Întoarcere executare. Decizia nr. 734/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 734/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-09-2014 în dosarul nr. 734/2014
Dosar nr._ întoarcere executare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 734/2014
Ședința publică de la 12 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. D.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către pârâta B. E. L.-Rădăuți, ., jud Suceava, împotriva hotărârii civile nr. 6088/13.12.2013, pronunțată de Judecătoria Suceava, intimată fiind reclamanta S. C. M. SA – S. M. Iași-Iași, ., . Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se prezintă soțul apelantei pârâte, numitul B. C. care înmânează instanței procură judiciară.
Instanța constată că procura depusă la dosar de numitul B. C. este un înscris sub semnătură privată, nefiind autentificată de notarul public, astfel încât nu dă dreptul la reprezentare în instanță, însă având în vedere că prin cererea de apel apelanta nu a solicitat judecata în lipsă, interpretează înscrisul sub semnătură privată intitulat „procură judiciară” ca reprezentând cerere de judecată a cauzei în lipsă.
Instanța constată că prin cererea de apel și prin întâmpinare părțile au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și, în temeiul art.482 raportat la art. 254 alin.1,2 Noul Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri.
În temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și față de solicitarea de judecată a cauzei în lipsă, având în vedere și dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava și înregistrată sub nr._ din 21.06.2013, reclamanta Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București – S. M., în contradictoriu cu pârâta B. E. L., a solicitat restabilirea situației anterioare executării sentinței civile nr. 2716/18.12.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în ds. nr._/86/2012 desființată prin Decizia civilă nr. 512/09.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în ds. nr._/86/2012, în sensul de a obliga pârâta la restituirea sumei de 3.058,41 lei reprezentând 2852 lei drepturi bănești și la plata sumei de 9,41 lei diferența de inflație calculată începând cu data achitării și până la data introducerii acțiunii din 18.06.2013, plata diferenței ce rezultă din actualizarea sumei de 2861,41 lei cu indicele de inflație de la data introducerii acțiunii până la data efectivă a plății.
Reclamanta a mai solicitat cheltuieli de judecată în sumă de 197 lei din care 194 lei taxa judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 2716/18.12.2012, pronunțată în ds. nr._/86/2012 Tribunalul Suceava a admis cererea reclamantei și a obligat unitatea să achite suma echivalentă cu de două ori salariul mediu net pe economie, din luna ianuarie a anului 2010 actualizată în funcție de indicele de inflație de la data efectuării plății.
Împotriva acestei sentințe Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București a declarat recurs soluționat de Curtea de Apel Suceava prin decizia nr. 512/09.04.2013, pronunțată în ds. nr._/86/2012.
Instanța de recurs a admis recursul împotriva sentinței nr. 2716/18.12.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava și a modificat în totalitate sentința recurată, în sensul că a respins acțiunea ca nefondată.
Fiind executorie de drept, la solicitarea pârâtei B. E. L. Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București a respectat dispozitivul sentinței civile nr. 2716/18.12.2012 a Tribunalului Suceava și a achitat pârâtei suma de 2852 lei, reprezentând suma echivalentă cu de două ori salariul mediu net pe economie, din luna ianuarie a anului 2010 actualizată în funcție de indicele de inflație de la data efectuării plății.
Ca urmare a desființării în totalitate a titlului executoriu-sentința civilă 2716/18.12.2012 cu actul nr. A.1._ din 24.04.2013 a fost notificată pârâta B. E. L. în vederea restituirii sumei de 2852 lei reprezentând suma echivalentă cu de două ori salariul mediu net pe economie, din luna ianuarie a anului 2010 actualizată în funcție de indicele de inflație de la data efectuării plății.
Potrivit Borderoului de calcul suma echivalentă cu de două ori salariul mediu net pe economie, din luna ianuarie a anului 2010 este de 2852 lei.
A mai arătat că restabilirea situației anterioare are loc prin restituirea sumei achitată în baza dispozițiilor titlului desființat în parte, actualizată la data plății efective în raport de indicele de inflație, care până la data introducerii acțiunii este în sumă de 2861,41 lei potrivit adresei F1.2/_12, de actualizare a debitului, urmând a fi actualizată în funcție de rata inflației până la data achitării efective a debitului.
Motivele pentru care se impune întoarcerea executării constau în faptul că hotărârea în baza căreia s-a făcut executarea a fost cu execuție vremelnică fiind desființată după admiterea căii de atac de retractare cu schimbarea soluției prin respingerea acțiunii reclamantului pârât, rămânând astfel irevocabilă fără a se dispune restabilirea situației anterioare. Un alt motiv este faptul că, până la data introducerii acțiunii pârâta nu a restituit debitul.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 722, 723 Noul Cod procedură civilă, art. 1516, 1530,1531, 1535, 1536 N.C.C., 453, 223 C.C.P.C.
În dovedirea acțiunii reclamanta a anexat în copie, înscrisuri.
Legal citat, pârâta B. E. L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, raportat la art. 163 Cod procedură civilă coroborat cu art. 166 Cod procedură civilă.
Astfel, prin acțiunea înregistrată sub nr._ Tribunalul Suceava a soluționat cauza judecării și a obligat SNCFR Marfa SA București să plătească reclamantelor B. E. L., P. L. și Daschevici L., plăți compensatorii ce reprezintă șase salarii de baza brute negociate raporta la salariile de bază încasate de fiecare reclamant în parte la data încetării CIM și cele 2 salarii primite de reclamante la conciliere.
De asemenea, a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune raportat la art. 268 alin. 1 lit. e Codul Muncii întrucât termenul de 6 luni prev. de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii este aplicabil în toate cazurile în care se solicită executarea unor clauze din CCM, cu excepția acelor clauze care reglementează drepturi salariale ce sunt supuse termenului de prescripție de trei ani așa cum rezultă din decizia de concediere nr. I.B.1/1065 din data de 3.03.2010.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca nefondată a cererii ce are ca obiect obligarea sa la plata sumei de 3058,41 lei deoarece aceste drepturi salariale au fost pronunțate în ds. nr._/86/2012 de Tribunalul Suceava care a dispus ca pârâta să achite suma de 2852 lei. Curtea de Apel Suceava a admis recursul dar nu a dispus obligarea la restituirea sumei primite de la SNCFR M. SA.
La data de 7.11.2012 a înregistrat pe rolul Tribunalului Suceava cererea cu nr._/86/2012 și a chemat în judecată pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București – S. M. Iași, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la plata indexată, cu titlu de daune a sumei ce reprezintă suma egală cu de două ori salariu mediu net pe economie din luna ianuarie a anului 2010 lună în care s-a efectuat concedierea, de 2852 lei. Această sumă a fost acordată potrivit dispozițiilor art. 7 lit. a din OG nr. 9/2010 ca urmare a concedierii colective, drepturi ce au fost suportate din bugetul de asigurări sociale. La data de 16 octombrie 2010 prin Decizia civilă nr. 2179 a Curții de Apel Suceava a recunoscut reclamantelor și dreptul de a primi diferența dintre sumele prevăzute în deciziile de concediere și sumele prevăzute de art. 80 alin. 2 a CCM.
S-a mai arătat că în cursul lunii noiembrie Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București a acordat cele 6 salarii câștigate în instanță ce reprezintă salariile prevăzute în CCM la nivel de ramură transporturi ce au fost date din bugetul C. M. din care le-a reținut cele două salarii medii nete pe economie în valoare de 2852 lei conform Ord. nr. 9 din anul 2010 ce le-au fost date din bugetul de asigurări sociale nu de C. M.. Ca urmare a sentinței civile nr. 2716 din 18 decembrie 2012 a Tribunalului Suceava pârâta a fost obligată să achite suma egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului 2010 echivalentă din luna ianuarie a anului 2010. După pronunțarea sentinței Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București – S. Iași a achitat suma de 2852 lei ce reprezintă de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului 2010.
În dovedire, a depus o . înscrisuri.
Reclamanta Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor și a apărărilor pe fondul cauzei.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat consideră că nu este legală, întrucât în prezenta cauză nu este îndeplinită condiția triplei identități de obiect, părți și cauză prev. de art. 431 al.1 din NCPC.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, consideră că nu este legală, motivat de faptul că hotărârea în baza căreia s-a făcut executarea - sentința civilă nr. 2716/18.12.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în ds. nr._/86/2012, definitivă și executorie prin efectul legii, a fost desființată prin decizia civilă nr. 512 din 09.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava.
Fiind executorie de drept, la solicitarea pârâtei Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București a respectat dispozitivul sentinței civile nr. 2716/18.12.2012 a Tribunalului Suceava și a achitat pârâtei drepturile câștigate la fond.
Prin urmare, cauza are ca obiect întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare și este supusă termenului de prescripție de 3 ani termen care nu s-a împlinit .
De asemenea, a arătat că susținerile pârâtei sunt total nefondate .
În motivare, a arătat că instanța de recurs a admis recursul formulat de Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București – S. M. și a respins acțiunea reclamantei pârâte, rămânând astfel irevocabilă fără însă a se dispune restabilirea situației anterioare.
Dispozițiile art. 632 N.C.P.C. statuează că, executarea silită se poate efectua numai în baza unui titlul executoriu și constituie titlu executoriu hotărârile definitive precum și oricare alte hotărâri sau înscrisuri care potrivit legii pot fi puse în executare.
Potrivit dosp. Art. 424, 433, 434,435, 428 N.C.P.C. doar hotărârile judecătorești au putere executorie, forță probantă, sunt obligatorii, produc efecte și sunt opozabile oricăror terțe persoane.
În cauză, potrivit prevederilor art. 448 N.C.P.C. sunt executorii provizoriu de drept hotărârile primei instanțe în cazul plății salariilor sau a altor izvoare din raporturi juridice de muncă.
Prin sentința civilă nr.6088/2013 pronunțată de Judecătoria Suceava, prima instanță a admis cererea având ca obiect „întoarcere executare”, formulată de reclamanta Societatea Națională de Transport Feroviar de M. „C. M.” S.A. București – S. M., în contradictoriu cu pârâta B. E. L. .
A obligat pârâta la restituirea sumei de 2852 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data efectuării plății de către reclamantă până la data restituirii efective.
A obligat pârâta la plata sumei de 197 de lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2716 din data de 18.12.2012 a Tribunalului Suceava (dosar nr._/86/2012) societatea reclamantă în prezenta cauză a fost obligată să plătească prezentei pârâte suma echivalentă cu de două ori salariul mediu net pe economie, din luna ianuarie a anului 2010, actualizată în funcție de indicele de inflație de la data plății.
Fiind executorie, societatea a individualizat și a efectuat plata sumelor potrivit sentinței amintite, respectiv suma de 2852 de lei.
Ulterior efectuării plății, a fost soluționat recursul declarat împotriva sentinței nr. 2716/2012 a Tribunalului Suceava, iar Curtea de Apel Suceava a dispus, prin decizia nr. 512/09.04.2013, respingerea acțiunii ca nefondată.
Nemaiexistând temei pentru suma ce deja fusese achitată, această sumă apare ca o plată nedatorată, raportat la decizia mai sus menționată, astfel încât, prima instanță a constatat că sunt incidente în cauză disp. art. 1341 noul cod de procedură civilă, potrivit cu care „cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire,” și art. 1635 - „restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.”
Raportat la aceste dispoziții normative, față de situația de fapt mai sus reținută, prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la restituirea sumei de 2852 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data efectuării plății de către reclamantă până la data restituirii efective.
Totodată, având în vedere disp. art. 453 alin. 1 noul cod de procedură civilă, prima instanță a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 197 de lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta B. E. L..
În motivare a arătat că la data de 8 martie 2010 prin Decizia de Concediere nr.IB1/1065/5.03.2010 încetează Contractul individual de munca din inițiativa angajatorului SNCFR Marfa,pentru motive ce nu tin de persoana sa,ca urmare a concedierii colective. În urma concedierii prin Ordonanța guvernului nr.9/2010 si HG. 155/2010 a beneficiat si primit din Bugetul Asigurărilor Sociale o suma egala cu de doua ori salariu mediu net pe economie din luna ianuarie 2010,care a fost in valoare de 2852 lei,suma primita conform Borderoului de cârduri si ordinului de plata către Bancpost la data de 30 martie 2010 pe care le anexam in copie.
Conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel de ramura Transportatori,la art.80 alin. 1,avea dreptul la sase salarii de baza brute negociate.Prin Sentința Civila nr.1684 din 28 ianuarie 2012,dosar nr._ Tribunalul Suceava Hotărăște ca SNCFR Marfa sa ne plătească diferența dintre cele sase salarii de baza brute negociate si contravaloarea celor doua salarii medii nete pe economie aferente lunii ianuarie 2010 încasate la concediere.
La data de 18 decembrie 2012 in sentința nr.2716 din dosar_/86/2012Tribunalul Suceava admite acțiunea si obliga parate S. C. Marfa sa plătească 2852 lei ce reprezinte suma egala cu de doua ori salariu mediu net pe economie conf. OG 9/2012,suma actualizata in funcție de indicele de inflație de la data efectuării platii. Suma de 28521ei a fost achitata de S. C. Marfa conform cuponului mandat nr._.La primirea acestei sume au considerat ca intre ei si S. C. M. conflictul sa stins,insa la recursul formulat de SNCFR MARFA SA in dosar_/86/2012 impotriva Sentinței Civile nr.2716 din 18.12.2012 a Tribunalului Suceava a anexat o . înscrisuri ce reprezinte sumele ce au fost plătite tuturor salariaților concediați la 8 martie 2010,sume ce au fost achitate din asigurările sociale nu de SNCFR Marfa la date de 30.03.20l0.Rau voit SNCFR Marfa a arătat in recurs ca a incasat de doua ori salarii compensatorii deoarece nu scade din lista de plată ce anexată la dosar.Nu a cerut nimic din ceea ce nu îi este cuvenit dupa 25 de ani de munca asa cum a arătat S. C. Marfa. Curtea de Apel prin Decizia nr.512 din dosar_/86/212 modifica in totalitate Sentința Tribunalului fara drept de recurs.
In concluzie, a primit din bugetul Asigurărilor Sociale suma de 2852 lei conform OG 9/2010 si HG 155/2010 adică 2 salarii medii pe economie urmare a concedierii colective.
In cursul luni noiembrie SNCFR Marfa a plătit cele 6 salarii brute conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel de ramura Transportatori ,la art.80 alin. 1.
S. C. Marfa nu a respectat corect nici Decizia Tribunalului Suceava prin Setinta nr.2716 din dosar_/86/2012 unde este stipulat ca suma de 28521ei trebuia actualizata in funcție de indicele de inflație de la data efectuării platii, asa cum dumnealor cer acum impreuna cu cheltuieli de judecata.
În dovedire a depus înscrisuri ( filele7-21 dosar).
Legal citată intimata reclamantă a formulat întâmpinare ( filele31-32) prin care a solicitat respingerea apelului ca netemeinic și menținerea sentinței civile nr.6088/2013 a Judecătoriei Suceava ca fiind legală și temeinică.
În apărare a arătat că potrivit disp. art. 478 corob. cu disp. art. 479 N.C.P.C., părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare si dovezi decât cele invocate la prima instanța, or in cauza apelanta aduce in fata instanței de apel chestiuni noi care nu au fost invocate la fond si care nu au legătura cu prezenta cauza.
Cauza supusa judecații are ca obiect întoarcerea executării silita si restabilirea situației anterioare in temeiul disp. art. 722, 723 Noul Cod de Procedura Civila iar motivele paratei apelante privind sumele la care a fost obligată se referă la dosarele deja soluționate de către instanțele de judecată și nu fac obiectul prezentei cauze.
A mai arătat că solicită restituirea sumei ce a fost achitata paratei la data de 29.03.2013 la cererea acesteia si care nu a fost contestata.
Sumele achitate apelantei au fost calculate conform prevederilor legale iar coeficientul de inflație a fost calculat si plătit la toate cele 6 salarii (inclusiv pentru suma de 2852 lei), asa cum sunt detaliate prin Actul nr. F/42/2014 al Contabilului Sef
Parata a recunoscut ca datorează unității suma in litigiu si a solicitat incheierea unei Convenții de eșalonare la plata a debitului .
Prin urmare la data de 19.12.2013, s-a incheiat cu apelanta parata Convenția de plata nr. A.1._, pentru debitul in suma de 3058,41 lei reprezentând: 2.852 lei drepturi bănești; 9,41 lei diferența de inflație calculata pana la data de 19.06.20J3 ; 197 lei cheltuieli de judecata de la fond si diferența de inflației la suma datorata, de la data introducerii acțiunii din 19.06.2013 si patra la data efectiva a plații.
P. la data prezentei parata apelanta a respectat termenii convenției si a achitat suma de 1020 lei - primele doua rate din convenție.
In concluzie, cum obiectul prezentei cauze il reprezintă întoarcerea executării silita si restabilirea situației anterioare iar motivele paratei apelante, se refera ia dosarele deja soluționate de către instanțele de judecata, a solicitat respingerea apelului si menținerea hotărârii instanței de fond.
In dovedirea susținerilor de mai sus, a depus înscrisuri ( filele 33-84).
Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Principala critică a apelantei se referă la faptul că cererea de întoarcere a executării silite formulată de intimată este inadmisibilă, în condițiile în care intimata a executat de bunăvoie sentința civilă nr.2716/18.12.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, fără a fi demarată procedura executării silite.
Instanța reține că instituția întoarcerii executării, așa cum susține de altfel și apelanta, nu poate fi utilizată decât dacă a fost efectuată o executare silită, iar actele de executare benevolă a unei hotărâri judecătorești, care ulterior este casată în recurs, vor putea fi supuse repetițiunii doar în condițiile art.500 alin.2 din noul Cod de procedură civilă sau în condițiile dreptului comun: restituirea prestațiilor-art-1635-1649 don Noul Cod Civil.
Însă, prima instanță a motivat soluția de admitere a acțiunii pe dreptul comun, invocând tocmai dispozițiile art.1635 Cod Civil, referitoare la restituirea prestațiilor, procedând astfel la calificarea corectă a temeiului juridic al acțiunii deduse judecății.
În consecință, critica apelantei sub acest aspect este nefondată.
În ceea ce privește susținerile apelantei referitoare la fondul pretenției deduse judecății, instanța apreciază că și acestea sunt neîntemeiate, întrucât se critică implicit soluția de respingere a acțiunii reclamantei, pronunțată prin Decizia nr.512/09.04.2013 a Curții de Apel Suceava, intrată în puterea lucrului judecat. Apelanta susține de fapt că această decizie, prin care s-a modificat în totalitate sentința nr.2716/18.12.2012 a Tribunalului Suceava este eronată, întrucât prin recursul declarat în acel dosar de fosta angajatoare, s-a invocat cu rea credință că reclamanta ar fi încasat de două ori salarii compensatorii.
Având în vedere că se recunoaște chiar și de apelantă că, prin cuponul mandat nr._, S. C. M. i-a achitat suma de 2852 lei, rezultată din sentința nr.2716/18.12.2012 a Tribunalului Suceava, și că, prin decizia nr.512/09.04.2013 a Curții de Apel Suceava, această sentință a fost modificată în totalitate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, în mod corect prima instanță, făcând aplicarea art.1341 din noul cod de procedură civilă și a art.1635 din noul Cod Civil, a admis acțiunea în restituirea prestației, constatând că hotărârea judecătorească ce consfințea dreptul reclamantei a fost ulterior desființată în mod retroactiv.
În consecință, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de către pârâta B. E. L.-Rădăuți, ., jud Suceava, împotriva hotărârii civile nr. 6088/13.12.2013, pronunțată de Judecătoria Suceava, intimată fiind reclamanta S. C. M. SA – S. M. Iași-Iași, ., . Iași..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Septembrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
G. D. L. A. L. A.
Red G.D.
Jud.fond B. C.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 07.10.2014
| ← Expropriere. Sentința nr. 96/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 790/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
