Pretenţii. Decizia nr. 1713/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1713/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-09-2012 în dosarul nr. 1713/2012
Dosar nr._ Pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1713
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24 SEPTEMBRIE 2012
PREȘEDINTE: I. G.
JUDECĂTOR: H. L.
JUDECĂTOR: V. O. D.
GREFIER: S. A.- M.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de către reclamanta B. M. E., asistată de C. G. și de către pârâtul B. V., împotriva sentinței civile nr. 2763 din data de 6 septembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ .
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 17 septembrie 2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea reclamantei recurente, prin apărător, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 24 septembrie 2012.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți, la data de 2.06.2011 sub nr._, reclamanta B. M. E., asistată de mama sa C. G. (fostă B.), l-a chemat în judecată pe pârâtul B. V., solicitând instanței de judecată obligarea pârâtului la plata sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale actualizate față de suma de 3.000 lei la care a fost obligat prin sentinta penala din 10.03.2004 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă și irevocabilă prin dec.pen.nr. 2014 din 24.03.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere evoluția afectivă și emoțională a minorei B. M. E. și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată
În motivare s-a arătat că prin sentinta penala nr. 52 din 10.03.2004 a Tribunalului Suceava, pârâtul (inculpat în acea cauză) a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol a fiicei sale minore - B. M. E., prev. de art. 20 rap. a art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. l și alin. 3. C. penal la pedeapsa de 5 ani închisoare, fiind obligat, în temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. Cod civil, la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale, ca mod de reparare a efectelor nedorite a traumei psihice prin care a trecut, în favoarea părții civile - B. M. E. reprezentată de mama sa B. ( C. ) G..
Reclamanta a arătat că nici în prezent minora B. M. E. nu este restabilită total din punct de vedere afectiv și emoțional, având și acum reacții și trăiri de neputință, neajutorare, o stare accentuată a sentimentului de inferioritate și de eșec, această stare depresivă ca urmare a experienței traumatizante prin care a trecut la vârsta de 8 ani, fiind accentuată în ultimii 7 ani de procesul de divorț și mai ales cel de partaj bunuri comune ce s-a derulat între foștii soți, proces care a declanșat puternice resentimente față de persoana pârâtului, o stare permanentă de agitație și iritabilitate.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul nu și-a îndeplinit nici obligația de plată a daunelor morale, nici obligația de plată a pensiei de întreținere lunară stabilită de instanțe în favoarea tuturor copiilor, inclusiv în favoarea minorei M. E., nu a făcut altceva decât să accentueze labilitatea emoțională a acesteia, să se manifeste mai acut sentimentul de rușine față de colegii săi de școală, având în vedere că i-au lipsit cu desăvârșire mijloacele financiare pentru a-i putea oferi alte atracții emoționale specifice vârstei, și că în ciuda climatului stabil și afectiv pe care încearcă să-1 ofere copiilor săi, așa cum îi stă în putință din punct de vedere financiar, moral și afectiv, acțiunile pârâtului duc la destabilizarea acestui climat, la reinstaurarea stării de tensiune și teroare față de toți copiii săi, ceea ce duce la concluzia că pârâtul este culpabil pentru trauma psihică pe care o produce și în prezent copiilor săi, motiv pentru care a solicitat admiterea acțiunii și obligarea acestuia la plata sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale .
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 998-999 C.civil, art. 346 rap.la art.14 C.proc.pen., Art.274 C.proc.civ. .
Pârâtul a fost legal citat, a formulat întâmpinare și s-a prezentat în instanță solicitând respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 2763 din data de 6 septembrie 2011, Judecătoria Rădăuți a admis în parte acțiunea civilă având ca obiect pretenții – actualizare daune morale, privind pe reclamanta B. M. E. (asistată de C. G.), în contradictoriu cu pârâtul B. V. și a obligat pârâtul să plătească reclamantei daune morale majorate de la suma de 3.000 de lei (stabilite prin sentința penală nr.52/10.03.2004 a Tribunalului Suceava), la 10.000 de lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința penala nr. 52 din 10.03.2004 a Tribunalului Suceava, pârâtul (inculpat în acea cauză) a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol a fiicei sale minore - B. M. E., prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. l și alin. 3. C. penal la pedeapsa de 5 ani închisoare, fiind obligat, în temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. Cod civil, la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale, în favoarea părții civile B. M. E..
Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești s-a agravat starea sănătății, despăgubirile stabilite prin hotărâre definitivă pot fi majorate, dacă prejudiciul existent la data pronunțării hotărârii s-a agravat ca urmare a aceluiași fapt prejudiciabil.
Soluția este valabilă atât în cazul în care despăgubirile au fost acordate sub forma unei sume globale, cât și în acela în care au fost acordate sub forma unor prestații periodice.
Agravarea stării sănătății, cu consecința sporirii prejudiciului este echivalentă cu apariția unui nou prejudiciu, cu caracter de certitudine, care se cere a fi reparat, potrivit principiului reparării integrale.
Trauma psihică pe care a suferit-o minora B. M. E. subzistă și în prezent așa cum a rezultat din cuprinsul rapoartelor de evaluare psihologică depuse la dosar (ultimul din data de 5.09.2011), în acestea fiind descrise urmările experienței traumatizante prin care a trecut (anxietate generalizată, labilitate emoțională accentuată, pierderea interesului pentru activități cotidiene specifice vârstei, iritabilitate crescută) și s-a recomandat continuarea ședințelor de consiliere.
Față de cele reținute, instanța, în baza disp. art. 998 și urm. C.civ. a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul să plătească reclamantei daune morale majorate de la suma de 3.000 de lei (stabilite prin sentința penală nr.52/10.03.2004 a Tribunalului Suceava) la 10.000 de lei, plata acestei sume putând ajuta într-o mică măsură la restabilirea totală din punct de vedere afectiv și emoțional a minorei, pentru aceasta fiind nevoie și de sprijinul oferit de familie, acest din urmă sprijin fiind net mai important.
Din acest motiv și având în vedere și posibilitățile materiale ale părintelui, instanța nu a acordat suma solicitată de către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta B. M. E., asistată de C. G. și pârâtul B. V..
Prin recursul său, pârâtul a arătat că instanța nu a studiat temeinic probele aduse de el și această hotărâre a fost luată în urma minciunilor spuse de către numita C. G..
Prin recursul său, reclamanta a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a aratăat că instanța a admis în parte acțiunea, în sensul că 1-a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 10.000 lei, în loc de 40.000 lei, cu titlu de daune morale actualizate, motivând această soluție „având în vedere și posibilitățile materiale ale părintelui" .
per a contrario, toate instanțele, care trebuie să aprecieze un anumit cuantum al daunelor morale solicitate de victimele oricărui tip de infracțiune, ar trebui să țină cont și de posibilitățile materiale ale respectivului inculpat, ceea ce ar însemna o încălcare a dreptului de despăgubire totală a celui supus unei suferințe deosebite, în condițiile în care inculpatul ar fi o persoană fără slujbă și fără alte posibilități de a obține venituri din muncă.
În situația de față pârâtul, chiar dacă este și tatăl biologic al reclamantei, dă dovadă de totală indolență, chiar rea-credință, atât cu privire la efectele produse de fapta sa asupra reclamantei, cât și cu privire la obligația sa legală de plată a pensiei de întreținere lunare, pentru care a fost nevoită să formuleze și plângere penală pentru neplata acesteia.
Pe de altă parte, pârâtul tocmai a încasat suma de 42.100 lei cu titlu de preț pentru suprafața de 1,00 ha teren arabil situat în extravilanul mun. Rădăuți, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 640 din 3.03.2011 de către B.N.P. Asociați Sehlanec-M., sumă din care nu a găsit de cuviință să-și achite suma de bani restantă cu titlu de pensie de întreținere în favoarea reclamantei, precum și a celorlalți copii, cum nu a găsit de cuviință să achite nici măcar suma de 3.000 lei stabilită cu titlu de daune morale, prin sen. pen. nr. 52 din 10.03.2004 a Tribunalului Suceava .
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care arată că din actele pe care le-a depus la dosar rezultă că fiica Martha E. nu suferă de nici o cauză psihologică, deoarece nu s-a întâmplat nimic care să-i pună în pericol psihicul.
Solicită ca instanța să ceară relații de la Școala Generală nr. 3 „M. E.” Rădăuți și se va vedea că a terminat clasele I-VIII cu media de 9,37. Deci la așa notă nu se poate pune problema că ar fi influențabilă negativ pe fond psihic.
Totul este o lucrătură a fostei sale soții care caută să se eschiveze de la plata datoriilor pe care le are față de el.
Cum poate el sa fie pedepsit pentru un lucru de care nu este vinovat in aceasta cauza - aceasta cerere de majorare a daunelor morale pe care le-ar avea de plătit.
Fapta in sine pentru care a fost judecat nu a fost decât o înscenare a fostei sale soții, el fiind nevinovat, dar la vremea respectiva așa au fost conjuncturile.
In sprijinul celor spuse mai sus, aduce ca argument certificatul medico-legal cu numărul 70/24.09.2003, certificat eliberat in timpul cat era arestat.
F. sa soție vine cu alt certificat medico-legal cu numărul 105/11.11.2003 din care se arata altceva, la diferența de 2 luni.
El nu a fost acuzat de o lovitura aplicata cuiva, care după un timp ar fi avut alte manifestări evolutive.
In conformitate cu actele emise de cabinetul medico-legal Radauti pe care le anexează la prezenta, vrea sa arate ca asa cum a făcut si plângerea penala, al doilea certificat medico-legal este un fals pentru a –l denigra, si a-si atinge scopurile ei de a avea totala dispunere asupra bunurilor lui pentru a le folosi cu așa zișii "frați in credința".
Din actele depuse in dosar de fosta soție, rezulta ca ar avea rezultat medical din 2005 obținut pentru a-l depune la Înalta Curte de Casație si Justiție, proces ce 1-a avut in 2006 si nu a avut câștig de cauza la cererile ei.
Alte rezultate nu mai apar pana in 2011 când s-a terminat procesul de partaj .
Înalta Curte de Casație si Justiție a hotărât ca cererile ei sunt nefondate.
Începând din 2011, un nou calvar s-a abătut asupra sa deoarece prin Hotărârea nr. 317 din 24.11.2011 a Curții de Apel Suceava, definitiva, irevocabila si executorie, fosta soție a fost obligata sa-i plătească suma de_,6 lei cu titlul de sulta si suma de 3258,3 lei cheltuieli de judecata, devenita executorie la data de 21.01.2011, datorita acestei hotărâri, a început sa-i facă o sumedenie de procese .
Anexează xero-copii după câte procese i-au fost intentate de fosta soție in scopul de a nu-i plăti nimic.
Acest proces se adaugă la celelalte pe care i le-a intentat, neavând suport juridic si legal, Martha fiind . fizica si psihica.
Cum poate cineva sa explice ca un copil traumatizat poate termina clasele V-VIII cu media de 9,37?
Oare cei care au terminat cu media 5.00 ce au pățit ?
Actele din 2011 sunt date de un psiholog de la o asociație ONG, care daca a văzut acel certificat fals si câteva lacrimi trucate, a răspuns solicitărilor.
Făcând cerere si la Avocatul Poporului, anexează xero-copie, in temeiul art. 405 al 1, termenul de prescripție al drepturilor de a cere executarea silita in materie civila, când este vorba de obligație bănească, este de trei ani.
Pe ce motiv si conform căror legi, el poate sa fie pedepsit pe nedrept datorita unor cereri făcute teatral de fosta sa soție pentru a-si atinge scopul si interesele de a fi ea beneficiara cu așa zișii "frați in credința"" de toate bunurilor lor.
Daca este cineva care stresează copiii lor, aceia este fosta sa soție, C. G..
Solicită să se ceară relații de la Politia Rădăuți si Detașamentul de Pompieri Rădăuți care vor confirma ca in data de 17/18 noiembrie 2011, unul din fii lor si anume C.-A., a vrut sa se sinucidă prin aruncarea de pe acoperișul casei.
Menționează ca imobilul are parter + 2 etaje, el, depunând fotocopie a casei, deci daca el, fiind un elev bun la scoală a ajuns in așa stare, cine este de vina.
Tot prin minciuni, cu acte medicale false, in diferite procese, a spus ca fiica lor, G.-L. este foarte bolnava, doar ca aceasta a făcut o scoală militară la Agenți de Politie Câmpina, unde eliminatoriu este examenul medical .
Pentru a arăta câte acte mincinoase si lacrimi teatrale a adus in aceste procese, depune xero-copii după acte medicale, copii după acte depuse de C. G..
Niciunul din copiii lor, in afara de cei patru minori, nu locuiesc in acest imobil care este un .-a construit —oare de ce.
Solicită anularea sentinței civile atacate deoarece este o sentința data cu rea-credință, împotriva unui om nevinovat.
Examinând recursul, în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de considerentele sentinței, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță a admis în parte acțiunea pentru majorare daune morale, obligând pârâtul să plătească reclamantei cu acest titlu suma de 10.000 lei, față de 3000 lei cât se acordase inițial prin sentința penală nr. 52/10 martie 2004 a Tribunalului Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut pe de o parte starea de sănătate precară a minorei cauzată de experiența traumatizantă pe care i-a produs-o pârâtul, iar pe de altă parte posibilitățile materiale ale acestuia din urmă.
Având în vedere aceste criterii de apreciere, instanța a stabilit că suma de 10.000 lei ar fi suficientă, de natură să restabilească echilibrul afectiv și emoțional al minorei, față de 40.000 lei cât s-a solicitat prin acțiune.
În calea de atac formulată, reclamanta s-a arătat nemulțumită de cuantumul daunelor morale acordate, apreciat ca fiind prea mic în raport de prejudiciul încercat în prezent de minoră, iar pârâtul a arătat că soluția s-a bazat exclusiv pe susținerile nereale ale reclamantei.
Reține tribunalul că despăgubirile civile pentru prejudiciile izvorâte din fapte ilicite, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, pot fi majorate dacă prejudiciul existent la data pronunțării s-a agravat ca urmare a aceluiași fapt prejudiciabil.
Or, în cauză nu s-a administrat un probatoriu suficient, de natură să releve dincolo de orice dubiu faptul că starea de sănătate a minorei s-ar fi agravat în prezent ca urmare a tentativei de viol la care a fost supusă de către pârât.
La dosar au fost depuse două bilete de ieșire din spital datate 2005 și 2007 (f. 13, 14), un raport de evaluare psihologică întocmit de o organizație nonguvernamentală „Salvați Copiii” –Filiala Suceava de asemenea cu câțiva ani în urmă, în 2007 (f. 16), precum și un raport de evaluare psihologică de dată relativ recentă întocmit de aceeași organizație (f. 15), înscrisuri care nu sunt de natură să demonstreze nici agravarea stării psihice /fizice a minorei, nici legătura de cauzalitate cu fapta ilicită a pârâtului, având în vedere vechimea acestora (în ceea ce privește actele medicale), dar și neconcludența lor (în ceea ce privește raportul de evaluare, care nu concluzionează pe aceste două aspecte arătate mai sus).
Pentru justa soluționare a cauzei se impunea administrarea probei cu o expertiză medico-legală, probă științifică, efectuată de o instituție de specialitate, care ar fi lămurit pe deplin situația medicală a minorei.
Întrucât o atare probă nu poate fi administrată în recurs, date fiind restricțiile impuse prin art. 305 Cod procedură civilă, se impune admiterea căii de atac cu trimiterea pricinii spre rejudecare aceleiași instanțe, în baza art. 312 al. 3 Cod procedură civilă, în vederea completării probatoriului în sensul arătat mai sus.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarate de către reclamanta B. M. E., asistată de C. G. – Rădăuți, .. 28, jud. Suceava și de către pârâtul B. V., domiciliat în Mălini, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 2763 din data de 6 septembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ .
Casează sentința civilă nr. 2763/6 septembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 septembrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
I. G. H. L. V. O. D.
Grefier,
S. A. – M.
Red. V.O.D.
Judecător fond V. C.
Tehnored. S.A.M.
2 ex./26.10.2012
I.Caracteristica cererii în raport
de care s-a admis recursul – Pretenții
II. Soluția în recurs – Admite recursul. Casează sentința civilă nr. 2763/6 septembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
FIȘA ÎN CIVIL
Judecătoria Rădăuți Decizia nr. 1713/24.09.2012
Sentința nr. 2763/2011 Dosar nr._
Judecător: V. C. Complet: I. G.
H. L.
V. O. D.
Prima instanță a admis în parte acțiunea pentru majorare daune morale, obligând pârâtul să plătească reclamantei cu acest titlu suma de 10.000 lei, față de 3000 lei cât se acordase inițial prin sentința penală nr. 52/10 martie 2004 a Tribunalului Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut pe de o parte starea de sănătate precară a minorei cauzată de experiența traumatizantă pe care i-a produs-o pârâtul, iar pe de altă parte posibilitățile materiale ale acestuia din urmă.
Având în vedere aceste criterii de apreciere, instanța a stabilit că suma de 10.000 lei ar fi suficientă, de natură să restabilească echilibrul afectiv și emoțional al minorei, față de 40.000 lei cât s-a solicitat prin acțiune.
În calea de atac formulată, reclamanta s-a arătat nemulțumită de cuantumul daunelor morale acordate, apreciat ca fiind prea mic în raport de prejudiciul încercat în prezent de minoră, iar pârâtul a arătat că soluția s-a bazat exclusiv pe susținerile nereale ale reclamantei.
Reține tribunalul că despăgubirile civile pentru prejudiciile izvorâte din fapte ilicite, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, pot fi majorate dacă prejudiciul existent la data pronunțării s-a agravat ca urmare a aceluiași fapt prejudiciabil.
Or, în cauză nu s-a administrat un probatoriu suficient, de natură să releve dincolo de orice dubiu faptul că starea de sănătate a minorei s-ar fi agravat în prezent ca urmare a tentativei de viol la care a fost supusă de către pârât.
La dosar au fost depuse două bilete de ieșire din spital datate 2005 și 2007 (f. 13, 14), un raport de evaluare psihologică întocmit de o organizație nonguvernamentală „Salvați Copiii” –Filiala Suceava de asemenea cu câțiva ani în urmă, în 2007 (f. 16), precum și un raport de evaluare psihologică de dată relativ recentă întocmit de aceeași organizație (f. 15), înscrisuri care nu sunt de natură să demonstreze nici agravarea stării psihice /fizice a minorei, nici legătura de cauzalitate cu fapta ilicită a pârâtului, având în vedere vechimea acestora (în ceea ce privește actele medicale), dar și neconcludența lor (în ceea ce privește raportul de evaluare, care nu concluzionează pe aceste două aspecte arătate mai sus).
Pentru justa soluționare a cauzei se impunea administrarea probei cu o expertiză medico-legală, probă științifică, efectuată de o instituție de specialitate, care ar fi lămurit pe deplin situația medicală a minorei.
Întrucât o atare probă nu poate fi administrată în recurs, date fiind restricțiile impuse prin art. 305 Cod procedură civilă, se impune admiterea căii de atac cu trimiterea pricinii spre rejudecare aceleiași instanțe, în baza art. 312 al. 3 Cod procedură civilă, în vederea completării probatoriului în sensul arătat mai sus.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2257/2012. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1720/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
