05.1993 (filele 99-103).
Prin sentința civilă 1712 din 06.04.2009 Judecătoria Suceava a respins acțiunea reclamantei ca nefondată motivat de faptul că nu a respectat termenul prevăzut de art. 33 alin.1 din Legea 1/2000.
Împotriva acestei sențințe reclamanta a formulat recurs și prin decizia 1994 din 17.11.2009 Tribunalul Suceava a admis recursul și a casat sentința civilă 1712/06.04.2009 a Judecătoriei Suceava trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cauza fiind reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 01.02.2010 sub nr. de dosar_ .
Instanța a încuviințat și administrat proba cu expertiza topo, raportul de expertiză fiind depus la dosar f. 123-129, proba testimonială, declarația martorei F. A. fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar (f. 16).
Reclamanta a depus la dosar concluzii scrise .
Prin sentința nr.3207 din 21.06.2012, Judecătorie Suceava a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect „fond funciar”, formulată de reclamanta G. L. în contradictoriu cu pârâții C. locală Ipotești de aplicare a legii 18/1991 și C. județeană Suceava de aplicare a legii 18/1991 precum și cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin hotărârea 949/31.10.2008 C. Județeană pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor Suceava a respins cererea reclamantei, motivat de faptul că cererea a fost formulată înafara termenului prevăzut de legile fondului funciar, reclamanta nefăcând nici dovada continuității dreptului, respectiv dovada preluării terenului în mod abuziv la stat, nefiind depuse acte cu privire la vocația succesorală, nefiind efectuată nici identificarea în plan parcelar.
Conform art.53 din Legea nr.18/1991, hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Instanța reține că împotriva hotărârii 949/31.10.2008 a Comisiei Județeane pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor Suceava, reclamanta au formulat prezenta plângere solicitând anularea acesteia și reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,14 ha mp teren pe raza satului Tișăuți, . după autorul A. A..
Instanța mai reține că reclamanta a formulat această cerere în calitate de succesoare după autorii A. E. și A. A..
Potrivit titlului de propriete 164 din 10.05.1993 numitei A. E. după autorul A. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,41 ha teren pe teritoriul satului Tișăuți compusă din parcele de 3600 mp Dr. Rusului, 2500 p Zaharești, 600 mp Ratoș, 2500 mp Moara, 700 mp G., 2200 mp G., 700 mp G., 700 mp V., 600 mp G..
Potrivit certificatului de moștenitor 89/978 din 31.01.1978 reclamanta este renunțătoare la masa succesorală după defunctul A. A. (f. 75).
Este de reținut că reclamanta a precizat că suprafața de teren solicitată spre reconstituire a avut-o în proprietate autorul A. A. care primit această suprafață de teren prin actul de partaj din 23.06.1947(f. 34), suprafață care însă nu a fost trecută în registrul agricol datorită taxelor împovărătoare.
Instanța reține că și raportul de expertiză topo(f. 123-130) prin răspunsul la obiectivul 1 a concluzionat că proprietar tabular al vechilor parcele, solicitate de reclamantă spre reconstituire, a fost numitul A. A., parcele care nu au fost înscrise în registrul agricol al autorului reclamantei ( răspuns obiectiv 2 expertiză ) fapt susținut și potrivit expertizei extrajudiciare depuse la dosar de reclamantă (f. 141-150).
Instanța reține că prin actul de partaj din 23.06.1947(f. 34) autorului A. A. i-au fost atribuite anumite suprafețe de teren, acesta căsătorindu-se cu autoarea A. E. la data de 22.11.1947 (f.73), astfel că unic proprietar al suprafețelor cuvenite prin actul de partaj a fost autorul A. A..
Potrivit deciziei în interesul legii 11/2007, moștenitorii care au renunțat expres la moștenire nu pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii ce nu au acceptat-o în termenul și condițiile prevăzute de art. 700 C.civ., iar nu și cei care au renunțat la succesiune în condițiile art. 696 C.civ. Prin efectul moștenirii, renunțătorul este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorală este retroactiv desființată. Mai mult, regula indivizibilității patrimoniului succesoral conferă același caracter indivizibil și opțiunii succesorale care nu poate fi condiționată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral, renunțarea vizând atât bunurile existente în succesiune la da decesului cât și cele care, eventual ar intra în succesiunea respectivă.
Este adevărat că reclamanta a acceptat succesiunea după defuncta A. E. (f.16) dar este de reținut că aceasta nu a formulat și nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața solicitată de reclamantă, iar reclamanta nu îndeplinește nici condițiile reprezentării pentru a veni la succesiunea defunctului A. A..
Având în vedere cele de mai sus, instanța constată că reclamanta nu îndeplinește condiția de moștenitor după autorul A. A., pentru a beneficia de prevederile legilor fondului funciar, motiv pentru care urmează a respinge acțiunea având ca obiect „fond funciar”, formulată de reclamanta G. L., în contradictoriu cu pârâții, C. locală Ipotești de aplicare a legii 18/1991 și C. județeană Suceava de aplicare a legii 18/1991, ca nefondată.
De asemenea, având în vedere soluția pe fondul cauzei, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată si solicitarea reclamantei de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie considerând că argumentele reținute și prezentate de Judecătoria Suceava în motivarea sentinței contravin constatărilor prezentate de Tribunalul Suceava prin decizia nr.1994 din 17.11.2009, care potrivit dispozițiilor legale au autoritate de lucru judecat și sunt obligatorii pentru instanța de fond.
Astfel, analizând excepția de tardivitate a formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate ce a fost reținută de instanța de fond în primul ciclu procesual, Tribunalul Suceava a stabilit definitiv și irevocabil că suprafața de 1400 m.p, teren situat la locul „G.” face parte dintr-un trup de 5000 m.p. pentru care autoarei reclamantei, A. E., i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 3600 m.p. prin titlul de proprietate nr.164/1993.
Mai arată reclamanta că instanța de casare a concluzionat că pentru diferența de teren nereconstituită ce face obiectul acțiunii de fata nu se impunea existența unei noi cereri de reconstituire, apreciind astfel că în mod greșit s-a reținut tardivitatea în primul ciclu procesual.
Ca moștenitor acceptant al succesiunii autoarei mele defuncte A. E. nu am făcut altceva decât a prelua și a continua procedurile de reconstituire a dreptului de proprietate ale acesteia pentru terenurile ce au aparținut autorului defunct A. A. nefiind aplicabilă în această situație dispozițiile deciziei nr. 11/2007 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii.
Situația de mai sus rezultă cu claritate atât din considerentele deciziei civile nr. 1994 din 17.111.2009 a Tribunalului Suceava precum și din înscrisurile depuse la dosar, respectiv titlurile de proprietate ce au fost eliberate pe numele autoarei mele A. E..
Judecătoria Suceava a dat o interpretare eronată a acțiunii deduse judecății precum și a situației juridice existente nefacând altceva decât de a mă înlătura fără nici un motiv de la succesiunea defunctei mele autoare A. E..
Interesul meu de succesor legal acceptant a succesiunii defunctei A. E. era acela de a aduce în patrimoniul succesoral toate bunurile moștenite legal de aceasta de la A. A..
Terenul ce face obiectul acțiunii de față a aparținut bunicului meu defunct M. A. fiind atribuit în proprietate tatălui meu defunct A. A. în baza actului de partaj voluntar încheiat la data de 23.06.1947 între acesta și fratele său A. G. ca urmare a împărțelii succesorale după tatăl acestora M. A..
Din conținut actului de partaj anterior menționat rezultă că întreaga suprafață de teren totalizează 39 de prăjini printre care și suprafețele înscrise în cărțile funciare nr. 186 și nr.458 ce au intrat în patrimoniul și proprietatea tatălui meu A. A..
Această situație este dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, declarațiile martorilor audiați, fiind evidențiata și de rapoartele de expertiză topo-cadastrală judiciară și extrajudiciară depuse la dosarul cauzei.
Judecătoria Suceava a reținut în motivarea sentinței civile recurate aceeași situație de fapt, însă pe considerentele legate de calitatea mea de moștenitor a autorului meu A. A. a refuzat să aplice corect dispozițiile legale.
Chiar dacă suprafața de teren de 0,14 ce face obiectul acțiunii civile nu a fost înscrisă în registrul agricol al autorului meu A. A. din motive legate de taxele și impozitele împovărătoare de la acea vreme, existența dreptului său de proprietate și întinderea acestuia a fost dovedită pe baza actelor depuse la dosar și a înscrierilor existente în cartea funciară așa cum se reține și din concluziile rapoartelor de expertiză judiciară și extrajudiciară depuse la dosar.
R. instanța de recurs să aibă în vedere faptul că terenul ce face obiectul acțiunii de față face corp comun cu suprafețele de teren înscrise în tillul de proprietate nr. 164/1993 prin care i s-a reconstituit autoarei mele A. E. dreptul de proprietate pentru terenurile ce au aparținut lui A. A..
Suprafața de teren ce face obiectul litigiului de față s-a aflat în posesia autorilor mei, suprafața de 886 mp aflându-se în prezent în posesia mea, atât autorii mei cât și eu exercitând o posesie continuă, utilă și neviciată.
De remarcat este și faptul consemnat în rapoartele de expertiză de specialitate depuse la dosar, că terenul ce face obiectul acțiunii de față nu a făcut și nu face obiectul altor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate sau a unor alte litigii.
Față de motivele prezentate, reclamanta solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 3207 din 21.06.2012 a Judecătoriei Suceava în sensul admiterii acțiunii, a desființării Hotărârii nr. 949 din 31.10.2008 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava și a reconstituirii în favoarea sa a dreptului de proprietate pentru suprafața de 886 mp situată pe raza satului Tișăuți, corn. Ipotești.
Intimata C. locală pentru aplicarea L. 18/1991 Ipotești a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică, arătând că, după cum și reclamanta a afirmat, potrivit evidențelor, autorul acesteia A. A. figura înscris în registrele agricole anterioare cooperativizării cu 3600 mp la locul în litigiu, drept care, prin titlul de proprietate nr. 164/1993 i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar în limita acestei suprafețe, iar reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul acțiunii pe parcursul perioadei anilor 1947-1962.
Analizând recursul de față prin prisma considerentelor sentinței recurate, a dispozițiilor legale incidente în cauză și în raport de motivele invocate de recurentă, Tribunalul reține că acesta este întemeiat, constatându-se incidența motivului de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentința civilă recurată fiind dată cu încălcarea legii și netemeinică, cauza urmând a fi examinată sub toate aspectele potrivit art. 3041 C. proc. civ.
Astfel, se reține că prin decizia nr. 1994/17.11.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția civilă, a fost admis recursul declarat de reclamanta G. L. împotriva sentinței civile nr. 1712/2009 pronunțată de Judecătoria Suceava, s-a casat sentința civilă și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru a se pronunța pe fondul pretențiilor deduse judecății.
Instanța de casare a constatat că în mod greșit prima instanță a reținut tardivitatea, în condițiile în care suprafața de 1400 mp teren la locul „G.” face parte dintr-un trup de 5000 mp, petentei fiindu-i reconstituit prin titlul de proprietate nr. 164/1993 dreptul de proprietate doar pentru 3.600 mp, și ca atare, pentru diferența de teren nereconstituită nu se impunea existența unei noi cereri. A reținut așadar Tribunalul că hotărârea este nelegală în condițiile în care instanța de fond nu s-a pronunțat asupra temeiniciei pretențiilor formulate, fiindu-i încălcat petentei dreptul de acces la justiție, garantat de art. 21 din Constituția României, iar limitarea acestui drept a afectat însăși constatarea dreptului de proprietate al petentei.
Rejudecând cauza în urma acestei decizii, obligatorii pentru instanța de trimitere, Judecătoria Suceava a respins plângerea reclamantei G. L. motivând în esență că reclamanta este renunțătoare la succesiunea lui A. A., neîndeplinind calitatea de moștenitor după acest autor pentru a beneficia de prevederile legilor fondului funciar, și că nu îndeplinește nici condițiile reprezentării pentru a veni la succesiunea acestui defunct, iar în ceea ce o privește pe defuncta A. E., a reținut că aceasta nu a formulat și nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața solicitată de reclamantă.
După cum rezultă din motivarea sa, Judecătoria Suceava a analizat calitatea reclamantei de moștenitor al persoanei căruia i s-a preluat terenul în patrimoniul CAP, așadar îndreptățirea părții la reconstituirea dreptului de proprietate, sens în care a reținut că reclamanta a formulat cerere de reconstituire în calitate de succesoare după autorii A. E. și A. A.. Însă, în mod netemeinic a stabilit că defuncta A. E. nu a formulat cerere și nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate, deși prin aceeași hotărâre, în pag. 3 paragraf 3, a reținut că „potrivit titlului de proprietate nr. 164/10.05.1993 numitei A. E. după autorul A. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,41 ha teren pe teritoriul satului Tișăuți”.
Examinând probele administrate în cauză, Tribunalul reține că într-adevăr la moștenirea defunctului A. A. (tatăl reclamantei, decedat la 12.08.1977) vine soția supraviețuitoare a acestuia, A. E. (aceasta din urmă decedată la data de 24.03.2005) și A. I., în calitate de fiu, în vreme ce reclamanta G. L. este renunțătoare în mod expres la succesiunea tatălui A. A., instanța de fond reținând în mod corect că, fiind străină de succesiunea tatălui, potrivit deciziei în interesul legii 11/2007, reclamanta nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate după cel la a cărui succesiune a renunțat în mod expres.
Însă, în speța de față, renunțarea la succesiune rămâne lipsită de efecte practice, întrucât reclamanta culege succesiunea tatălui prin retransmiterea moștenirii, în calitate de moștenitoare după mama sa, A. E., post decedată, și, prin urmare, în această calitate revendică drepturile autoarei sale la patrimoniul lui A. A..
Ori, după defunctul A. A., pe numele lui A. E. a fost eliberat titlul de proprietate nr. 164/10.05.1996 prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței totale de 1,41 ha teren situat în satul Tișăuți, ., din care suprafața de 3.600 mp la locul numit „G.”, cu care autorul a fost înscris în registrul agricol.
Reclamanta a susținut că terenul în litigiu a aparținut bunicului său defunct, A. M., iar din actele primare, și anume actul de partaj, respectiv de schimb din 23.06.1947 (fila 146 dosar fond), rezultă că tatăl său a dobândit în urma contractului suprafața de teren care se compune din 19 prăjini grădină și 20 prăjini arătură, dreptul de proprietate fiind intabulat pe numele acestuia în cartea funciară nr. 186 și în cartea funciară nr. 458 a . încheierii nr. 705/06.08.1947 (fila 57 dosar nr._ ).
După cum reiese din cuprinsul expertizei topo, imobilul înscris în cartea funciară nu apare înregistrat în registrul agricol al lui A. A. și nu a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul nr. 164/1996, drept pentru care vor fi avute în vedere dispozițiile art. 6 alin. 11 din Legea nr. 1/2000, potrivit căruia titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a L. nr. 18/1991 și existența liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru aceste terenuri legea instituind o prezumție absolută de proprietate.
Reținându-se că pentru terenul din cauza de față amplasamentul este liber, nefiind atribuit altor persoane în urma aplicării L. nr. 18/1991, și că este stăpânit în prezent de reclamantă, cum nu a fost dovedit de către comisie că ar fi intervenit o înstrăinare a imobilului, rezultă că, în baza art. 1 din Legea nr. 1/2000 cu referire la art. 2 alin. 1 din aceeași lege, coroborat cu art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991, reclamanta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței situată în ., jud. Suceava înscrisă în cartea funciară pe numele lui A. A. și care nu se regăsește în titlul de proprietate nr. 164/1993.
Ca atare, în temeiul art. 312 alin. 1 ipoteza I C. proc. civ. cu referire la art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 rep., Tribunalul urmează să dispună admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 3207/21.06.2012, în sensul admiterii plângerii precizate, cu consecința desființării hotărârii nr. 949/31.10.2008 a Comisiei Județene pentru S. D. de P. Privată asupra Terenurilor Suceava și a reconstituirii în favoarea reclamantei, în calitate de moștenitoare după A. E., a dreptului de proprietate pentru suprafața de 886 mp teren situați în ., jud. Suceava.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Admite recursul declarat de către reclamanta G. L. cu domiciliul în municipiul Suceava, Calea Obcinilor nr.2, ..D, ., împotriva sentinței civile nr. 3207/21.06.2012 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, pârâte intimate fiind C. L. P. A. L. 18/1991 IPOTEȘTI și C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA.
Modifică s.c. 3207/21.06.2011 a Judecătoriei Suceava în sensu că:
Admite plângerea cum a fost precizată Desființează Hot. nr. 949/31.10.2008 as Comisiei jud. Suceava Reconstituie în favoarea reclam rec.în calitate de moștenitoare după A. E., dreptul de proprietate pentru suprafața de 886 m.p. teren situat în ., județ Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Noiembrie 2012.
Președinte,Judecători,Grefier,
Pt.grefier CM semn.grefier șef secție
Jud.C. A.
Red.D.C.
Tehnored.R.L., 2 ex., 12.12.2012
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1831/2012. Tribunalul... | Fond funciar. Sentința nr. 1798/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
