Fond funciar. Decizia nr. 428/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 428/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 428/2013
Dosar nr._ F. funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.428
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.11.2013
PREȘEDINTE I. M.
JUDECĂTOR I. G.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către petenta M. A., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „Țiganeta A.”, cu sediul în . Dorna Candreni, nr.766, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 826 pronunțată la data de 07.08.2013, de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu sediul în ., nr.36 și C. orășenească de fond funciar Broșteni.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă petenta apelantă asistată de avocat Țiganeta A., lipsă fiind reprezentanții intimatelor.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, pune în discuție calea de atac promovată în speță de petenta M. A..
Avocat Țiganeta A. consideră că, în prezenta, în mod corect petenta a declarat apel conform dispozițiilor art. 466 al.1 N.C.P.C raportat la art. 95 al. 2 NCPC.
Instanța constată că, în mod corect petenta M. A. a declarat apel în litigiul de față, conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a N.C.P.C.
Avocat Țiganeta A. pentru apelant depune la dosar împuternicire avocațială, învederează faptul că au primit întâmpinarea depusă la dosar de prim intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, nu mai au de formulat alte cereri de probe decât cea cu înscrisurile deja existente la dosar, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța văzând că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Avocat Țiganeta A. pentru petenta apelantă solicită admiterea apelului pentru motivele expuse în scris, modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 826/2013 și rejudecând cauza, pe fond, admiterea plângerii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
După deliberare,
T R I B U NA L U L
Asupra apelului de față, constată următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 22.04.2013, sub nr._ petenta M. A., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. Locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 2 din 28.02.2013 solicitând desființarea în parte a acesteia cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr. 139 și, pe cale de consecință, constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei în calitate de urmaș al autorului A. D., decedat la data de 1.05.1994 – veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Petentul a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a fost invalidată propunerea Comisiei Locale de fond funciar Broșteni de validare a cererii depuse de petentă de constituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha, pe motiv că cererea a fost tardiv depusă, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor.
Petentul a susținut faptul că atât timp cât legea nu a prevăzut un termen în textul de lege nu este posibil ca autoritatea obligată să aplice dispozițiile acestei legi să impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege. A mai arătat petentul și faptul că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor însă Legea 212/2008 nu a prevăzut un asemenea termen astfel că se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită, anume recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării.
Referitor la apărarea că în județul Suceava există deja un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră petentul a arătat că aceasta este nefondată deoarece orașul Broșteni are disponibil teren cu vegetație forestieră, cu atât mai mult cu cât C. locală de fond funciar Broșteni a fost de acord cu aceste cereri, validându-le.
Distinct de aceste aspecte petenta a mai arătat că a făcut dovada participării la război a autorului său.
În ceea ce privește încadrarea cererii de constituire în temeiul legilor fondului funciar, petenta a arătat că sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1/2000, ale Legii nr. 187/1945 și ale Legii nr. 212/2008.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare prin care a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a invalidat poziția nr.139 din anexa nr. 48 întrucât nu s-a făcut dovada depunerii cererii în termen legal și că, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005, terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
C. Locală de fond funciar Broșteni nu a formulat întâmpinare.
P. sentința civilă nr. 826 din data de 7 august 2013, Judecătoria Vatra Dornei a respins acțiunea având ca obiect „fond funciar” formulată de petenta M. A., în contradictoriu cu intimații C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. Orășenească de aplicarea legilor fondului funciar Broșteni, ca nefondată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013 C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poziția nr.139 din anexa 48 întrucât nu s-a făcut dovada depunerii cererii în termen legal și că, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Referitor la data formulării cererii de reconstituire de către petenta M. A. s-a observat că aceasta are număr de înregistrare nr.153 din 10.07.2010 (f 44).
C. Locală de fond funciar Broșteni a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins solicitarea ca fiind tardivă.
Referitor la motivul tardivității formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede că au calitatea de titulari ai dreptului și pot să solicite reconstituirea, următoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare;
2) persoanele cărora nu li s-a atribuit teren efectiv, sau cărora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, le-a fost anulată;
3) persoanele îndreptățite la împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, înscrise în tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării ca au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Deoarece aceste categorii de persoane, introduse ca având calitatea de îndreptățiți la împroprietărire prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu existau anterior, pentru a fi atins scopul modificării legii, și anume reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceștia, a fost luat în considerare termenul calculat pe zile libere prevăzut de legile anterioare ale proprietății. Astfel, conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 zile, acest termen fiind prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin. 3 din Legea nr. 169/1997 și apoi cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului de la data intrării în vigoare a acestui act normativ - 16.06.2005 - până la data de 30.11.2005.
P. urmare, termenul de a formula cererea de reconstituire de către categoria de persoane introdusă ca beneficiar prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu poate fi, prin echipolență, mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile precizate.
Legea nr. 212/24.10.2008 a intrat în vigoare la data de 30.10.2008, fiind publicată în Monitorul Oficial nr.737/2008, după promulgarea de către Președintele României prin Decretul nr. 993 din data de 23.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
P. urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Această soluție s-a impus a fi adoptată și în virtutea faptului că modificările și completările succesive ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 reprezintă o explicitare a textului inițial al acestui articol astfel că și Legea nr. 212/2008 este o lege de interpretare. Modificările și completările aduse art. 36 prin Legea nr. 212/2008 nu creează o situație nouă care ar fi urmat să se aplice numai la . acestui act normativ ci, fiind o lege de interpretare, aceasta confirmă situațiile soluționate în sensul lămurit de aceasta și produce efecte retroactive deoarece se integrează în actul normativ interpretat.
Așadar, în situația în care cererea nu a fost formulată în termenul oferit de Legea nr. 247/2005, petentul ar fi avut posibilitatea să solicite repunerea în termen întrucât Legea nr. 212/2008 ar putea constitui un motiv pentru această solicitare.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 10.07.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
Așa cum a rezultat din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, petentul a înțeles să solicite constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în dovedire depunând acte de la Arhivele militare ale Ministerului Apărării.
Petentul a solicitat constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în baza aceluiași text de lege, respectiv art. 36 din legea nr.1/2000 cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Instanța a analizat în continuare dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, respectiv dacă petentul a făcut dovada că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
P. a fi fost posibilă împroprietarirea în temeiul Legii nr. 187/1945 era necesar ca persoana îndreptațită să aibă în proprietate mai puțin de 5 ha, iar limita maximă rezultată în urma împroprietăririi să nu depășească această suprafață (art. 15), condiție îndeplinită în speță întrucât, prin Adeverința nr. 1523 din 20.06.2013 eliberată de Primăria orașului Broșteni s-a adeverit faptul că autorul petentei nu figurează în registrul agricol al orașului Broșteni, județul Suceava cu teren în anul 1948.
De asemenea, petenta a făcut dovada calității de veteran de război a autorului său și că acesta a luptat pe front, depunând în acest sens Certificatul nr.A/449 din 28.10.2003 eliberat de UM_ Pitești.
O altă condiție care se cere a fi îndeplinită este ca persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front să dovedească faptul că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Astfel, petenta nu a făcut în cauză dovada că autorului său i s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de C. de plasă, a unei suprafețe de teren.
În consecință, petentul din prezenta cauză nu a făcut dovada că a fost înscris pe tabelul persoanelor din . împroprietărire, cu precizarea suprafeței de teren care urma să îi fie atribuită, tabel care trebuia avizat de către C. de plasă. Această condiție rezultă din prevederile Legii nr. 187/1945 și ale Regulamentului nr. 4 de punere în aplicare a acestei legi din care reiese că înfăptuirea reformei agrare presupunea, înainte de toate, determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire și nu se rezuma doar la stabilirea diferenței de teren necesară până la lotul tip de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață.
Față de această împrejurare, în mod corect C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale, întrucât petentul nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008.
Față de considerentele anterior expuse, instanța a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca nefondată.
Instanța a luat act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței a formulat apel petenta M. A. în motivarea căruia a arătat că, prin sentința civilă apelată s-a respins plângerea formulată de ea cu motivarea că autorul său nu se regăsește pe Lista definitivă a împroprietăriților din ., astfel că nu îndeplinește condițiile de împroprietărire reglementate de Legea 187/1945, însă Legea nr. 212/2008 prevede exact situația în care veteranii de război nu se regăsesc pe aceste liste, dar îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 137/45, adică au participat la război și nu aveau teren în proprietate la nivelul anului 1945, aspect pe care l-a dovedit prin adeverința emisă de Primăria Broșteni, din care rezultă că autorul său nu avea teren și adeverința emisă de UM Pitești din care rezultă că a participat la război..
Cu privire la cel de al doilea motiv de respingere a acțiunii, cel al tardivității depunerii cererii de constituire a dreptului de proprietate la C. locală Broșteni, respectiv faptul că a depus cererea la de 16.06.2010, iar conform Legii 212/2008, depunerea cererilor nu era condiționată de vreun termen, instanța considerând că ar fi aplicabil prin analogie termenul de 60 de zile care a fost aplicabil în cazul cererilor depuse în baza Legii 1/2000, astfel că cererea depusă la comisia locală nu poate fi considerată tardivă întrucât Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel unde lege nu distinge nu se poate aplica prin analogie un termen de introducere prevăzut de alt act normativ întrucât s-ar adăuga la lege, prin urmare termenul invocat de intimată, respectiv 27.01.2009 nu poate fi reținut ca termen de decădere.
De asemenea, referitor la apărarea intimatei precum că terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate, iar temeiul legal al acestei prevederi este anterior Legii nr.212/2008, care arată că pot fi primite în proprietate atât terenuri agricole, cât și forestiere.
Referitor la apărarea intimatei că la nivelul județului Suceava există un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră solicită a fi înlăturată ca nefondată, întrucât nu s-a făcut dovada acestui fapt, și, așa cum s-a arătat și în plângere, doar pe raza localității Broșteni sunt_ ha teren vegetație forestieră, proprietatea Statului Român, lucru dovedit cu Tabelul terenurilor proprietatea statului aflate pe raza localității Broșteni.
P. toate aceste motive solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile și, rejudecând cauza pe fond, admiterea plângerii astfel cum a fost formulată inițial.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 - 482 Cod procedură civilă, Legea nr.212/2008, Legea nr.187/1945.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a formulat întâmpinare prin care solicită instanței a recalifica calea de atac din apel în recurs.
Potrivit prevederilor art. 457 alin. 1 NCPC „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor ele atac prevăzute de lege, in condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.
Potrivit prevederilor art. 466 alin. 1 NCPC „hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel. dacă legea nu prevede în mod expres altfel”.
Potrivit prevederilor art. 483 alin. 1 NCPC „hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente „în scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se va completa cu cele ale Codului de procedură civilă.”
În raport cu aceste dispoziții, este de reținut că procese funciare sunt considerate toate litigiile al căror obiect vizează restituirea proprietății funciare prin legile speciale: Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acte normative avute în vedere în procesul de modificare a legislației prin reforma în domeniul proprietății cuprinsă în Legea nr. 247/2005.
In conformitate cu prevederile art. 5 alin 1 din Titlul XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005 „hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului”.
Ca urmare, dispoziția menționată se referă la toate genurile de procese funciare, indiferent de obiectul lor și este completată cu normele procedurale civile.
Se impune ca prin coroborarea prevederilor din NCPC cu cele ale art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 să se ajungă la concluzia că hotărârile pronunțate în litigiile având ca obiect anularea actelor emise cu încălcarea Legilor fondului funciar sunt susceptibile numai de calea de atac a recursului și solicită respingerea apelului ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr._ petenta M. A. solicită instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și, pe cale de consecință, să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentei, în calitate de urmaș al autorului A. D. - veteran de război, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.
P. Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poziția 139 din anexa 48, având în vedere că cererea formulată a fost depusă tardiv.
În conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, „terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate”.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, art. 36 „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
P. Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficiare introduse prin această lege, acesta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile. Acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente „persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.”
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr. 127/2005 s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși. în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea, modificarea termenului de depunere a cererilor în baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată.
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008 care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
P. urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultimul termen de depunere a cererilor este 27.01.2009, iar cererea formulată de M. D. A. are număr de înregistrare 153 din 10.07.2012.
P. urmare, această cerere depusă la data de 10 iunie 2010 este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (si termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
P. incidența prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front, precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poziția 139 din anexa 48, întrucât autorul petentei nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri. „
În raport de motivele invocate, de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, solicită menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 826 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei, în cadrul dosarului nr._ .
Petenta a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de prim intimată, prin care a arătat că a făcut dovada îndeplinirii de către autorul său a condițiilor prevăzute de Legea nr.212/2008 și Legea nr.187/1945, respectiv participarea la război conform adeverinței eliberate de UM Pitești, precum și lipsa terenului în proprietate la nivelul anului 1945, conform adeverinței eliberată de Primăria Broșteni.
Secund intimata C. orășenească de fond funciar Broșteni, deși legal citată, nu și-a delegat un reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare.
Examinând apelul în raport cu motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de considerentele sentinței civile atacate, tribunalul reține că prin cererea formulată petenta M. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatele C. județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. locală de fond funciar Broșteni constituirea dreptului de proprietate în favoarea sa, în calitate de moștenitoare a autorului său, A. D., veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Art. 36 din Legea nr. 1/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, stabilește că „persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri”.
În acest context, Legea nr. 212/2008 modifică, practic, art. 36 din Legea nr. 1/2000, în sensul că include în categoria persoanelor îndreptățite la constituirea dreptului de proprietate în condițiile prescrise de Legea reformei agrare nr. 187/1945, a unei noi categorii de persoane, respectiv a veteranilor de război care au luptat pe front.
Referitor la termenul înlăuntrul căruia solicitanții pot formula astfel de cereri la comisia locală de fond funciar, din analiza art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, rezultă că legiuitorul nu a prevăzut un termen în acest sens.
P. urmare, în lipsa unei reglementări exprese a termenului de formulare a cererii, tribunalul apreciază că orice fel de interpretare prin trimitere la forma inițială a art. 33 din Legea nr. 1/2000, la dispozițiile Legii nr. 247/2005 sau HG nr. 890/2005, reprezintă o adăugare la lege și o încălcare a principiului de drept potrivit căruia „unde legea nu distinge, nici instanța nu poate distinge”, astfel încât motivarea primei instanțe referitoare la tardivitatea formulării cererii urmează a fi înlăturată din considerentele sentinței civile atacate.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că pentru a fi incidente dispozițiile art. 36 din Lega nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petenta trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative, respectiv că autorul său a luptat pe front, dovada în acest sens făcându-se cu acte de la Arhivele militare ale Ministerului Apărării, precum și a faptului că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Prima condiție este îndeplinită în speță, petenta făcând dovada calității de veteran de război a autorului său, A. D., și a faptului că a luptat pe front, așa cum rezultă din certificatul nr. A.449/28 octombrie 2003 eliberat de UM_ Pitești.
Referitor la cea de-a doua condiție, respectiv că A. D. întrunea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, nu este îndeplinită în speță.
Astfel, petenta a arătat că autorul său îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, întrucât acesta nu figura înscris în registrul agricol al . o suprafață de teren în anul 1948, depunând în acest sens o adeverință eliberată de Primăria Orașului Broșteni, depusă la fila nr. 66 din dosarul de fond.
Contrar celor susținute de apelantă, tribunalul apreciază că simplul fapt că defunctul nu deținea o suprafață de teren în anul 1948, nu îi conferea acestuia îndreptățirea la împroprietărire, întrucât realizarea unor gospodării țărănești cu o suprafață minimă de 5 ha reprezenta un deziderat urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 187/1945 și nu o condiție sine qua non pentru a fi împroprietărit.
În conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 187/1945, țăranii plugari din . sau care aveau până la 5 ha teren proprietate erau convocați în cadrul unei adunări generale care aveau ca scop alegerea comitetului local de împroprietărire compus din 7-15 membrii.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 187/1945 comitetele locale aveau ca atribuții, printre altele, întocmirea tabelelor celor îndreptățiți la împroprietărire, legiuitorul prevăzând doar existența unor categorii care aveau prioritate la îndreptățire conform art. 12 din același act normativ, respectiv ostașii care erau concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei Hitleriste.
P. urmare, se constată că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriți doar persoanele care figurau înscrise în tabelele celor îndreptățiți la împroprietărire, întocmite de către comitetul local.
În cazul de față, petenta apelantă nu a făcut dovada că autorul său a fost înscris în Tabelul persoanelor din . împroprietărire, cu precizarea suprafeței de teren ce urma să-i fie atribuită, tabel care trebuia avizat de C. de plasă, cea de-a doua condiție pentru aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 36 din Lega nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită.
Împrejurarea că autorul petentei nu deținea la nivelului anului 1948 nici o suprafață de teren nu îi conferea acestuia, în mod automat, îndrituirea la împroprietărire, ci îi conferea calitatea de membru al adunării generale care proceda la alegerea membrilor comisiei locale, care la rândul ei întocmea tabelul celor îndreptățiți la împroprietărire.
Modificarea adusă de Legea nr. 212/2008 nu este de esență, întrucât, în toate cazurile, persoanele la care se referă art. 36 din Legea nr. 1/2000, trebuie să facă dovada că lor sau autorilor lor li s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de comisia de plasă, a unei suprafețe de teren.
P. aceste considerente, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a respins plângerea petentului ca nefondată, soluție ce urmează a fi menținută, prin respingerea apelului ca nefondat, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă.
P. aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către petenta M. A., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „Țiganeta A.”, cu sediul în . Dorna Candreni, nr. 766, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 826 pronunțată la data de 07.08.2013 de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimate fiind C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu sediul în ., nr. 36 și C. orășenească de fond funciar Broșteni, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2013
Președinte, Judecător, Grefier,
I. M. I. G. S. A.
Red.IM/Tehnored.SA /5ex/Judecător fond H. D. L.
| ← Cereri. Sentința nr. 778/2013. Tribunalul SUCEAVA | Rezoluţiune contract. Hotărâre din 12-11-2013, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
