Fond funciar. Decizia nr. 2269/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2269/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-11-2012 în dosarul nr. 2269/2012
Dosar nr._ -fond funciar-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2269
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2012
Președinte: C. L.
Judecător: S. A.
Judecător: V. E.-L.
Grefier: R. M.
Pe rol, pronunțarea recursurilor declarate de pârâtele C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Moldovița, jud. S. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., împotriva sentinței civile nr. 221 din data de 16 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimați fiind reclamantele B. M., Tomașciuc G., P. L. (moștenitoare după S. F.), și pârâta Direcția S. S..
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 13 noiembrie 2012, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, în baza disp.art.156 alin.2 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitate apărătorilor părților de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 20.11.2012.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 02.09.2009 sub nr._, reclamanții S. F., B. M., TOMAȘCIUC G. și P. L., au chemat în judecată pe pârâtele C. C. DE F. F. MOLDOVIȚA, C. JUDEȚEANĂ S. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și DIRECȚIA S. S. solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să dispună anularea hotărârii nr.603 din 17 iulie 2009 a Comisiei Județene S., Anexa 26, urmând a se reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafața de 35,4 ha teren cu vegetație forestieră, situată în . numit P. Secrieș U.P.IV.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că suprafața de teren menționată mai sus a fost proprietatea autorului lor S. A. a A., care la rândul său l-a primit ca moștenire testamentară de la mama sa S. M., născută Cocerhan.
În dovedirea acțiunii s-a depus în copie, hotărârea nr.603/17 iulie 2009, adresa nr.3758/29 iulie 2009, prin care s-a comunicat hotărârea contestată petenților, plan de încadrare în zonă și plan de amplasament parcelar, cât și copie după anexa 37-26.
La data de 18 septembrie 2009 pârâta C. Județeană S. a depus la dosar actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate.
Pârâta . a depus la data de 6 octombrie 2009 întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei Moldovița cu motivarea că reclamantele și-au întemeiat acțiunea potrivit Lg.18/1991, motiv pentru care trebuiau să cheme în judecată C. Locală de F. F. Moldovița și nu ..
S-a menționat că, comisiile locale de fond funciar, în virtutea atribuțiilor lor preiau actele și cererile formulate de petenți pe baza cărora stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietatea persoanelor îndreptățite cu respectarea dispozițiilor prev.de HGR nr.890/2005.
Prin încheierea din 22 octombrie 2009 instanța a admis excepția invocată de pârâta . și a introdus în cauză, în calitate de pârâtă C. C. de F. F. Moldovița.
La data de 19 octombrie 2009 pârâta Direcția S. S. a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că petenții nu au identificat terenul solicitat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, pe vechiul amplasament, în amenajamentul silvic și nu a depus la dosar un plan de situație vizat de cei în drept.
Cauza a fost suspendată la data de 4 martie 2010 în temeiul art.155 ind.1 Cod procedură civilă, după care a fost repusă pe rol și suspendată din nou la data de 19 mai 2011 întrucât reclamantele nu au depus la dosar planul de amplasament în amenajamentul silvic și nu s-a întocmit planul de situație al terenului.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 11 noiembrie 2011, când s-a depus la dosar planul de încadrare în zonă și planul de situație al terenului.
La solicitarea reclamantelor au fost audiați martorii A. V. și Ș. E., din declarațiile cărora instanța reține că S. A. a avut o suprafață de circa 35 ha teren pădure, ce a fost dobândită prin moștenire de la mama sa Cocerhan M., născută S., că el a fost singurul moștenitor al acesteia, iar terenul este situat la locul numit Orata.
Reclamanții au depus la dosar extras privind CF_ a . de moștenitor nr.182/28 dec.2005 privind pe defunctul S. Artemon din care rezultă calitatea reclamanților de moștenitori ai acestuia, decret de transmitere a succesiunii eliberat de fosta Judecătorie Mixtă Câmpulung la Vama din 8 februarie 1932, din care rezultă că defunctul S. Artemon a fost singurul moștenitor al defunctei sale mame M. Cocerhan, căsătorită S., adresa nr.563/2012 a Comisiei Comunale de F. F. Moldovița, cât și procesul verbal întocmit la data de 26 martie 1927 de judecătorul șef și președintele comisiei Câmpulung Moldovenesc potrivit căreia cota de ¼ din 1/324 este echivalentă cu suprafața de 9,2521 ha.
Prin sentința civilă nr.221 din 16 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a admis cererea, s-a dispus anularea Hotărârii nr. 603/2009 a Comisiei Județene S. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și s-a reconstituit reclamantelor dreptul de proprietate cu privire la suprafața de_ mp în calitate de moștenitoare după S. A. a A..
P. a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Prin plângerea formulată petenții au solicitat anularea Hot.nr.603/17 iulie 2009 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 35,4 ha teren cu vegetație forestieră situat la locul numit „P. Secrieș” de pe raza comunei Moldovița, în calitate de moștenitori ai autorului deposedat S. A. a A..
Conform art.6 alin.1 din Lg.1/2000 cu modificările și completările ulterioare „la stabilirea prin reconstituire, a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare, prev.de art.9 alin.5 din Lg.18/1991, republicată, precum și pertinența verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora acte, ținându-se seama de disp.art.11 alin.1 și 2 din aceeași lege.
Potrivit art.24 alin.1 din Lg.1/2000, cu modificările și completările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența pentru suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice și juridice, după caz, moștenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente, iar conform art.61 alin.1 din HGR nr.890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, se face, pe vechile amplasamente, din suprafețele de teren cu vegetație forestieră cuprinse în amenajamentele silvice și din terenurile cu destinația agricolă acoperite cu vegetație forestieră. Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă al momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de regimul comunist.
În speță, din probele administrate în cauză, rezultă că autorii defunctului S. A. a A., decedat la data de 3 iulie 2005 au avut în proprietate suprafața de 35,5 ha teren cu vegetație forestieră.
Acest aspect rezultă din Tabloul obștei Moldovița în care este înscrisă M. Cocerhan, căsătorită S., mama defunctului S. A., fiica lui Iuri Cocerhan, bunicul defunctului S. A. a A..
Rezultă de asemenea, că în Obștea Comunei Moldovița figurează la pozițiile 400 și 401 înscrisă S. M. a lui A..
Din extrasul Tabloului îndreptățiților la Obstea de pădure Moldovița din anul 1926 apare înscris Iuri a lui D. Cocerhan, bunicul defunctului S. A. a A. cu cota de 8/40 din 1/234 cât și M. Cocerhan, căsătorită S..
De asemenea, în Tabloul obștii apare înscrisă și Cocerhan P., mătușa defunctului S. A. cu suprafața de 16,30 ha, iar Cocerhan N. apare înscris cu suprafața de 10 ha de pădure.
Defunctul S. A. a A. a moștenit-o atât pe mama sa cât și pe S. Iuri, bunic, P. Cocerhan, mătușa sa, G. și N. Cocerhan . unchii săi cât și pe mama sa M. Cocerhan.
Suprafața de teren pădure echivalentă cotei de 1/4 din 1/234 este echivalentă cu suprafața de 9,2521 ha conform calculului efectuat în baza procesului verbal întocmit la data de 26 martie 1927 de judecătorul șef și președintele Comisiei de la Judecătoria de ocol Câmpulung Moldovenesc.
Reclamanții au depus la dosar plan de încadrare în zonă asupra terenului din litigiu pentru care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs pârâtele C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Moldovița, jud. S. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs depuse la fil.3-5 dosar pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a arătat următoarele:
Prin Hotărârea nr. 603/17.07.2009, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a validat propunerea Comisiei comunale de fond funciar Moldovița, și s-a invalidat poziția nr. 26 din anexa nr. 37-26 cu suprafața de 35,4 ha teren cu vegetație forestieră.
Instanța de fond a admis acțiunea încălcând prevederile legale în materie, care stipulează că reconstituirea dreptului de proprietate se face pentru foștii proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, pe vechiul amplasament, în structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist.
De asemenea, întrucât în art. 61 alin.(l) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005, aprobat prin H.G.R. nr.890/2005 se prevede că: "reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră se face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist", precizează că petenții S. F. șa. nu prezintă acte doveditoare a proprietății din perioada când terenurile forestiere au fost preluate abuziv ce către stat după autorul înscris în anexă, S. A. a A., în condițiile în care extrasele din Tabloul îndreptățiților la Obștea de pădure Moldovița sunt la nivelul anului 1926.
Or, perioada de referință a preluării abuzive de către statul comunist a terenurilor cu vegetație forestieră este cea cuprinsă între anii 1948-1952.
Potrivit prevederilor art.3 alin. (5) din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr.247/2005: ,.prin proprietar d posedat se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul de posedării", consideră că în speță, petenții nu prezintă înscrisuri doveditoare din care să rezulte calitatea de proprietar deposedat a autorului indicat, S. A. a A., pentru suprafața de teren pădure solicitată.
Solicită să se constate că, în mod eronat, instanța de fond reține că, "autorul lor a fost proprietarul suprafeței de 347.416 mp teren de pădure", în condițiile în care, în considerentele sentinței recurate se face precizarea că această suprafață totală de teren pădure se face prin totalizarea suprafețelor ce au aparținut atât autorului indicat de către petenți, cât și a mamei sale M. Cocerhan, a bunicului S. Iuri, a mătușii P. Cocerhan, a unchilor G. și N. Cocerhan.
Mai mult, pentru a se evita eventuale dublări ale măsurilor de retrocedare propuse de comisia comunală de fond funciar, se impunea o verificare a cererilor de reconstituire formulate în baza legilor fondului funciar după autorii menționați, înregistrate la Primăria comunei Moldovița.
Solicită instanței a aprecia în mod corect prevederile legale, în sensul corelării tuturor elementelor necesare reconstituirii dreptului de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, respectiv: structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist.
Față de cele sus-menționate, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea plângerea ca nefondată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă, prevederile Legilor fondului funciar și de regulamentele de aplicare ale acestora, precum și art.242 alin.ultim Cod procedură civilă.
În motivarea recursului său, pârâta C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Moldovița, jud. S. (fil.6-8 dosar), a arătat următoarele:
Consideră că acțiunea formulată de reclamante este neîntemeiată motivat de faptul că așa cum a reținut și instanța de fond în motivarea hotărârii recurate "reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de regimul comunist".
Ori, anul de referință al deposedărilor abuzive de către regimul comunist este anul 1948 iar conform Certificatului nr. 1779 din 02.03.1998 eliberat de Direcția Județeană S. a Arhivelor Statului depus la C. Locală de F. F. Moldovița de chiar autorul reclamantelor numitul S. A. a A., acesta poseda la nivelul anilor de referință 1948 - 1951 o suprafață de pădure de 2 ha suprafață restituită în totalitate la această dată.
De asemenea, deși după cum a arătat, reconstituirea dreptului de proprietate a fost solicitată de reclamante după autorul lor S. A. a A., reținându-se că ar fi provenit de la mama sa Cocerhan M., din motivarea hotărârii rezultând că suprafața de pădure a fost acordată în considerarea mai multor autori ( mătuși, unchi, etc. ) după care nu a fost formulată nici un fel de cereri, aceștia fiind indicați cu ocazia concluzii lor scrise depuse de reclamante la fond, fiind inadmisibil ca, cu ocazia plângerii în fața instanței de judecată să se solicite reconstituirea dreptului de proprietate și după alți autori decât cei după care s-a formulat cerere, întrucât procedura de reconstituire a dreptului de proprietate este o procedură în trepte care debutează cu cererea adresată Comisiei Locale de F. F..
Astfel, din motivarea hotărârii rezultă că fără să existe totuși un calcul detaliat și concret, s-ar fi luat în considerare pădurea cu care figura înscris în Obște numitul Iuri a lui D. Cocrehan - bunicul defunctului S. A. a A., apoi Cocerhan P. - mătușa defunctului, care ar fi deținut 16,40 ha. pădure, cât și Cocerhan N. - unchi al defunctului, care apare cu 10 ha pădure deși în acest dosar nu s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru toți acești autori.
Se reține în motivare că defunctul S. A. a A. a moștenit-o atât pe mama sa cât și pe S. Juri, bunic, Parasea Cocerhan, mătușa sa, G. și N. Cocerhan, unchii săi, fără să existe o dovadă în acest sens, cum că acesta ar fi fost unicul moștenitor sau că după acești autori nu s-ar mai fi reconstituit dreptul de proprietate potrivit legilor fondului funciar, practic fiind enumerată întreaga familie și în final acordată exact suprafața din planul de situație de 347.416 mp. pădure, cu toate că din probele administrate a rezultat că acesta a avut în proprietate suprafața de 35,50 ha. !?
Toate acestea fără a fi scăzută măcar suprafața de 2 hadeja reconstituită lui S. A. a A., cum s-a indicat în adresa Primăriei Moldovița, fila 163 dosar, deși în motivarea hotărârii se invocă alt. 24 alin 1 din Legea 1/2001 Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice și juridice, după caz, moștenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente.
Un alt motiv de recurs este acela că instanța de fond a interpretat eronat actele depuse judecății, respectiv calculul dreptului de pădure a reclamantelor după autorul lor, plecând de la suprafața unui drept de pădure de la divizarea Obștei pădurilor Moldovița.
Așa cum a răspuns solicitărilor instanței de fond, prin răspunsul existent la fila 163 dosar, la nivelul Primăriei comunei Moldovița, nu există un document oficial care să ateste cu cât este egal un drept de pădure, însă instanța de fond a luat în considerare un înscris depus de reclamante la fila 173 dosar, înscris care prezintă o . completări și calcule făcute de un tehnician cadastral care nu avea nici un drept și nu era competent să facă aceste mențiuni astfel că implicit un astfel de document nu poate fi luat în considerare de o instanță de judecată care apoi să stea la baza motivării de admitere a acțiunii și a efectuării calculului final.
Mai mult de atât, dacă se face un calcul matematic prin împărțirea suprafeței totale a Obștei de pădure Moldovița de 2164,9807 ha la numărul total de beneficiari de 234 cetățeni, se obține un drept de pădure care ar fi de 9,25 ha. În mod cu totul eronat și greșit instanța de fond a luat în calcul și a reținut în motivarea hotărârii că (așa cum au afirmat reclamantele) 9,2521 ha ar reprezenta echivalentul unei cote de 1/4 din 1/234, adică o pătrime dintr-un drept de pădure! - calcul cu totul greșit.
Un alt aspect important pe care îl sesizează se referă la faptul că planul de situație depus la dosar de reclamante - filele 134,136 - în care s-a măsurat suprafața de 347.416 mp. pădure, nu poartă viza nici a Comisiei de F. F. și nici a Direcției Silvice, iar potrivit acestuia terenul este identic cu p.t. 2157/1 din CF_ Moldovița unde dreptul de proprietate este înscris pentru . amenajament silvic se identifică cu U.P. IV u.a. 329E, u.a. 328B, u.a. 402D și u.a. 402B, teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate și Comunei Moldovița prin Titlul nr. 616/2002, fiind identificat la pct. 15 din titlu ca făcând parte din suprafața de 143 ha. identificată la acel punct, astfel încât se impunea ca reclamantele să facă o expertiză topo pentru a se verifica acest aspect, cu atât mai mult cu cât pe nota de pe plan de la fila 134 dosar se arată că terenul măsurat în suprafață de 347.416 mp. este deținut de P. L., T. G. și B. M., 3 (trei) moștenitoare după defunctul S. A. a A..
În anul 1952, astfel că nu avea cum să cunoască situația averii autorului reclamantelor, S. A. a A. la nivelul anului de referință 1948, nefiind nici măcar născut în acel an.
Totodată nu există la dosar Procesul Verbal de vecinătate, iar instanța a încălcat prevederile art. 6 ind. 3 alin. 1, care stabilește că pot fi audiați ca martori doar proprietarii vecini ai terenului și numai atunci când se solicită vechiul amplasament, ori în cauză au fost audiați doi martori care nu au semnat procesul Verbal de vecinătate, nu au făcut dovada cu acte că sunt proprietarii terenurilor învecinate, astfel încât declarațiile lor nu pot fi luate în considerare.
Mai mult de atât, cu privire la martorii propuși de reclamante în instanță și declarațiile date de aceștia în dosar, solicită a se constata că martorul A. V. din . în anul 1952, astfel că nu avea cum să cunoască situația averii autorului reclamantelor, S. A. a A. la nivelul anului de referință 1948, nefiind nici măcar născut în acel an.
În concluzie, având în vedere cele menționate, solicită admiterea recursului, anularea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca nefondate, iar în subsidiar casarea cu trimitere pentru rejudecare. )
În drept au fost invocate disp.art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, precum și art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Pârâta intimată Direcția S. S. și reclamantele B. M., Tomașciuc G. și P. L. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele invocate și în raport de probele administrate și dispozițiile legale aplicabile, pentru considerațiile ce urmează tribunalul apreciază că în cauză sunt incidente disp.art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă.
Așa cum rezultă din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, în speță tema pretențiilor și a probațiunii vizează reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 35,4 ha teren cu vegetație forestieră situată în . numit „P. Secrieș” cu UP IV, reclamanții arătând că suprafața de teren menționată a fost proprietatea autorului lor S. A. a A., care l-a rândul său l-a primit ca moștenire testamentară de la mama sa S. M., născută Cocerhan.
Potrivit disp.art.61 alin.1 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri, anul de referință fiind 1948. Conform certificatului nr.1779/2.03.1998 eliberat de Direcția Județeană S. a Arhivelor Statului, autorul reclamantelor S. A. a A. deținea la nivelul anului 1948-1951 suprafața de 2 ha pădure, care a fost reconstituită integral.
Așa după cum rezultă din petitul acțiunii, reclamantele au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după autorul lor S. A. a lui A., reținându-se că terenul provine de la mama sa Cocerhan M. iar din considerentele hotărârii recurate rezultă că terenul forestier reconstituit s-a efectuat după mai mulți autori – în sensul că defunctul S. A. a A. a moștenit-o atât pe mama sa cât și pe S. Iuri – bunic, P. Cocerhan – mătușa sa, G. și N. Cocerhan – unchii săi, fără să existe vreo dovadă că ar fi unicul moștenitor sau că după acești autori nu s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar.
Pe de altă parte, instanța de fond a interpretat eronat actele depuse la dosar cu privire la calculul întinderii dreptului de pădure al reclamantelor după autorul lor, pornind de la suprafața unui drept de pădure de la divizarea Obștei pădurilor Moldovița.
Astfel după cum rezultă din relațiile comunicate de C. Locală de F. F. Moldovița, la nivelul acestei localități nu există un document oficial care să ateste cât reprezintă un drept de pădure iar instanța de fond a luat în considerare un înscris depus de reclamante la fila 173 dosar, înscris care prezintă o . completări și calcule efectuate de un tehnician cadastral care nu avea avizul de a efectua aceste mențiuni iar un astfel de înscris fără o altă determinare nu poate constitui pentru instanță un motiv justificat de stabilirea dreptului de pădure ca și suprafață.
Potrivit disp.art.24 alin.1 din Legea nr.1/2000 cu modificările și completările ulterioare „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice și juridice, după caz, moștenitorilor acestuia, se face pe vechile amplasamente”, iar conform art.61 alin.1 din Regulamentul aprobat prin H.G nr.890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face, pe vechile amplasamente, din suprafețele de teren cu vegetație forestieră cuprinse în amenajamentele silvice și din terenurile cu destinație agricolă acoperite cu vegetație forestieră. Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist.
În acest scop se va solicita persoanelor care au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în termen legal, schița amplasamentului cu terenul deținut sau orice alte informații din care să rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat.
În baza acestor dispoziții legale reclamantele intimate trebuiau să facă identificarea terenului cu vegetație forestieră solicitată în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, pe vechiul amplasament, în amenajamentul silvic și să întocmească un plan de situație, care prin suprapunere cu hărțile silvice să realizeze identificarea terenului solicitat în amenajamentul silvic pe vechiul amplasament, respectiv Ocolul Silvic, U.P. și u.a. care să fie vizat de instituțiile abilitate, respectiv C. locală de fond funciar, Ocolul silvic și recepționat de O.C.P.I.
Cum aceste cerințe nu au fost îndeplinite, instanța de control nu poate constata dacă terenul solicitat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate este liber sau este ocupat prin punerea în posesie a altor cetățeni cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar.
Reclamantele intimate au depus la dosar un plan de situație prin care a fost identificată suprafața de teren pădure solicitată care însă nu poate fi avută în vedere întrucât nu este vizat de instituțiile sus-menționate.
Din analiza acestui plan de situație se constată că terenul este identic cu p.f.2157/1 din CF_ Moldovița și în care dreptul de proprietate este înscris în cadastrul general pentru . cadastrul forestier acesta se identifică cu u.a. 329 E, 328 B, 402 D și 402 B, teren pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate și comunei Moldovița prin titlul de proprietate nr.616/2002, fiind identificat la pct.15 din titlu și face parte din suprafața de 143 ha identificată la acest punct.
Față de aceste aspecte, se impune ca în cauză să se efectueze o expertiză topografică pentru a se lămuri această situație, cu atât mai mult cu cât pe nota de plan de la fila 134 dosar fond se menționează că terenul măsurat este deținut de intimatele P. L., Tomașciuc G. și B. M., moștenitoare după defunctul S. A. a A..
Întrucât cercetarea fondului în sensul art.312 Cod procedură civilă presupune existența tuturor elementelor de rezolvare a fondului cauzei iar în speță nu au fost clarificate aspectele mai sus prezentate, prin neadministrarea tuturor probelor, acest fapt are drept consecință casarea sentinței pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele C. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Moldovița, jud. S. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., împotriva sentinței civile nr. 221 din data de 16 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimați fiind reclamantele B. M., Tomașciuc G., P. L. (moștenitoare după S. F.), domiciliate în com.Moldovița, ., și pârâta Direcția S. S..
Casează în totalitate sentința civilă nr. . 221 din data de 16 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 20 noiembrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. L. S. A. V. E. L. R. M.
Red.S.A.
Jud.M. D.
Tehnored.R.M.
2 ex.17.12.2012
| ← Fond funciar. Decizia nr. 158/2012. Tribunalul SUCEAVA | Anulare act. Hotărâre din 23-11-2012, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
