Fond funciar. Decizia nr. 1400/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1400/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 19-09-2014 în dosarul nr. 1400/2014
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1400
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19 SEPTEMBRIE 2014
PREȘEDINTE: L. A.
JUDECĂTOR: A. I. M.
JUDECĂTOR: C. L.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către reclamanții C. V., I. A., P. V., C. C. Ș., I. R. I. și C. G., împotriva sentinței civile nr. 1234 din data de 9 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. I., C. A., C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vicovu de Sus, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. G., C. A., G. L., C. I. și C. L..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat C. C., pentru reclamanții recurenți și pârâtul intimat C. I., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, o . înscrisuri de către pârâtul intimat C. I..
Apărătorul reclamanților recurenți arată că a luat la cunoștință de înscrisurile depuse la dosar de către pârâtul intimat C. I., apreciază că în cauză este lipsă de procedură cu pârâtele intimate C. I. și C. L., în ciclul procesual anterior acestea au fost citate prin publicitate și lasă la aprecierea instanței dacă citarea acestora prin afișare la ușa instanței acoperă procedura de citare.
Instanța îi aduce la cunoștință apărătorului reclamanților recurenți să procedura de citare cu pârâtele intimate C. I. și C. L. este legal îndeplinită, acestea fiind citate și prin afișare la ușa instanței.
Apărătorul reclamanților recurenți arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Pârâtul intimat C. I. arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat în cauză, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu precizarea că prin acțiunea formulată aceștia au solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 1963/1997 în sensul excluderii lui C. V. având în vedere dispozițiile deciziei nr. 11/2007 a Î.C.C.J., instanța de fond a respins acest capăt de cerere reținând că în dosarul de partaj s-a stabilit calitatea de moștenitor al autorului pârâților intimați, astfel că dispozițiile deciziei mai sus menționate nu pot fi reținute pentru că s-ar încălca dreptul de proprietate recunoscut, reclamanții recurenți au solicitat suspendarea dosarului de partaj până la soluționarea prezentului dosar, autorul pârâților intimați a renunțat expres la moștenire, astfel că se impune anularea parțială a titlului de proprietate și excluderea acestuia de pe titlu.
Precizează că autorul pârâților a obținut două adeverințe, în cauză s-a făcut o dublă reconstituire a dreptului de proprietate, iar două terenuri înscrise în titlul de proprietate nr. 3925/2007 sunt proprietate exclusivă a autorului reclamanților recurenți, C. G., cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul intimat C. I. învederează faptul că acțiunile judecătorești au început din anul 1996, în cauză există hotărâri definitive și irevocabile, autorul său a cumpărat înainte de căsătorie, în anul 1956 suprafața de 82 ari și în anul 1947 suprafața de 1,20 ha teren, suprafețe la care s-a adăugat zestrea mamei, aceste terenuri au fost înscrise în RA, autorul său nu a dus în eroare comisia locală, iar la măsurători au participat vecinii terenului, membrii comisiei locale și C. G., motiv pentru care solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În replică, apărătorul reclamanților recurenți precizează că prin sentința de partaj s-a reținut că autorul pârâtului intimat a fost înzestrat cu suprafața de 1.04 ha, iar inginerul de la primărie, în dosarul penal, a recunoscută că s-a făcut o dublă reconstituire.
Declarând dezbaterile închise,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată:
Prin adresa Tribunalului Suceava nr._, înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 17.04.2012, sub același număr, s-a înaintat instanței dosarul cu numărul de mai sus, întrucât prin decizia nr.497/12.03.2012 a Tribunalului Suceava, secția civilă s-a casat sentința civilă nr.1294/29.03.2011 a Judecătoriei Rădăuți și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 3.12.2009 sub nr._, reclamanții C. V., I. A., P. V., C. G., C. C. Ș. și I. R. I., în contradictoriu cu pârâții C. G. a V., C. I., C. A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vicov de Sus și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava au solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr.1963/1997 în sensul excluderii lui C. V. de pe acest titlu ca renunțător expres al drepturilor succesorale după autorii I. și A. C. și anularea procesului-verbal de punere în posesie și implicit a titlului de proprietății nr.3925/2007 eliberat după numiții C. V. și Z., în sensul indicării cu exactitate a amplasamentului acestora ca vecinătăți.
În motivare au arătat că au solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr.1963/1997, în sensul excluderii lui C. V. pe acest titlu deoarece la data decesului autorilor I. și A. C., acesta a renunțat în mod expres la succesiune după aceștia și astfel potrivit deciziei nr.11/5.02.2007 a ÎCCJ București, cel care a renunțat expres la succesiune nu mai poate pretinde nici un drept după aceeași autori în condițiile Legii nr.18/1991.
Prin acțiunea civilă ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Rădăuți, descendenții lui C. V. au încercat constatarea nulității absolute a declarației de renunțare nr.2790/27.12.1971 dată de autorul acestora cu ocazia dezbaterii succesiunii după C. I., ocazie cu care s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.609/1971. Acțiunea a fost respinsă definitiv și irevocabil, renunțarea rămânând valabilă în ceea ce privește acceptarea succesiunii, în acest sens depunându-se copii după sentința civilă nr.5826/2008 a Judecătoriei Rădăuți. Aceeași situație vizează și moștenirea după defuncta C. A., decedată la 1.08.1978 și asupra căreia același autor al pârâților C. V. a renunțat expres la succesiune.
În ceea ce privește titlul de proprietate nr.3925/2007, acesta a fost întocmit cu nerespectarea legii de către reprezentanții comisiei locale care deși inițial au fost înștiințați de autorul lor că descendenții lui C. V. vor încerca în mod abuziv să le fie trecute parcelele, în sensul că se vor trece parcele cu vecinătăți care în mod normal sunt în extravilan cu vecinătăți din intravilan și care se suprapun peste parcelele înscrise în titlul de proprietate nr.1963/1997 la poziția extravilan, respectiv suprafața de 5.200 mp și cu . mp în intravilan.
Reclamanții au mai precizat că în altă ordine de idei, conținutul adeverințelor nr.1282/1996, nr.1267/1997 și nr.1359/2007 din care rezultă că autorul pârâților C. V. a dus în eroare comisia locala de fond funciar și deși acesta avea rol separat în registrul agricol a obținut două adeverințe de proprietate, drept pentru care acesta figurează în cele două titluri de proprietate nr.1963/1997 și nr.3925/2007.
Prin întâmpinare, pârâții C. I. și C. A. au invocat excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr.4623/22.11.2007 a Judecătoriei Rădăuți, menținută prin decizia civilă nr.923/17.04.2008 a Tribunalului Suceava, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii, întrucât reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza evidențelor registrului agricol în perioada 1959-1963. Se mai precizează că terenul menționat în titlul de proprietate nr.3295/2007 a fost dat cu titlu de zestre părinților lor C. V. și Z., anterior preluării terenului la CAP, efectuându-se și un act de partaj voluntar sub nr._/29.10.2007.
Ceilalți pârâți nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.1294/29.03.2011 a Judecătoriei Rădăuți a fost respinsă acțiunea, împotriva acestei soluții formulând recurs reclamanții.
Prin decizia nr.497/12.03.2012 a Tribunalului Suceava, secția civilă a fost admis recursul, s-a casat sentința mai sus-arătată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. S-a reținut că în cauză nu este dată excepția autorității de lucru judecat impunându-se pronunțarea asupra fondului cauzei sub toate aspectele.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Rădăuți.
Prin sentința civilă nr. 1234 din data de 9 aprilie 2014, Judecătoria Rădăuți a respins acțiunea având ca obiect anulare parțială titlu de proprietate, formulată de reclamanții C. V., I. A., P. V., C. G., C. C. Ș. și I. R. I., în contradictoriu cu pârâții C. I., C. A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vicov de Sus și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. G., C. A., G. L., C. I. și C. L..
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
După defuncții C. I. și A. s-a reconstituit dreptul de proprietate descendenților de gradul I, C. V., C. I. și C. G., cu privire la suprafața totală de 1 ha și 5790 mp teren, conform titlului de proprietate nr.1963/1997, la baza reconstituirii dreptului de proprietate stând evidențele registrului agricol pe perioada nr.1559-1963.
Potrivit titlului de proprietate nr.3925/2007 s-a reconstituit dreptul de proprietate defuncților C. V. și C. Z., cu privire la suprafața totală de 2 ha și 1500 mp teren pe raza or. Vicovu de Sus. La baza reconstituirii dreptului de proprietate au stat înscrierile din registrul agricol pe anii 1959-1963 în care acești defuncți erau înscriși cu suprafața totală de 2,22 ha teren, iar prin sentința civilă nr.2553/26.06.1992 a Judecătoriei Rădăuți li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 1,20 ha teren arabil pe raza or. Vicovu de Sus.
În prezenta cauză s-a invocat împrejurarea că defunctul C. V. a renunțat în mod expres la succesiune și astfel nu mai poate pretinde nici un drept după autorii C. I. și A., astfel cum s-a stabilit prin decizia XI din 5.02.2007 a ÎCCJ București, însă instanța a reținut că prin sentința civilă nr.770/21.02.2011 a Judecătoriei Rădăuți rămasă irevocabilă, s-a soluționat acțiunea de partaj succesoral după defuncții C. I. și A., stabilindu-se calitatea de moștenitori a defuncților și a defunctului C. V., precum și masa succesorală cu privire la terenurile menționate în titlul de proprietate nr.1963/1997, s-a admis cererea de raportare a înzestrărilor, fiind obligați moștenitorii defunctului C. V. să aducă la masa de împărțit suprafața de 1,04 ha teren evidențiată în titlul de proprietate nr.3097/1999 și s-a constatat că suprafața de 2200 mp teren intravilan, înscrisă în titlul de proprietate nr. 1963/1999, este proprietatea exclusivă a defunctului C. G.. Astfel, în această cauză, s-a stabilit calitatea de moștenitori și componența masei succesorale apreciindu-se în acea cauză că nu s-a putut reține incidența deciziei nr. XI din 5.02.2007 a ÎCCJ București întrucât s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice și s-ar aduce o gravă atingere raporturilor juridice de proprietate care trebuie să se bucure de stabilitate. S-a mai arătat că titlul de proprietate nr.1963/1999 constituie „bun” în înțelesul art.1 din Protocolul 1 la CEDO și a intrat în circuitul civil.
Astfel, instanța a reținut că a fost tranșată în mod irevocabil calitatea de moștenitori ai defunctului C. V. după autorii săi C. I. și A. și componența masei succesorale.
În ceea ce privește procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate nr.3925/2007 cu privire la amplasamente și vecini, reclamanții nu au făcut dovada celor susținute, simpla declarație a numitului P. V. dată în fața organelor de urmărire penală, că din neglijență a pus în posesie cu anumite suprafețe de teren menționate în titlul de proprietate arătat, nefiind suficientă pentru a face dovada nevalabilității titlului de proprietate.
Prin prisma acestor considerente, instanța a constatat că în cauză nu este dat nici un motiv de nulitate în ceea ce privește cele două titluri de proprietate, și în consecință a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții prin care au arătat următoarele:
Prin acțiunea inițială au solicitat instanței anularea parțială a T.P. 1963/97 în sensul excluderii lui C. V. de pe acest titlu cu motivarea că acesta a renunțat în mod expres la succesiunea autorilor I. și A. C., având în vedere și dispozițiile deciziei nr. 11/2007 a Î.C.C.J. București.
Instanța de fond a apreciat că nu se impune a fi admis acest capăt de cerere atâta timp cât prin sentința civilă nr. 770/2011 a Judecătoriei Rădăuți s-a soluționat partajul după defuncții C. I. și A., stabilindu-se astfel că și autorul pârâților a avut calitatea de moștenitor după acești autori, astfel că dispozițiile acestei decizii a I.C.CJ. nu au putut fi reținute pentru că s-ar fi adus o atingere gravă raporturilor juridice de proprietate, care trebuie să se bucure de stabilitate.
Nu au înțeles ce a vrut instanța de fond să spună cu această remarcă, însă au dorit să precizeze că atât dosarul de partaj, cât și acest dosar unde au solicitat constatarea nulității parțiale, au fost pornite odată, această cauză având ghinionul să se afle încă pe rolul instanțelor ca urmare a unei rejudecări, celălalt dosar de partaj definitivându-se .
Faptul că în dosarul de partaj s-a împărțit o masă succesorală și prin aceasta s-ar fi recunoscut o calitate de moștenitor, nu au crezut că poate constitui un argument în a ignora dispozițiile unei decizii a I.C.CJ..
Acolo s-a făcut partajul pentru că autorul pârâților nu a fost înlăturat de pe titlu și instanța trebuia în acele condiții să se pronunțe, dar asta nu înseamnă că acea decizie a I.C.C.J. nu operează și că autorul pârâților nu poate fi înlăturat de pe acel titlu.
Deci practic, autorul pârâților a renunțat expres la moștenire, pârâții au încercat să constate nulitatea absolută a declarației de renunțare și nu au reușit (ds._ ), dar cu toate acestea s-a recunoscut o calitate de moștenitor, la care s-a renunțat de către autorul pârâților, prin simplul fapt că acesta a figurat pe acest titlu de proprietate și că s-a realizat un partaj, partaj unde ei la un moment dat au cerut să fie suspendat până la soluționarea acestei cauze de anulare titlu, dar nu li s-a aprobat.
Chiar dacă s-a pronunțat o hotărâre de partaj, înlăturarea de pe titlu a autorului pârâților, putea duce ulterior la revizuirea dosarului de partaj, astfel că nu ar fi existat nici o problemă. Faptul că dosarul de partaj a fost definitivat mai rapid, nu înseamnă că poate anula efectele renunțării exprese a autorului pârâților și nici dispozițiile deciziei I.C.C.J.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, instanța a apreciat că nu au făcut dovada celor susținute, considerând că simpla declarație a numitului P. V. că din neglijență a pus în posesie anumite suprafețe de teren, nu a fost suficientă.
Or, așa cum au arătat și prin acțiune, dar și cu ocazia concluziilor scrise, autorul lor, în timpul vieții a atras în nenumărate rânduri atenția celor din comisia de fond funciar Vicov de Sus că se încearcă de către pârâți să li se treacă anumite parcele, au făcut trimitere la cele 3 adeverințe din care a rezultat că autorul pârâților a dus în eroare comisia și a obținut două adeverințe, drept pentru care acesta figura atât pe titlul 1963/97, cât și în titlul 3925/2007 și nu în ultimul rând au făcut trimitere la acel dosar penal unde inginerul de la primăria Vicov de Sus a recunoscut ilegalitățile comise.
Prin urmare, au fost argumente suficiente care să fi dus la admiterea și acestui capăt de cerere.
Față de aceste aspecte, au considerat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, au solicitat admiterea recursului, în principal modificarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii, iar în subsidiar, având în vedere că nu a fost cercetat fondul în funcție de probatoriul administrat, să se dispună casarea în totalitate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pârâtul C. V. I. a formulat întâmpinare prin care a arătat următoarele:
În primul rând, a dorit să demonstreze ca suprafețele de teren ce se găsesc pe titlu de proprietate nr. 3925/2007 au fost cumpărate de tatăl său C. I. V. înainte si după căsătorie, respectiv: 1.20 Ha in anii 1947 si 82,28 ari in anii 1956 (a anexat copii) la care se adaugă mica zestre a mamei sale cu care s-au înscris in C.A.P in anii 1962.
In concluzie, tatăl său nu a fost înzestrat de către părinții lui si bunicii pârâtului C. T. I. si A., iar suprafețele din titlul de mai sus menționat au aparținut părinților săi C. I. V. si Z..
Reclamanții au mai arătat ca autorul pârâților, adică tatăl său C. I. V. a dus in eroare comisia când s-a măsurat pentru titlul nr. 39/25 din 2007. Total neadecvat deoarece tata a decedat la 02.07.2002, iar mama la 04.05.2005
Așa ca doi ani mai târziu in 2007 frații I., A. si G. au cerut primăriei Vicovu de Sus sa li se facă titlul pentru a se partaja pământul părintesc.
S-a mai arătat de către reclamanți ca inginerul P. V. ar fi pus in posesie niște suprafețe din neglijentă. Total neadevărat deoarece poziția suprafețelor, cât si proprietarii au fost stabilite de o comisie formata din cetățeni de încredere numiți din partea primăriei care au cunoscut exact suprafețele și proprietarii dinainte de C.A.P care au participat la măsurătoare împreună cu vecinii terenului.
Așa ca domnul inginer nu poate răspunde decât de evaluarea cadastrala a terenului ce i-a fost indicat de comisie.
In ceea ce privește partea ce i se cuvenea tatălui său din partea părinților lui C. T. I. si A., acțiunile judecătorești au început încă din anii 1996 când frații tatălui, I. si G., au contestat dreptul fratelui lor C. I. V. la partaj. Contestații care au fost respinse irevocabil prin decizia numărul_ in urma căreia trebuia sa urmeze o acțiune civila de partaj succesoral.
Ghinionul lor a fost ca tata s-a îmbolnăvit si a căzut la pat iar ei, urmașii lui, munceau în străinătate.
In acel timp reclamantul C. I. G., anticipând ca in cazul ca tata va muri, ei urmașii vor cere partea ce i s-ar fi cuvenit. Atunci când s-a măsurat pentru titlul de proprietate nr.1963/1998 a recurs la următoarea strategie: a aranjat cu inginerul P. L. ca . „La S." sa fie cotata la 22ari, asta deoarece in anii 1957 bunicul său C. T. I. a cumpărat o . in extravilan „B." si era trecut in registrul agricol de la primărie.
După decesul părinților săi in 2006, unchiul său C. I. G. a făcut un partaj voluntar oferindu-i o suprafața de 9.5 ari (in loc de 53 ari) asta in schimbul acceptului său de a renunța la ce i se cuvenea tatălui, C. I. V., deoarece nu a fost de acord ca unchiul său să deschidă acțiune judecătoreasca. A adus doi martori S. E. si S. M. (sora si nepoata), care au jurat ca reclamantul a cumpărat 22 ari in anii 1957.
Mai târziu, la un alt proces, a mai adus încă doi martori I. G. si C. G. (cumătrul si nepot) care la fel au declarat același lucru. Dar nici unul din cei patru nu au specificat poziția intravilan sau extravilan in schimb legiuitorul l-a acceptat pe reclamant cotându-l intravilan.
A fost nedumerit întrebându-se de ce unchiul său nu a motivat același lucru atunci când s-a judecat cu tatăl său. Supărat fiind, chiar in preziua ultimului recurs al dosarului de partaj nr._ de la Tribunalul Suceava, a mers la un cetățean mai in vârsta P. P., care trăia in vecinătatea acelei parcele și povestindu-i cele de mai sus a rămas foarte mirat spunându-i ca acea parcelă are cel puțin 26 ari si este pământ strămoșesc, ca să se convingă de adevăr a cumpărat o ruleta de 50 metri si împreuna cu fiii săi a măsurat . ari, după care a făcut o schița care a prezentat-o a doua zi la procesul recurs de la Suceava.
Din păcate nu i s-a luat in considerare pentru ca nu este specialist in cadastru. Când s-au ținut procesele dosarului_ la Judecătoria Radauti nu a putut fi prezent din motive de sănătate. Și-ar dori sa poată aduce niște martori si sa poată face o expertiza pentru acele parcele ca sa demonstreze rudelor sale cu care se judecă, minciuna cu care l-au purtat pe drumuri 8 ani de zile.
A solicitat ca instanța să trimită cauza sa trimită cauza spre rejudecare.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9, 3041 din vechiul Cod de procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, tribunalul reține următoarele:
În mod corect, prima instanță s-a raportat la litigiul anterior, având ca obiect partaj succesoral, soluție rămasă irevocabilă, în care s-a tranșat calitatea de moștenitori, masa succesorală, etc.
Astfel, s-a recunoscut calitatea de moștenitor pentru numitul C. V., în prezent decedat. Prin decizia de recurs, pronunțată în dosarul de partaj, s-au reținut expres următoarele:
„Este adevărat că reclamantul C. I. G., cât și pârâtul C. V. (decedat în cursul judecății) au renunțat la moștenirea părinților lor, iar prin decizia nr. XI din 5 februarie 2007 a Î.C.C.J. s-a statuat că beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii conform art. 8 și 13 al. 2 din Legea nr. 18/1991, numai moștenitorii care au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 Cod civil, iar nu și cei care au renunțat la succesiune.
Însă, titlul de proprietate nr. 1963/26 martie 1999 invocat de reclamant ca temei al admiterii acțiunii constituie un „bun” în înțelesul al. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a intrat în circuitul civil încă de la data emiterii sale, respectiv 26 martie 1999.
Prin urmare, tribunalul apreciază că în cauză nu se poate reține incidența Deciziei nr. XI din 5 februarie 2007 a Î.C.C.J., întrucât s-ar încălca principiul securității raporturilor juridice și s-ar aduce o gravă atingere raporturilor juridice de proprietate care trebuie să se bucure de stabilitate”.
Astfel, în litigiul anterior s-a înlăturat în mod irevocabil, aplicabilitatea deciziei nr. XI/2007, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Rezultă astfel că acest aspect nu poate fi reținut în prezenta cauză.
Autoritatea de lucru judecat operează nu doar ca excepție, ci și ca prezumție în plan probator, în sensul că aspectele tranșate irevocabil nu pot fi repuse în discuție.
Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat constă, pentru partea care a câștigat, în posibilitatea de a reitera dreptul său într-un litigiu ulterior.
Efectul negativ al autorității de lucru judecat constă, pentru partea care a pierdut, în imposibilitatea de a se prevala de pretențiile sale într-un dosar ulterior.
Autoritatea de lucru judecat, ca prezumție, a fost evidențiată și în jurisprudența CEDO, fiind privită ca o componentă a principiului securității raporturilor juridice (cauza A. contra României, cauza A. contra României).
Deci, în speță, nu se poate reanaliza renunțarea din partea lui C. V., nici aplicabilitatea deciziei nr. XI/2007, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recurenții invocă durata celor două procese, irelevantă, față de cele arătate mai sus, că s-a respins cererea de suspendare a judecății în dosarul de partaj, care nu face obiectul prezentei cauze.
În ceea ce privește al doilea capăt de cerere, reclamanții nu au dovedit neregularitățile invocate, privitoare la titlul de proprietate nr.3925/2007 și procesul-verbal de punere în posesie aferent.
Cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească, ceea ce semnifică faptul că sarcina probei revine reclamanților.
Reclamanții contestă amplasamentul înscris în respectivul proces-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate, însă nu au dovedit neregularitățile invocate.
Se impunea o probă tehnico-științifică, care să emane de la un specialist autorizat, expert, pentru verificarea amplasamentului, a vecinătăților, etc.
În mod corect reclamanții au solicitat o asemenea probă (f.56, judecătorie). Prima instanță a încuviințat-o, însă ulterior reclamanții au renunțat la această probă (f.66, judecătorie).
În lipsa acestei probe, corect a reținut prima instanță că sunt insuficiente declarația martorului P. V. și celelalte argumente, reiterate în cererea de recurs.
În consecință, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Se va respinge cererea pentru cheltuieli de judecată, formulată de C. I., ca nefondată, nedovedindu-se existența și cuantumul acestora.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamanții C. V., domiciliată în Vicovu de Sus, .. 514, jud. Suceava, I. A., domiciliată în C., .-28, ., domiciliată în Vicovu de Sus, cartier Bivolărie, nr. 352A, jud. Suceava, C. C. Ș., domiciliată în Vicovu de Sus, cartier Bivolărie, nr. 352, jud. Suceava, I. R. I., domiciliată în Vicovu de Sus, nr. 1144, jud. Suceava și C. G., domiciliată în Vicovu de Sus, .. 45, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1234 din data de 9 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. I., domiciliat în Vicovu de Sus, cartier P., nr. 145, jud. Suceava, C. A., domiciliată în ., C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vicovu de Sus, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. G., domiciliată în Vicovu de Sus, .. 516, jud. Suceava, C. A., domiciliată în ., jud. Suceava, G. L., domiciliată în Suceava, ., ., C. I. și C. L., domiciliate în Vicovu de Sus, .. 516, jud. Suceava și prin afișare la ușa instanței, ca nefondat.
Respinge ca nefondată cererea intimatului C. I. de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 19 septembrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. A. A. I. M. C. L.
Grefier,
S. A.-M.
Red. A.I.M.
Judecător fond V. L.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./09.10.2014
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 897/2014.... → |
|---|
