Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 994/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 994/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 1044/2014
Dosar nr._ -hot.care să țină loc de act autentic-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.1044
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2014
Președinte: V. E. L.
Judecător: C. L.
Grefier: R. M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul S. V., împotriva sentinței civile nr. 994 din 21 mai 2014 pronunțată de Judecătoria F. (dosar nr._ ), pârât intimat fiind M. F. prin P..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat Patraș F. pentru reclamantul apelant și consilier juridic S. C. pentru pârâta intimată, lipsă fiind reclamantul apelant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art. 482 și art. 131 al. 1 Cod pr. civilă, în temeiul art. 132 al. 1 și 2 Cod pr. civilă, Tribunalul constată că este competent din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze pricina, având în vedere că este vorba de un apel declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de Judecătoria F. într-un dosar având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act autentic ”, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 466 alin. 1 Cod de procedură civilă și cele ale art.18 al.2 din Legea nr.2/2013 și cele ale art.7, 8 din Legea nr.76/2012.
Față de dispozițiile art. 238 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța estimează un termen de 3 luni pentru cercetarea apelului, date fiind împrejurările cauzei, părțile neavând de formulat obiecțiuni în acest sens.
Fiind întrebați și având pe rând cuvântul, apărătorii părților au arătat că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat, arătând totodată că sunt de acord ca dezbaterea cauzei să se facă astăzi, față de dispozițiile art.244 alin.3 Cod procedură civilă.
Având în vedere că părțile au declarat că nu mai au alte cereri și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 244 al. 1 Cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată, fixează termen pentru dezbateri la termenul de astăzi și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Apărătorul apelantului a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, în sensul admiterii apelului, desființării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, președintele închide dezbaterile.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
P. cererea adresată Judecătoriei F. la data de 06.02.2014 și înregistrată sub nr._, reclamantul S. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. F.-prin P., ca pe baza probatoriului ce se va administra, să se pronunțe o hotărâre, care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilului situat în mun. F., . 28, scara C, apartament 15, județul Suceava, imobil înscris în Cartea funciară nr._-C1-U31; să se constate deschisă succesiunea defunctei B. E. și vacanța succesiunii acesteia; să se constate îndeplinirea de către el, reclamantul a clauzelor decurgând din contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager încheiat la 02.04.2012 cu defuncta B. E..
A apreciat valoarea apartamentului în sumă de 55.600 lei.
In fapt, reclamantul a arătat că la data de 10.12.2013 a decedat B. E., cu care a încheiat un contract de întreținere, prin care aceasta s-a obligat să-i transmită dreptul ei de proprietate, cu dreptul de uzufruct viager asupra garsonierei situată la adresa de mai sus.
Intrucât imobilul nu era intabulat, nu a putut încheia un act sub formă autentică; formalitățile de intabulare fiind finalizate la data de 19.11.2013.
A precizat reclamantul că în toată această perioadă a întreținut-o pe pârâtă, a făcut reparațiile necesare pentru a menține locuința în stare de folosință, a achitat cheltuielile de întreținere ale imobilului, precum și obligațiile prin înmormântarea, pomenirile și toate cheltuielile rămase după deces.
In prezent, imobilul în litigiu se află în posesia sa, așa cum s-a convenit.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
In drept și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1179 N.Cod civil, art. 1138 și 1349 N.Cod proc.civ.
Legal citat, M. F.-prin P., a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, motivat de lipsa calității procesuale pasive a Municipiului F., neputând sta în instanță ca parte, precum și prematurității introducerii acțiunii, în raport de prevederile art. 1137 Cod civil.
In drept, a invocat art. 205 Cod proc.civ.
P. sentința civilă nr.994 din 21 mai 2014 pronunțată de Judecătoria F. s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului, s-a admis excepția de prematuritate, și, în consecință, s-a respins acțiunea, ca prematur introdusă.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Una dintre condițiile sine qua non, pentru ca o persoană să fie parte într-o cauză dedusă judecății, este aceea a calității procesuale - legitimatio ad cauzam, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea. Altfel spus, numai o anumită persoană poate fi reclamant(ă), respectiv pârât(ă), în cadrul raportului juridic litigios.
Condiția calității procesuale prezintă o importanță considerabilă deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care își dispută dreptul litigios( în acest sens, decizia civilă nr. 861/1978 a Tribunalului Suprem).
P. urmare, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății( calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic( calitate procesuală pasivă).
Din această perspectivă, dată fiind natura și obiectul cauzei, calitatea procesuală pasivă incumbă pârâtului.
Referitor la excepția prematurității prin raportare la dispozițiile art. 1137 din Noul Cod Civil, instanța a reținut următoarele:
Somarea succesibililor în accepțiunea art. 1137 din Noul Cod civil,se poate face numai după împlinirea termenului de un an și 6 luni de la deschiderea moștenirii, cu respectarea condițiilor expres prevăzute în cele două aliniate: notarul public a îndeplinit procedura de citare a succesibililor cunoscuți conform art. 1112 din Noul cod civil și aceștia nu și-au exprimat opțiunea; toți succesibilii cunoscuți au renunțat la moștenire; nu se cunosc alți succesibili, caz în care poate fi declarată vacanță succesorală, respectiv, . patrimoniul comunei, orașului, municipiului ( art. 1138, 1139 din Noul Cod civil).
Pe cale de consecință, neîndeplinirea acestor cerințe, conduce la reținerea excepției prematurității.
Există un moment pentru a acționa. Înainte ca acest moment să apară este prea devreme ( după ce acest moment s-a scurs, este deja prea târziu), condiții impuse, pe de o parte din nevoia proteguirii drepturilor a căror încălcare e invocată și, pe de alta, pentru descurajarea acțiunilor pur vexatorii sau cu încălcarea condițiilor suspensive( existența obligației fiind dată de îndeplinirea condiției, cu dreptul supus termenului, situație în care obligația există dar nu este scadentă). În acest sens, H., în Opere citate, vol.I, pag. 397.
Așa fiind, având în vedere și dispozițiile art.246, 247 din Noul Cod de procedură civilă, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, respectiv, a admis excepția prematurității acțiunii, sens în care a respins acțiunea ca prematur introdusă.
Împotriva sentinței civile nr. 994 din 21 mai 2014 pronunțată de Judecătoria F. a declarat apel reclamantul S. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat următoarele:
Judecarea cauzei s-a făcut fără respectarea formelor de procedură stabilite de N.C.P.C. fiind încălcate dispozițiile art.201 (2) privind comunicarea întâmpinării și acordarea temeiului legal de 10 zile pentru a putea formula un răspuns la întâmpinare, aceasta echivalând cu încălcarea dreptului la apărare consfințit prin art.13 N.C.P.C., art.24 din Constituție și art.6 CEDO.
2. Instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului F., admițând că, prin prisma obiectului cererii și a faptului că în urma defunctei B. E. nu există moștenitor în viață, calitatea procesuală revine pârâtului M. F. în calitatea sa de a culege succesiunile vacante. În mod greșit însă, prin prisma excepției prematurității invocate de pârât, instanța nu mai recunoaște această calitate și a admis excepția prematuritrății acțiunii, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art.1137 din N.C.P.C.
A precizat că, în speță, cererea de constatare a vacanței succesorale nu este o acțiune în constatare propriu-zisă, acest capăt de cerere fiind formulat în mod expres pentru asigurarea cadrului procesual pasiv pentru celelalte cereri. În calitate de reclamant, nu a invocat o problemă legată de certificatul de moștenitor sau de certificatul de vacanță succesorală, ci a solicitat să se constate dreptul său, la dobândirea imobilului, fiind în imposibilitatea perfectării actului în formă autentică dat fiind faptul că vânzătoarea a decedat.
În ce privește promisiunea de vânzare, a invocat disp.art.1669(1) N.C.C., arătând că, în speță, contractul încheiat sub semnătură privată între el și vânzătoarea B. E., trebuia autentificat în termen de 60 de zile de la data intabulării, perioadă în care vânzătoarea a decedat. Față de această situație obligația de încheiere a contractului în formă autentică trece asupra moștenitorilor, iar în lipsa acestora, singura cale legală este pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic iar dreptul la acțiune se prescrie în termen de 6 luni.
Este adevărat că art.1137 din N.C.C. și art.85 din Legea nr.36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială prevăd o procedură specială privind constatarea vacanței succesorale, la inițiativa reprezentantului statului, după expirarea termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală, procedură ce se finalizează cu eliberarea certificatului de vacanță succesorală de către notarul public.
Potrivit practicii instanțelor de judecată, constatarea existenței unei succesiuni vacante se poate face și de către instanța judecătorească, în mod direct, chiar în lipsa procedurii stabilite de art.1137 N.C.C., atunci când intervenția instanței este necesară pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Norma invocată de pârâtă prin excepția prematurității introducerii cererii are aplicabilitate în procedura succesorală notarială și face referire în mod expres la somarea succesibililor după împlinirea termenului de un an și 6 luni de la deschiderea moștenirii.
Potrivit art.34(3) instanța poate admite acțiunea chiar și înainte de împlinirea termenului, pentru a preîntâmpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar încerca-o dacă ar aștepta împlinirea termenului.
În drept, a invocat disp.art.480(3), art.466, art.479(1), art.34(3) N.C.P.C., art.1138, art.1139 și art.1179 din N.C.C.
Pârâta intimată, deși legal citată, nu a depus întâmpinare la dosar, însă, prin reprezentant, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Examinând sentința prin motivele de apel invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar, Tribunalul apreciază că apelul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
A arătat apelantul că în primul rând judecarea cauzei s-a făcut fără respectarea formelor de procedură stabilite de N.C.P.C. fiind încălcate dispozițiile art.201 (2) privind comunicarea întâmpinării și acordarea temeiului legal de 10 zile pentru a putea formula un răspuns la întâmpinare, aceasta echivalând cu încălcarea dreptului la apărare consfințit prin art.13 N.C.P.C., art.24 din Constituție și art.6 CEDO.
Această critică este neîntemeiat formulată și va fi înlăturată având în vedere cele de mai jos.
Potrivit dispozițiilor art.174 al.1 și 3 Cod procedură civilă „ Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat” iar potrivit art.175 al.1 Cod procedură civilă „ Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia”.
Apoi, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art.178 al.3 lit.a Cod procedură civilă „ Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecată”.
Cum din actele și lucrările dosarului, respectiv din încheierea de ședință a Judecătoriei F. din data de 14.05.2014, rezultă că reclamantul apelant nu a invocat neregularitatea săvârșită de instanța decurgând din nerespectarea formelor de procedură stabilite de dispozițiile art.201 Cod procedură civilă până la primul termen de judecată acordat în dosar, respectiv până la data de 14.05.2014, e evident că această neregularitate se acoperă, câtă vreme n-a fost invocată în termenul prevăzut de lege, ceea ce înseamnă, că, nu poate fi invocată direct în căile de atac.
În contextul celor de mai sus și față de cele menționate, se va respinge acest motiv de apel.
Nefondate sunt și celelalte critici aduse sentinței civile apelate.
Contrar susținerilor din apel, este a se observa că instanța de prim grad a realizat o judicioasă aplicare și interpretare a dispozițiilor art.1137 Cod civil respingând acțiunea reclamantului pe excepția prematurității introducerii acțiunii.
Adevărat că reclamantul a solicitat prin cererea de chemare în judecată și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilului situat în Mun.F. ..29 ., proprietatea defunctei B. E., dar, a formulat acest petit al acțiunii în contradictoriu cu Municipul F. prin P. și în contextul solicitării de constatare vacantă a succesiunii defunctei B. E., motivând că aceasta nu are moștenitori succesibili.
În atare situație, pentru ca judecătorul de fond să poată pronunța o hotărâre în constatarea vânzării-cumpărării imobilului din litigiu, e necesar, să se stabilească cine sunt moștenitorii defunctei B. E. pentru a se da o hotărâre în contradictoriu cu aceștia, iar în cazul în care se probează că defuncta nu a avut nici un fel de moștenitori, să se constate vacanța succesiunii sale, în condițiile art.1135 și 1137 Cod civil.
Față de cele de mai sus, întemeiat s-a apreciat de judecătorie că se impune somarea succesibililor și că această somare a succesibililor în accepțiunea art. 1137 din Noul Cod civil, se poate face numai după împlinirea termenului de un an și 6 luni de la deschiderea moștenirii, cu respectarea condițiilor expres prevăzute în cele două aliniate, respectiv notarul public să fi îndeplinit procedura de citare a succesibililor cunoscuți conform art. 1112 din Noul Cod civil și aceștia să nu-și fi exprimat opțiunea; toți succesibilii cunoscuți să fi renunțat la moștenire; nu se cunoască alți succesibili, caz în care poate fi declarată vacanță succesorală, respectiv, . patrimoniul comunei, orașului, municipiului ( art. 1138, 1139 din Noul Cod civil).
Întemeiat s-a constatat că, pe cale de consecință, neîndeplinirea acestor cerințe, conduce la reținerea excepției prematurității, întrucât există un moment pentru a acționa. Înainte ca acest moment să apară este prea devreme ( după ce acest moment s-a scurs, este deja prea târziu), condiții impuse, pe de o parte din nevoia proteguirii drepturilor a căror încălcare e invocată și, pe de alta, pentru descurajarea acțiunilor pur vexatorii sau cu încălcarea condițiilor suspensive( existența obligației fiind dată de îndeplinirea condiției, cu dreptul supus termenului, situație în care obligația există dar nu este scadentă).
Susținerile apelantului că instanța putea admite acțiunea sa, în condițiile art.34(3) și înainte de împlinirea termenului de 1 an și 6 luni, nu pot fi primite de instanța de apel.
Este a se vedea în acest sens că potrivit art.1139 al.1 Cod civil „. caz, municipiul intră în stăpânirea de fapt a moștenirii de îndată ce toți succesibilii cunoscuți au renunțat la moștenire ori, la împlinirea termenului prevăzut la art. 1.137, dacă niciun moștenitor nu este cunoscut. Moștenirea se dobândește retroactiv de la data deschiderii sale”.
Câtă vreme, reclamantul nu a indicat ce moștenitori au rămas după defuncta B. E. pentru a se dispune o hotărâre în constatarea vânzării-cumpărării imobilului din litigiu în contradicție cu aceștia, ci a arătat că după această defunctă nu au rămas moștenitori întrucât nu a fost căsătorită, și a înțeles să cheme în judecată în calitate de pârât doar M. F. prin primar și pentru a se constata vacantă succesiunea defunctei B. E., e de necontestat, că în cauză își găsesc incidența dispozițiile art.1139 și 1137 sus-citate și că, în mod just, față de aceste prevederi s-a procedat la respingerea acțiunii inițiate ca prematur introdusă, astfel încât, critica de mai sus e neîntemeiată.
În contextul tuturor celor arătate, găsind că soluția instanței de fond este legală și temeinică și că motivațiile apelantului sunt nejustificat formulate, în baza disp.art.480 Cod procedură civilă Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul S. V. CNP_, domiciliat în mun.F., ..28, ., jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr. 994 din 21 mai 2014 pronunțată de Judecătoria F. (dosar nr._ ), pârât intimat fiind M. F. prin P., jud.Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 4 noiembrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. E. L. C. L. R. M.
Red.C.L.
Jud.R. M.
Tehnored.R.M.
4 ex. 03.12.2014
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 152/2014. Tribunalul... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
