Pretenţii. Decizia nr. 1531/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1531/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 1531/2015
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1531
Ședința publică din data de 8 decembrie 2015
Președinte - T. M.
Judecător - M. C.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta S. M., domiciliată în mun.Suceava, ..3, ., ., împotriva sentinței civile nr.1830 din 27 martie 2015 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimată fiind pîrîta E-ON E. R. SA, cu sediul în mun.Tg.M., Justiției nr.12, jud. M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta apelantă, lipsă fiind pîrîta intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, fiind întrebată, reclamanta apelantă arată că nu este dată excepția lipsei calității procesuale pasive a pîrîtei E-ON E. R. SA, invocată de prima instanță și nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța avînd în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și de administrat alte probe, declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Reclamanta apelantă a cerut admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 14.08.2014 sub nr._, reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâta E ON E. R. SA, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei întrucât îi folosește terenul să-i înapoieze suma de cumpărare 65.000 lei sau daune pentru 5 ani câte 12.000 lei pe an.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâta se folosește în întregime de 10 ari teren proprietatea sa, teren cumpărat cu bani împrumutați de la CEC Bank.
La data de 27.10.2014, reclamanta a arătat că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie pretenția de obligare a pârâtei la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul constând în lipsa de folosință a terenului proprietatea sa în suprafață de 1000 mp pe perioada ultimilor trei ani anterior promovării acțiunii (august 2011-august 2014), ca urmare a amplasării pe acest teren a unei linii electrice aeriene aparținând pârâtei.
A menționat că despăgubirile solicitate au fost estimate prin raportare la venitul pe care l-ar fi putut obține din cultivarea sau închirierea terenului proprietatea sa, venit pe care îl evaluează la suma de 5000 lei/an, precum și prin raportare la perioada ultimilor trei ani anteriori promovării acțiunii, perioadă la care se referă pretențiile deduse judecății (5000 lei/an x 3 ani).
În ceea ce privește înscrisurile doveditoare cu privire la valoarea obiectului cererii, a menționat că a estimat valoarea daunelor solicitate în raport de prețurile de închiriere practicate pe piața imobiliară și de cunoștințele proprii privind recolta ce s-ar fi putut obține din cultivarea terenului proprietatea sa, această valoare urmând a fi dovedită prin expertiza evaluatorie ce solicită a fi efectuată în cauză.
Referitor la identificarea imobilului proprietatea sa, pentru a cărui lipsă de folosință solicită daunele menționate, a precizat că acest imobil constă în suprafața de 1000 mp teren situată în intravilanul municipiului Suceava, . se identifică cu . cadastral nr._ din CF_ a UAT Suceava, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară anexat.
În ceea ce privește temeiurile de fapt și de drept ale pretențiilor deduse judecății a arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2509 din 3 decembrie 2009 a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra imobilului constând în suprafața de 100 mp teren situată în intravilanul mun.Suceava, . cu . cadastral nr._ din CF_ a UAT Suceava.
A arătat că așa cum rezultă din adresa înaintată de pârâtă la data de 7 mai 2014, terenul proprietatea sa este traversat de linia electrică aeriană LEA 110kv Conecțiuni-Ițcani, în deschiderea limitată de stâlpii nr.28 și 29, iar această linie electrică, construită și pusă în funcțiune anterior intrării în vigoare a Legii nr.123/2012, reprezintă o capacitate energetică destinată distribuției publice de energie electrică, făcând parte din patrimoniul pârâtei, în calitate de operator de distribuție.
A menționat că existența dreptului de uz și a dreptului de servitute legală ce decurg din amplasarea liniei electrice aparținând pârâtei pe terenul proprietatea sa împiedică normala folosință a acestui teren ca urmare a interdicțiilor instituite prin disp.art.42 din Legea nr.123/2012.
A menționat că în raport de disp.art.621 Cod civil, existența interdicțiilor sus menționate, care reprezintă veritabile limitări ale prerogativelor dreptului de proprietate, impune acordarea unor despăgubiri în favoarea proprietarului terenului afectat de asemenea interdicții, sens în care, în conformitate cu disp.art.12 alin.10 din actul normativ sus menționat, proprietarii terenurilor afectați de exercitarea de către titularii de licență și autorizații a drepturilor prevăzute la alin.2 vor fi despăgubiți pentru prejudiciile cauzate acestora, la calculul despăgubirilor urmând a fi avute în vedere criteriile: suprafața de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor ; tipurile de culturi și plantații, precum și amenajările afectate de lucrări ; activitățile restrânse cu ocazia lucrărilor.
Totodată, potrivit aceluiași text de lege (art.12 alin.100 din Legea nr.123/2012), cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților, sau în cazul în care părțile nu se înțeleg, prin hotărâre judecătorească.
În cauză, datorită faptului că linia electrică ce aparține pârâtei traversează pe lungime întregul imobil proprietatea sa, restricțiile impuse în zona de protecție și siguranță a capacității energetice, precum și limitările ce decurg din dreptul de uz și dreptul de servitute legală instituite în favoarea pârâtei au făcut și fac în continuare imposibilă exploatarea terenului în discuție atât în scopuri agricole, cât și pentru orice altă activitate economică.
Așa fiind, având în vedere și faptul că nu a fost posibilă realizarea unui acord cu pârâta pentru acoperirea prejudiciului constând în imposibilitatea de folosire a terenului proprietatea sa, consideră că în temeiul dispozițiilor legale sus menționate este îndreptățită la plata unor despăgubiri pentru lipsa de folosință a suprafeței de 1000 mp teren în perioada ultimilor trei ani anterior promovării acțiunii, despăgubiri care urmează a fi exprimate în raport de valoarea recoltei ce s-ar fi putut obține prin exploatarea agricolă a terenului în cauză, dar și în raport de prețul pe care l-ar fi putut obține prin închirierea terenului în vederea desfășurării unor activități economice.
În raport de cele arătate, a menționat că temeiul juridic al pretențiilor deduse judecății rezidă în disp.art.555 Cod civil, art.621 alin.3 Cod civil, art.12,14,15 și art.42 din Legea nr.123/2012.
În temeiul art.453 Cod procedură civilă, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
La data de 09.02.2015, pârâta E ON E. R. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea ca netimbrată, ori respingerea pe cale de excepție, pentru lipsa capacității procesuale pasive a E ON E. R. SA sau, în cazul în care instanța respinge excepțiile ridicate, respingerea ca nefondată a acțiunii formulate de S. M...
În fapt, a arătat că reclamanta S. M. a chemat în judecată E ON E. R. SA Tg.M. pentru ca aceasta să-i achite suma de_ lei despăgubiri pentru prejudiciul constând în lipsa de folosință a terenului în suprafață de 1000 mp, în ultimii trei ani anteriori depunerii acțiunii, ca urmare a amplasării pe acest teren a unei linii electrice aeriene aparținând E ON E. R. SA, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Privitor la prima excepție ridicată a învederat faptul că reclamanta trebuie să timbreze cererea la valoarea solicitată, conform OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, deoarece este vorba de un litigiu evaluabil în bani. Despăgubirile solicitate sunt în sumă de_ lei și fiind vorba de un litigiu evaluabil în bani, reclamanta trebuie să achite taxa judiciară aferentă acestei sume.
Privitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a . R. SA, a menționat faptul că calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între persoana pârâtului și cel care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, iar excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, peremtorie și absolută.
A arătat că . R. SA are ca obiect de activitate furnizarea gazelor naturale și a energiei electrice către consumatori și nu distribuția acesteia.
A precizat faptul că Legea energiei electrice nr.123/2012 a impus separarea activității de distribuție a energiei electrice de cea de furnizare și s-a statuat incompatibilitatea furnizorului de energie electrică cu activitatea de distribuție a energiei electrice, respectiv incompatibilitatea distribuitorului de energie electrică cu activitatea de furnizare a energiei electrice. Același principiu al separării activității de distribuție de cea de furnizare a fost conținut și de fosta Lege a energiei electrice nr.13/2007.
A invocat din Legea energiei electrice și gazelor naturale nr.123/2012, art.3 pct.25 și pct.22.
Având în vedere cele arătate, apreciază că citarea în cadrul dosarului ca și pârât a . R. SA, pentru a plăti despăgubiri pentru terenul ocupat de stâlpi și de linia electrică aeriană care-i traversează terenul, activitate care nu face obiectul activității furnizorului (face însă obiectul activității operatorului de rețea reprezentat de către o societate distinctă, . R. SA, cu sediul în Tg.M., P-ța Trandafirilor nr.21), este inadmisibilă și, în consecință, se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a . R. SA.
Față de cele precizate, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și scoaterea din cauză a E ON E. R. SA TG.M..
Pe fondul cauzei, a arătat că cererea reclamantei este total neîntemeiată.
A arătat că rețeaua electrică la care face referire reclamanta face parte din instalațiile energetice aparținând operatorului de distribuție (LEA 110 kv Conexiuni-Ițcani, în deschiderea limitată de stâlpii nr.28 și 29), reprezintă o capacitate energetică destinată distribuției publice de energie electrică și a fost pusă în funcțiune anterior intrării în vigoare a Legii nr.123/2012, mai exact în anul 1980, în baza unei documentații tehnico-economice aprobate conform legislației în vigoare la acea dată.
A arătat că art. 556 din noul cod civil prevede la alin.2 că legea poate limita exercitarea atributelor dreptului de proprietate. De asemenea, art.602 din noul Cod civil prevede imperativ că legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat.
A precizat că în cazul de față limitările sunt instituite de Legea nr.123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale.
A învederat faptul că reclamanta pleacă de la o premisă greșită constând în absolutizarea exercițiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstracție de prevederile art.44 alin.1 teza a doua din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege, ca și de acelea ale art.136 alin.5 care consacră caracterul inviolabil al proprietății private, în condițiile legii organice.
Potrivit acestor dispoziții, legiuitorul ordinar este, așadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principală conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
În această situație, prin limitările instituite prin Legea nr.123/2012, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale.
Astfel, exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile energetice, cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora, deși are ca efect lipsirea celor interesați pe de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere de iure și nici într-o expropriere de facto, ci asigură un control al exercitării dreptului de proprietate, ceea ce nu contravine art.1 din protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private.
A menționat că art.44 ind.1 din Legea nr.123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale prevede imperativ că activitatea de distribuție a energiei electrice, constituie serviciu public de interes general.
A învederat faptul că este vorba de o limitare în interesul public, având în vedere că distribuția de energie electrică este un serviciu public de interes național iar capacitățile energetice la care face referire reclamanta fac parte din activitatea de distribuție, fiind în patrimoniul operatorului de distribuție, aspect confirmat și de aceasta prin precizările făcute la cererea de chemare în judecată.
Prin prisma celor menționate, cererile privind acordarea de despăgubiri (chirie) pentru suprafețele de teren ocupate de instalațiile de distribuție a energiei electrice, se soluționează potrivit legislației speciale din domeniul energiei electrice, în virtutea principiului « specialia generalibus derogant ».
A învederat că în cauză nu sunt incidente nici prevederile art.12 alin.10 din Legea nr.123/2012.
A menționat că reclamanta folosește ca justificare aceste prevederi, dar le scoate din context, deoarece aceste prevederi sunt strâns legate de prevederile alin.9 al aceluiași act normativ.
A mai menționat că în cazul de față, reclamanta nu a putut proba producerea nici unei pagube, deoarece nu a fost lipsită de folosința terenului și nici nu i s-au produs pagube de către operatorul de distribuție, deoarece a putut să-și folosească terenul, să-l vândă, să-l lase moștenire, să-l doneze sau să-l ipotecheze.
A precizat că în aceste condiții, solicitarea de plată a despăgubirilor pentru lipsa de folosință a terenului este total nefondată.
Mai mult, a arătat că legiuitorul român a edictat că serviciul prestat de operatorii de distribuție din domeniul energiei electrice este unul de interes public, reglementând special regimul juridic al acestei activități și stabilind obligații speciale ce cad în sarcina unui operator de distribuție, cât și acele drepturi speciale conferite tocmai ca urmare a caracteristicilor de importanță vitală pentru societate a activității desfășurată în acest domeniu.
În acest sens, a învederat că art.44 pct.4 din Legea nr.123/2012, prevede expres că, terenurile pe care se situează rețelele electrice dedistribuție existente la . prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului.
Astfel, actul normativ prevede expres că terenurile pe care se află rețele electrice de distribuție existente la data intrării în vigoare a legii, cum este și cazul terenului reclamantului, sunt și rămân în proprietatea publică a statului.
Față de cele menționate, a solicitat anularea ca netimbrată ori respingerea pe cale de excepție, pentru lipsa calității procesuale pasive a E ON E. R. SA Tg.M. sau, în cazul în care instanța respinge excepțiile ridicate, respingerea ca nefondată a acțiunii formulate de S. M..
Judecătoria Suceava, prin sentința civilă nr.1830 din 27 martie 2015 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. E.ON E. R. S.A., invocată de pârâta S.C. E.ON E. R. S.A.; a respins cererea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâta E ON E. R. SA, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă și a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța a reținut că aceasta este o excepție veritabilă, de fond, absolută și peremptorie. Principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantei fixarea cadrului procesual și a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să își dispute obiectul procesului. Însă, reclamanta fiind cea care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală - calitatea procesuală activă -, cât și calitatea procesuală a persoanei pe care a chemat-o în judecată - calitatea procesuală pasivă - prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția lor. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtei și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Prin acțiunea de față reclamanta solicită obligarea pârâtei S.C. E.ON E. R. S.A. la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul constând în lipsa de folosință a terenului proprietatea sa în suprafață de 1000 mp pe perioada ultimilor trei ani anterior promovării acțiunii (august 2011-august 2014), ca urmare a amplasării pe acest teren a unei linii electrice aeriene aparținând pârâtei.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin.10 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123 din 10 iulie 2012, proprietarii terenurilor și titularii activităților afectați de exercitarea de către titularii de licență și autorizații a drepturilor prevăzute la alin. (2) vor fi despăgubiți pentru prejudiciile cauzate acestora. Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se înțeleg, prin hotărâre judecătorească.
Față de dispozițiile Legii energiei electrice nr. 123/2012 instanța a reținut că prin aceasta s-a realizat separarea activității de distribuție a energiei electrice de cea de furnizare a energiei electrice. În condițiile în care pârâta S.C E. ON E. R. SA nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra capacităților energetice situate pe terenul reclamantei, acestea aparținând operatorului de distribuție conform adresei din 07.05.2014 emisă de pârâtă, pârâta având ca obiect de activitate furnizarea gazelor naturale și a energiei electrice, instanța apreciază că în prezenta acțiune, întemeiată pe dispozițiile art. 12 alin.10 din Legea nr. 123/2012, pârâta S.C. E. ON E. R. SA nu are calitate procesuală pasivă.
În considerarea celor arătate, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. E.ON E. R. S.A., invocată de pârâta S.C. E.ON E. R. S.A. și a respins cererea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâta S.C. E.ON E. R. S.A. ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Având în vedere soluția expusă mai sus și fiind astfel în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamanta criticînd-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. E.ON E. R. S.A. întrucît suprafața de 1000 m.p., proprietatea sa, este folosită de această firmă.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este nefondat.
Așa cum a reținut și prima instanță, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pîrîtei și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
În cauză, reclamanta apelantă a chemat în judecată S.C. E.ON E. R. S.A. pentru a fi obligată la plata unei despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin lipsa de folosință a suprafeței de 1000 m.p. ca urmare a amplasării pe acest teren a unei linii electrice aeriene aparținînd S.C. E.ON E. R. S.A.
Ori, cum prin Legea nr.123/2012 activitatea S.C. E.ON E. R. S.A. este de furnizare a gazelor naturale și a energiei către consumator, în mod corect prima instanță a reținut lipsa calității procesuale pasive a acesteia.
Cum, reclamanta apelantă are posibilitatea recuperării prejudiciului de la societatea operator de rețea, reprezentată de S.C. E.ON Distribuție R. S.A., în raport de motivele invocate, în baza art.480 al.1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta S. M., domiciliată în mun.Suceava, ..3, ., ., împotriva sentinței civile nr.1830 din 27 martie 2015 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimată fiind pîrîta E-ON E. R. SA, cu sediul în mun.Tg.M., Justiției nr.12, jud. M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – M. C.
Tehnored.P.T. – Ex.4 – 8 ianuarie 2016
| ← Pretenţii. Decizia nr. 900/2014. Tribunalul SUCEAVA | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 1341/2015.... → |
|---|
