Pretenţii. Decizia nr. 406/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 406/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 1781/740/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 406
RECURS
Ședința publică de la 31 mai 2013
Tribunalul compus din:
Președinte – V. M.
Judecător – D. A.
Judecător – S. L.
Grefier – D. E.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenta-pârâtă M. A., domiciliată în A., .. 107, ., ., jud. Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 60 din 10.01.2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimatul reclamant M. A. - prin primar V. D., cu sediul în A., ., jud. Teleorman, având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-pârâtă M. A., intimatul-reclamant M. A. - prin primar V. D., fiind reprezentat de consilier juridic L. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este netimbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 221 lei.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Recurenta-pârâtă depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 221 lei, și chitanța din data de 24.05.2013 prin care face dovada că a achitat chiria pentru o lună, și solicită acordarea cuvântului pe fondul cauzei.
Consilier juridic L. G., depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare juridică, și solicită de asemenea acordarea cuvântului pe fondul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat și nici alte probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Recurenta-pârâtă M. A., precizează că va încerca să plătească chiria restantă, și solicită admiterea recursului așa acum a fost formulat.
Consilier juridic L. G., pentru intimatul-reclamant, solicită ca recurenta să facă dovada achitării debitului, respingerea recursului și menținerea măsurilor dispuse de instanța de fond.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 22.02.2012, reclamantul M. A. - prin Primar a chemat în judecată pe pârâta M. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2 839,74 lei către reclamant, reprezentând chirie neachitată, a sumei de 2 839,74 lei, cu titlu de penalități de întârziere; rezilierea contractului de închiriere nr. 4842/04.09.2002 încheiat de părți și evacuarea pârâtei din . mun. A., .. 107, .., ..
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că prin contractul de închiriere înregistrat cu numărul 4842/04.09.2002, reclamantul, în calitate de proprietar, i-a închiriat pârâtei, în calitate de chiriaș, apartamentul nr. 21, situat în mun. A., .. 107, .., .> Potrivit contractului încheiat și prevederilor Legii nr. 114/1996, rezilierea poate fi solicitată în situația în care chiriașul nu a achitat chiria cel puțin 3 luni consecutiv, precum și în situația în care acesta nu a achitat obligațiile ce îi revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 3 luni.
Pârâta nu a achitat chiria aferentă unei perioade de 50 luni, respectiv datorează suma de 2 839,74 lei cu acest titlu și penalități de întârziere în valoare de 2 839,74 lei.
A mai arătat reclamantul că pentru clarificarea situației și în vederea achitării chiriei, pârâta a fost convocată la sediul reclamantului, dar aceasta nu s-a prezentat.
În condițiile în care pârâta a invocat tacita relocațiune, rezilierea contractului este posibilă doar pe cale judiciară.
Potrivit art. 1439 alin. 2 C. civ., în cazul în care una dintre părți nu îndeplinește obligațiile principale, cealaltă parte poate să solicite desființarea contractului.
În drept, reclamantul a invocat disp. Legii nr. 114/1996 și ale Codului Civil.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecarea cauzei.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, fiind în acest sens depuse la dosar, în copie: contract de închiriere înregistrat sub nr. 4842/04.09.2002 (filele 4-7); fișă de calcul pentru stabilirea chiriei lunare a locuinței (f. 8); adresele nr. 5840/18.03.2011, nr. 7273/08.04.2011 și nr._/22.09.2011 (filele 9-11); adeverința nr._/17.11.2011 (fila 12); adeverința nr._/14.11.2012 (f. 25).
Prin ./01/2013 Judecătoria A. a admis acțiunea civilă având ca obiect pretenții – reziliere contract - evacuare formulată de reclamantul M. A., reprezentant prin Primar – V. D., în contradictoriu cu pârâta M. A. ; a obligat pârâta la plata sumei de 2 839,74 lei către reclamant, reprezentând chirie neachitată, și a sumei de 2 839,74 lei, cu titlu de penalități de întârziere ; a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 4842/04.09.2002 încheiat de părți și evacuarea pârâtei din . mun. A., .. 107, .., . class="BodyTextIndent"> Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că fiind vorba despre un contract de locațiune pe durată nedeterminată, pentru rezilierea sa este suficientă denunțarea unilaterală a acestuia astfel că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul, în calitate de proprietar-locator, și-a manifestat intenția de reziliere unilaterală a contractului, conform art. 1436 alin. 2 C. Civil apreciind totodată că, decizia reclamantului de reziliere unilaterală a contractului este întemeiată, întrucât pârâta nu a achitat la timp chiria datorată, acumulând un debit total de 2 839,74 lei – potrivit adeverinței nr._/17.11.2011 (fila 12) la care se adugă și penalitățile de întârziere în același cuantum .
Având în vedere aceste considerații, prima instanța a constatat că prin neplata chiriei cel puțin 3 luni consecutive, în condițiile contractului încheiat de părți, și, implicit, nerespectarea art. IV alin. 2 lit. b din contract, reclamantul este îndreptățit a obține atât rezilierea contractului cât și plata sumei de 2.839,74 lei chirie nedatorată precum și a sumei de 2.839,74 lei penalități de întârziere .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 301 C. proc. civ. recurentul – pârât M. A. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 60/_ a Judecătoriei A. în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul – pârât a arătat că instanța de fond în mod greșit a procedat la admiterea acțiunii intimatului reclamant întrucât a achitat c/v chiriei în cuantum mai mare decât cel prevăzut în contractul nr. 4842/_ iar intimatul reclamant nu a convocat-o pentru clarificarea situației.
A mai arătat că intimatul reclamant este obligat să îi asigure o altă locuință socială.
La data de_ intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat.
În cursul cercetării judecătorești a recursului a fost administrată proba cu înscrisuri. Filele 10-14 .
În ceea ce privește recursul declarat, Tribunalul constată în virtutea rolului său activ impus de art. 306 alin. 3 Cod de procedură civilă și art. 129 alin. 5 Cod de procedură civilă, că motivele concrete formulate de recurentul pârât, se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, relativ greșitei aplicări în cauză, a prevederilor art. 1436 și următoarele CC, 969 CC.
Aplicabilitatea disp. C. civil anterior este de necontestat în cauză, față de disp. art. 102 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, potrivit căruia contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, coroborat cu art. 129 din Legea nr. 71/2011.
Tribunalul reține că prin contractul de închiriere înregistrat sub nr. 4842/04.09.2002, intimatul reclamant, în calitate de proprietar, a închiriat recurentei pârâte, în calitate de chiriaș, apartamentul nr. 21, situat în mun. A., .. 107, .., . ; în contract s-a menționat că locuința urmează a fi folosită de chiriaș împreună cu familia sa, compusă din: chiriaș, soțul său și doi copii ; contractul a fost încheiat pe termen de 1 an, cu începere de la data de 01.09.2002 până la data de 01.09.2003 chiria fiind stabilită la nivelul sumei de 187 460 ROL lunar.
Întrucât termenul pentru care a fost încheiat contractul a expirat, iar părțile au continuat executarea contractului de închiriere după depășirea termenului stabilit, în mod corect prima instanță a apreciat că a operat tacita relocațiune, în temeiul art. 1437 C. civ. anterior, contractul de închiriere devenind contract fără termen, căruia îi sunt aplicabile prevederile art. 1410 și următoarele C. civ., reprezentând dreptul comun în materia locațiunii.
Fiind în discuție un contract de locațiune pe durată nedeterminată, pentru rezilierea sa este suficientă denunțarea unilaterală a acestuia de către una din părțile contractante.
Astfel, în mod corect a reținut prima instanță că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul, în calitate de proprietar-locator, și-a manifestat intenția de reziliere unilaterală a contractului, conform art. 1436 alin. 2 C. Civil, pe de o parte, iar, pe de altă parte, a apreciat întemeiată cererea sa, întrucât pârâta nu a achitat la timp chiria datorată, acumulând un debit total de 2 839,74 lei – potrivit adeverinței nr._/17.11.2011 (fila 12 dosar fond ) la care se adugă și penalitățile de întârziere în același cuantum ( fișa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare a locuinței dosar fond ), stabilit conform art. II alin. 1 din contract.
Deși pârâta a fost notificată, conform adreselor nr. 5840/18.03.2011, nr. 7273/08.04.2011 și nr._/22.09.2011 (filele 9-11 dosar fond ), aceasta nu a dat curs solicitărilor reclamantului, rămânând în pasivitate și în cursul acțiunii deduse judecății, atitudine apreciată de prima instanță ca o achiesare, respectiv recunoaștere a pretențiilor reclamantului.
În aceste condiții, Tribunalul, constatând că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor textelor de lege menționate, că motivele de recurs invocate de recurenta pârâtă nu privesc aspecte de nelegalitate și netemeinicie a sentinței civile nr. 60/_ , pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă M. A., domiciliată în A., .. 107, ., ., jud. Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 60 din 10.01.2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimatul reclamant M. A. - prin primar V. D., cu sediul în A., ., jud. Teleorman.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 31. 05. 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. M. D. A. S. L. D. E.
Red. VM.- 18. 06 . 2013
Thred VM.- 18.06. 2013 – 2 ex
DF.-_ Jud A.
Jf.- D. A. P.
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc. Decizia... | Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... → |
|---|
