Pretenţii. Sentința nr. 113/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 113/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 5134/87/2011
R O M Â N IA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 113
Ședința publică de la 20 februarie 2013
Tribunalul compus din:
Președinte – F. M.
Grefier - T. S.
Pe rol, judecarea acțiunii civile, în pretenții, formulată de reclamanta Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) cu sediul ales în București, sector 3, ., .. 4, ., în contradictoriu cu pârâta . SRL cu sediul în localitatea Drăgănești V., J. Teleorman și chematul în garanție C. R. pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) sector 1, București, .. 15-17, .> La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr._/1/07.11.2011 și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că reclamanta Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă judiciară, pârâta . SRL a depus concluzii scrise iar apărătorul ales al acesteia, avocat T. C.-R., cerere de strigare a cauzei după ora 11, întrucât in aceeași zi, are de susținut dosare pe rolul Secției C. a Tribunalului Teleorman.
De asemenea, se referă că pârâta . SRL, nu a timbrat cererea de chemare in garanție cu 39 lei – taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Față de cererea formulată de avocat T. C.-R., apărătorul pârâtei . SRL, instanța lasă dosarul pentru a doua strigare, la sfârșitul ședinței.
La a doua strigare a cauzei, în ședință publică, la sfârșitul dezbaterilor, au lipsit părțile.
Tribunalul, decade pe reclamanta Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.), din dreptul de formulare a obiecțiunilor, nefiind invocate la termenul din 23.01.2013.
Față de actele și lucrările dosarului, reține cauza pentru soluționare, reclamanta, solicitând judecarea cauzei in lipsă, in temeiul art. 242 Cod procedură civilă.
TRIBUNALUL:
Deliberând reține următoarele:
Prin cererea formulată la Tribunalul Teleorman sub numărul_ la data de 21.11.2011, reclamanta Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) a chemat în judecată pe pârâta . SRL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata remunerației cuvenite producătorilor de fonograme pentru transmiterea prin cablu a fonogramelor aferentă perioadei 10.03.2011 – la zi și la plata penalităților de întârziere aferente acestei remunerații calculate până la data executării efective a obligației de plată și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este desemnată potrivit Deciziei ORDA nr. 102/9.03.2011și potrivit prevederilor art. 133 din Legea nr. 8/1996 cu modificările și completările ulterioare, să acționeze în numele titularilor de drepturi conexe, producători de fonograme, pentru autorizarea retransmiterii prin cablu a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerii acestora și pentru colectarea remunerațiilor ce se cuvin producătorilor de fonograme potrivit metodologiei publicate în M. Of. Partea I nr. 861/22.12.2010 prin Decizia ORDA nr. 327/2010, urmare a modificării metodologiilor prin Decizia Civilă nr. 263A/16.11.2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, în dosarul nr._ .
Având în vedere că . SRL desfășoară activitatea de retransmitere a programelor de radio și/sau de televiziune, fiind avizată în acest sens de către Consiliul Național al Audiovizualului, subzistă în sarcina acesteia obligația de plată a prezentei remunerații.
Pârâta a fost notificată de ADPFR prin adresa nr. 2121/25.07./2011 în legătură cu obligația legală ce îi incumbă, însă aceasta nu a înțeles să furnizeze nici un răspuns.
Conform Metodologiei privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor și titularilor de drepturi conexe pentru retransmiterea prin cablu, respectiv pct. 7 din Decizie, plata remunerației trebuie realizată lunar de către pârâtă, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care este datorată, iar pentru determinarea cuantumului remunerației, aceasta avea obligația de a transmite către ADPFR un raport lunar care să cuprindă lista serviciilor de programe de radiodifuziune și/sau de televiziune transmise, numărul de abonați și valoarea abonamentului, precum și baza de calcul constituită din totalitatea veniturilor brute lunare ( pct. 6 din Metodologie consfințită prin Decizie).
Plecând de la dispozițiile imperative prevăzute de pct. 9 din decizie, pentru nerespectarea obligațiilor menționate mai sus, pârâta datorează penalități de întârziere în cuantum de 0,1% din remunerația neachitată la termen, calculate pe zi de întârziere. Aceste penalități de întârziere curg până la data executării efective a obligațiilor de plată.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 139 din Legea 8/1996, art. 1349, 1357 Cod Civil, Deciziile ORDA nr. 327/2010 și nr. 102/2011.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu expertiză tehnică de specialitate.
Deși a fost citată în mod legal la toate termenele acordate și i s-a pus în vedere să depună la dosar înscrisurile financiar-contabile deținute, în vederea efectuării expertizei contabile, fiind și sancționat cu amendă judiciară reprezentantul pârâtei pentru nedepunerea acestor înscrisuri, abia la 31.10.2012, aceasta și-a trimis în instanță apărătorul ales care a formulat cerere de chemare în garanție a pârâtului C. R. pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) pentru a fi obligat să îl despăgubească cu suma la care eventual va fi obligată.
A arătat pârâta că în perioada martie 2011 - februarie 2012 a achitat obligațiile aferente către chematul în garanție astfel că pentru această perioadă nu datorează acestuia și nici reclamantei sumele pretinse de aceasta din urmă.
Chematul în garanție CREDIDAM a cerut respingerea cererii formulate împotriva sa (fila 123) întrucât potrivit dispozițiilor Legii 8/1996 plățile pe care pârâta i le-a făcut, nu o exonerează pe aceasta de achitarea remunerațiilor datorate producătorilor de fonograme.
S-au depus înscrisuri și a fost întocmit raportul de expertiză contabilă de către expert D. M. ( filele 153-157).
La 23.01.2013, reclamanta a învederat că pârâta și-a achitat obligațiile pretinse prin acțiune, că nu dorește amânarea cauzei pentru a studia raportul de expertiză contabilă, precizând reclamanta că își reduce aceste pretenții la suma de 122,94 lei, aferentă lunilor noiembrie și decembrie, pentru care s-au emis facturi.
Ulterior, reclamanta a formulat obiecțiuni (f.162), considerând că este eronat calculul întrucât trebuia să aibă la bază totalul veniturilor brute lunare obținute din activitatea de retransmisie de servicii de programe de radiodifuziune și/sau televiziune, respectiv suma ce include tva.
Tribunalul a respins aceste obiecțiuni față de faptul că nu au fost formulate în condițiile prev.de art.212cpc la termenul din 23.01.2013 când s-a declarat implicit mulțumită de lucrare.
Analizând probele administrate în cauză, poziția procesuală a părților, în raport de principiul disponibilității părților în litigiul civil dedus judecății, tribunalul constată că așa cum și reclamanta a învederat, pârâta și-a onorat obligația de plată a remunerației cuvenite producătorilor de fonograme pentru retransmiterea prin cablu a fonogramelor aferentă perioadei 10.03.2011 – octombrie 2012 precum și penalitățile de întârziere aferente.
Această situație rezultă și din concluziile raportului de expertiză întocmit, expertul precizând o datorie a pârâtei de 272,76 lei cu titlu de penalități de întârziere, însă reclamanta a pretins la 23.01.2013 în fața instanței suma de 122.94 lei, sumă la plata căreia pârâta va fi obligată.
Cât privește cererea de chemare în garanție formulată de pârât, va fi sancționată cu anularea ei ca netimbrată potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2 Cod Proc. Civ., având în vedere că pârâtul nu s-a conformat cerinței legale deși i s-a pus în vedere această obligație.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (A.D.P.F.R.) cu sediul ales în București, sector 3, ., .. 4, ., în contradictoriu cu pârâta . SRL cu sediul în localitatea Drăgănești V., J. Teleorman și chematul în garanție C. R. pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) sector 1, București, .. 15-17, ..
Obligă pe pârâtă la 122,94 lei despăgubiri civile către reclamantă.
Anulează ca netimbrată cererea de chemare în garanție.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20 februarie 2013.
Președinte, Grefier,
F. M. T. S.
Red. FM.- 25.02. 2013
Thred PS.- 21.03. 2013 – 5 ex
.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 22/2013. Tribunalul TELEORMAN | Actiune in regres. Decizia nr. 840/2013. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
