Fond funciar. Decizia nr. 571/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 571/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 571/2013
Dosar nr._ FOND FUNCIAR
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 571/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul D. M. domiciliat în com. S.,. împotriva sentinței civile nr.4139/27.09.2012 a Judecătoriei S. pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. ORĂȘENEASCĂ S. - P. REPREZ.LEGAL-S., jud. S., C. JUDEȚEANĂ S. - P. REPREZ.LEGAL-S., jud. S. și B. P. domiciliat în ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul-recurent D. M. și pârâtul intimat B. P.,lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului.
Intimatul B. P. solicită respingerea recursului ca nefondat.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ la 07.03.2012 reclamantul D. M. în contradictoriu cu pârâții B. P., C. Orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., a solicitat obligarea pârâtului B. P. să solicite punere în posesie și emiterea titlului de proprietate după autoarea A. E., pe baza adeverinței de proprietate nr. 98/22.07.1992, emisă mamei sale – defuncta B. L., obligarea Comisiei Orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la punerea în posesie și trimiterea documentației Comisiei Județene în vederea emiterii titlului de proprietate, obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la emiterea titlului de proprietate.
În motivare, reclamantul a susținut că a cumpărat prin înscris sub semnătură privată suprafața de 2200 mp de la locul numit G. situat în intravilanul satului Văratic de la mama pârâtului, defuncta B. L., în calitate de moștenitoare a autoarei A. E. pe baza adeverinței nr. 1555/01.06.1992 emisă de Consiliul Local S., după de B. L. formulase cerere de reconstituire și se validase prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 1401/25.08.1991.
A mai arătat că pe baza Hotărârii Comisiei Județene nr. 1401/25.08.1991, defunctei B. L. i s-a emis adeverința de proprietate nr. 98/22.07.1996.
Urma ca la momentul la care se va emite titlul de proprietate să perfecteze vânzare-cumpărarea în formă autentică, însă B. L. după ce a primit prețul, nu a mai făcut nici un demers în vederea punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate. Între timp B. L. a decedat iar pârâtul moștenitor B. P. a manifestat atitudine pasivă față de emiterea titlului de proprietate.
În drept a invocat dispozițiile art. 1516 N.C. civil art. 5. art. 72 din HG 890/2005 și a depus la dosar înscrisuri (f. 5 – 9, 29-43).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar de 0,3 lei(f. 17).
Pârâta C. Județeană S. pentru Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. Județeană de fond funciar S..
Pârâta C. locală de fond funciar S. a depus la dosar înscrisuri (f.21-30, 35-37, 53-60).
La termenul din 20.09.2012 instanța a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. Județeană de fond funciar S. invocată prin întâmpinare și pe fondul cauzei.
P. sentința civilă nr.4139/27.09.2012, prima instanță a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei C. Județeană de fond funciar S. invocată prin întâmpinare, a respins ca neîntemeiată acțiunea și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel,prima instanță a reținut următoarele:
În baza art. 137 C.pr.civ. prima instanță a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S..
Instanța a reținut că reclamantul a formulat prezenta acțiune în contradictoriu și cu pârâtele C. locală de fond funciar S., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S., și a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la emiterea titlului de proprietate după ce va dispune obligarea Comisiei Orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la punerea în posesie și trimiterea documentației Comisiei Județene în vederea emiterii titlului de proprietate .
Potrivit art. 36 alin.1 HG 890/2005 comisia județeană emite titluri de proprietate pe baza documentației înaintate de comisiile locale.
Din modul în care reclamantul și-a formulat acțiunea este evident că a urmărit ca finalitate, în cazul admiterii acțiunii sale, să se emită și titlul de proprietate aferent. Având în vedere cele de mai sus și dispozițiile art. 36 alin.1 HG 890/2005, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive formulată de pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S..
Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a constatat următoarele:
P. prezenta acțiune reclamantul D. M. în contradictoriu cu pârâții B. P., C. Orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., a solicitat obligarea pârâtului B. P. să solicite punere în posesie și emiterea titlului de proprietate după autoarea A. E., pe baza adeverinței de proprietate nr. 98/22.07.1992, emisă mamei sale – defuncta B. L., obligarea Comisiei Orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la punerea în posesie și trimiterea documentației Comisiei Județene în vederea emiterii titlului de proprietate, obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la emiterea titlului de proprietate.
În ceea ce privește obligarea pârâtului B. P. să solicite punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate după autoarea A. E., pe baza adeverinței de proprietate nr. 98/22.07.1992, emisă mamei sale – defuncta B. L., instanța reține potrivit înscrisurilor de la dosarul cauzei că până în prezent nu s-a solicitat de nici o persoană punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate după autoarea A. E., pe baza adeverinței de proprietate nr. 98/22.07.1992, mai mult numita B. GH. L. deținând terenul conform adeverinței 98/1991 fără a se solicita însă și titlul de proprietate.
Reclamantul D. M. nu îl poate chema pe pârâtul B. P. în judecată pentru ca acesta să fie obligat a solicita punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate după autoarea A. E., deoarece pârâtul beneficiază de dreptul de a se adresa autorităților competente în vederea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate, neavând însă și obligația de acționa în acest sens, dispozițiile legilor fondului funciar fiind în favoarea pârâtului și nu în sensul obligării acestuia la o anumită conduită, astfel că instanța a apreciat drept neîntemeiat acest capăt de cerere al reclamantului.
În ceea ce privește celelalte capete de cerere ale reclamantului, respectiv obligarea Comisiei Orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la punerea în posesie și trimiterea documentației Comisiei Județene în vederea emiterii titlului de proprietate și obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. la emiterea titlului de proprietate, instanța constată că acestea sunt accesorii capătului principal al acțiunii reclamantului, deoarece vizează o suprafață de teren cu privire la care pârâtul B. P. trebuia să solicite punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate după autoarea A. E., și având în vedere că instanța mai sus a apreciat ca neîntemeiat acest capăt de cerere pe cale de consecință a apreciat ca neîntemeiate și capetele accesorii ale acțiunii reclamantului .
Având în vedere cele de mai sus, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul D. M., în contradictoriu cu pârâții B. P., C. Orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S..
Potrivit principiului disponibilității, instanța a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul D. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare acesta a arătat că un prim motiv de recurs îl reprezintă acela că instanța a considerat neîntemeiată acțiunea pe motiv că nu poate chema pe pârâtul B. P. pentru a fi obligat la a solicita punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate deoarece pârâtul are doar dreptul,nu și obligația de a se adresa autorităților competente în acest sens. Ceea ce a reținut instanța în considerent nu are aplicabilitate în această speță.
În speță nu sunt aplicabile dispozițiile legii fondului funciar, ci temeiul acțiunii îl constituie promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare de la fila 7 dosar, care a născut obligația în sarcina vânzătorului (defuncta B. L., transmisă pârâtului moștenitor) de a încheia în viitor convenția în formă autentică.
Un prim demers în acest sens pe care promitenta vânzătoarea este acela că avea obligația de a depune toate diligențele pentru emiterea titlului de proprietate, nu să adopte timp de aproape 20 de ani o atitudine pasivă așa cum a procedat cât a trăit, iar apoi moștenitorul acesteia,mai ales în condițiile în care prețul a fost plătit,iar bunul predat în posesie promitentului cumpărător.
Singurul impediment în prefectarea în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare era acela că încă nu era emis titlul de proprietate.
Un al doilea motiv de recurs este acela că instanța a calificat greșit obligarea Comisiei Locale la punerea în posesie ca fiind capăt de cerere accesoriu acțiunii principale.
Potrivit dispozițiilor legilor fondului funciar, C. Locală, după emiterea adeverinței de proprietate, avea obligația de a trece la punerea în posesie și înaintarea documentației către C. Județeană în vederea emiterii titlului de proprietate.
Dacă C. Locală își îndeplinea atribuțiile înainte de apariția Ordinului 621/6.04.2011 care a impus pentru proprietari obligația de a executa planuri topo cadastrale, în vederea punerii în posesie de către comisiile locale,nu se impunea ca el să se adreseze instanței cu cererea ce face obiectul prezentului dosar.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Legal citat pârâtul intimat B. P., prezent în instanță a solicitat respingerea recursului ca nefundat.
Deși legal citate, ceilalți intimați nu au formulat întâmpinare.
Recursul este fondat.
În speță, pretinsul promitent-cumpărător a solicitat instanței obligarea moștenitorului pretinsei promitente-vânzătoare la a solicita punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru terenul promis, precum și obligarea comisiei locale, respectiv județene, de fond funciar, la a îndeplini aceste etape prevăzute de legea 18/1991 potrivit competențelor ce le revin.
Instanța de fond a respins acțiunea, reținând că pârâtul are doar dreptul de a se adresa autorităților de mai sus în vederea punerii în posesie și eliberării titlului de proprietate după defuncta A. Ecatrerina, întrucât dispozițiile legilor fondului funciar sunt în favoarea sa, deci nu îi creează o obligație.
Greșit instanța de fond a analizat litigiul din perspectiva reglementărilor fondului funciar, a drepturilor și obligațiilor pe care aceste reglementări le generează în raporturile dintre persoanele îndreptățite la reconstituire și autoritățile competente să realizeze procedura de reconstituire, fără a observa că litigiul este unul de drept comun, fundamentat pe un antecontract de vânzare-cumpărare pe care reclamantul pretinde că l-a încheiat cu autoarea pârâtului, B. L..
P. urmare, instanța de fond era ținută a evalua raporturile contractuale invocate de parte și efectele pe care le-a generat în privința cocontractanților, respectiv a moștenitorilor acestora.
În concret, în cauză trebuia să se analizeze convenția sub semnătură privată datată 19.11.1992 (f.7) și să se stabilească ce obligații a născut această convenție în privința semnatarei B. L. ce apare înscrisă ca promitentă-vânzătoare, respectiv în privința pârâtului, dacă este moștenitor al acesteia, obligații ce trebuiau analizate atât din punct de vedere al clauzelor expres inserate, cât și al celor subînțelese, specifice antecontractelor.
În esență, ceea ce a pretins reclamantul, ca promitent-cumpărător era obligarea moștenitorului promitentei-vânzătoare la a-și procura bunul promis prin obținerea actelor de proprietate conform legii 18/1991 (acțiune directă), precum și obligarea autorităților competente să elibereze aceste acte (acțiune oblică), astfel că instanța trebuia să verifice dacă aceste solicitări își pot găsi fundamentul în antecontractul încheiat și în legislația în materie.
Întrucât considerentele sentinței sunt străine de pretențiile deduse judecății, instanța neanalizând fondul litigiului cu care a fost investită, în baza art.312 alin3 raportat la art.304 pct.7 din Vechiul Cod de procedură civilă (și în limitele criticilor invocate, aceasta însemnând că va fi păstrată soluția dată excepției lipsei calității procesuale a terț-pârâtei), Tribunalul va admite recursul, va casa în parte sentința pronunțată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul D. M. domiciliat în com. S.,. împotriva sentinței civile nr.4139/27.09.2012 a Judecătoriei S. pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații C. ORĂȘENEASCĂ S. - P. REPREZ.LEGAL-S., jud. S., C. JUDEȚEANĂ S. - P. REPREZ.LEGAL-S., jud. S. și B. P. domiciliat în ..
Casează în parte sentința civilă și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu privire la fondul cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Februarie 2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.
Pt.jud. aflat în CM
Semnează Președintele inst.
Red V.O.D
Jud. fond C. A.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 07.03.2013
| ← Fond funciar. Decizia nr. 97/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 608/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
