Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 901/2014. Tribunalul TELEORMAN

Decizia nr. 901/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 17-12-2014 în dosarul nr. 2801/339/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 901

APEL

Ședința publică de la 17 decembrie 2014

Tribunalul constituit din:

Președinte – D. M. Nuți

Judecător – C. Doinița

Grefier – P. S.

Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelanta-creditoare Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România- Direcția Regională de Drumuri și Poduri, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, împotriva încheierii civile nr.1498 din 14 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Z., având ca obiect – încuviințare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică, apelanta a fost lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei achitată cu ordinul de plată nr._ din 15.10.2014.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că apelanta–creditoare Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.

Tribunalul, față de împrejurarea că la dosar nu sunt formulate cereri prealabile, iar apelanta-creditoare Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 223 din Noul Cod de procedură civilă, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.

TRIBUNALUL:

Deliberând, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.10.2014 sub nr._, B.E.J. T. F., cu sediul în mun. G., ., jud. G., la solicitarea creditoarei COMPANIA NAȚIONALĂ de AUTOSTRĂZI și DRUMURI NAȚIONALE din ROMÂNIA S.A. prin DIRECȚIA REGIONALĂ de DRUMURI și PODURI BUCUREȘTI, cu sediul procesual ales în București, .. 401A, Sector 6, a solicitat încuviințarea executării silite prin poprire și urmărire mobiliară împotriva debitorului C. T., cu domiciliul în ., în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012.

La dosar au fost anexate următoarele înscrisuri, în copie certificată de către executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul: cererea creditoarei de executare silită, titlul executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și încheierea prevăzută la art. 664 alin. 1 C.proc.civ.

Prin încheierea civilă nr. 1498 din data de 14.10. 2014 a Judecătoriei Z., s-a respins ca neîntemeiată cererea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că B. T. F. a solicitat incuviintarea executarii silite a titlului executoriu reprezentat de proces-verbal de constatare a contraventiei . nr._/11.01.2012, impotriva debitorului C. T., cu domiciliul în ., la solicitarea creditorului C.N.A.D.N.R. S.A. Romania prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, cu sediul procesual ales la Bucuresti, bld.I. M., nr.401A, sector 6.

Conform disp.art.638 C.proc.civ. „sunt titluri executorii si pot fi puse in executare silita titlurile de credit sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie”.

De asemenea in baza art.665 alin.5 C.proc.civ.”instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca: 4)creanta nu este certa, lichida si exigibila; 7)exista alte impedimente prevazute de lege.”

Verificand inscrisurile depuse de B. T. F. si care au stat la baza deschiderii dosarului de executare silita nr. 4614/2014 instanta a constatat că executarea silita se solicita pentru recuperarea sumei de 28 euro reprezentand tariful de utilizare si de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, pe care debitorul C. T. a fost obligat sa -l plateasca, conform procesului-verbal de constatare a contraventiei . nr._/11.01.2012.

Prin Legea nr.144/2012 a fost abrogat art.8 din OG nr.15/2002 care prevedea in sarcina contravenientului de a achita alaturi de amenda contraventionala aplicata pentru nedetinerea unei roviniete valabile, si acest tarif de utilizare si de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania.

Instanta a apreciat că această obligatie a contravenientului reprezinta o creanta fiscala nascuta in patrimoniul CNADNR in sensul celor prevazute de art.1 indice 1 din OG nr.92/2003. F. de disp.art.24 din OG nr.92/2003 prin care se reglementeaza modurile de stingere a creantelor fiscale, instanta a apreciat ca abrogarea unei dispozitii legale prin care era stabilita anterior o obligatie fiscala are ca efect juridic inexistenta acestei obligatii, atata timp cat ea nu a fost incadrata in alta dispozitie legala ultterioara.

Pentru aceste motive instanta a apreciat ca aceasta creanta nu indeplineste conditia de „existenta neindoielnica” asa cum este stabilit de art.662 alin2 C.proc.civ.

Pentru aceste considerente instanta a apreciat ca cererea de incuviintare a executarii silite nu indeplineste conditiile art.665 alin.5 pct.4 din C.proc.civ. cu privire la existenta creantei, motiv pentru care a respins ca neintemeiata actiunea formulata de B. T. F..

Împotriva acestei încheieri a declarat apel în termen, creditoarea, care a formulat critici pentru nelegalitate și netemeinicie, prin care a solicitat schimbarea hotărârii, în sensul, admiterii cererii de încuviințare executare silită.

A motivat că emiterea și comunicarea procesului verbal de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, proces verbal ce a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, comunicarea acestuia efectuându-se în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii și prin urmare.

Creditoarea a mai menționat că, potrivit dispozițiilor art. 31 alin.1 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, însă, debitorul nu a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție și nici nu a achitat de bună voie obligația stabilită prin procesul verbal ca și sancțiune aplicată pentru fapta săvârșită, în cuprinsul procesului verbal fiind menționată creanța supusă executării silite și că această creanță îndeplinește toate condițiile cerute de lege, de a fi certă, lichidă și exigibilă.

Conform art. 37 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

A mai susținut că, prin O.G. nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare legiuitorul român a apreciat necesar să instituie obligația plății unui tarif pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români și străini, pentru vehiculele înmatriculate. Distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege astfel cum a fost în vigoare la data emiterii procesului verbal de constatare a contravenției, generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, respectiv până în luna 2012, prevedea în sarcina contravenientului reținerea și obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumită sumă de bani, în funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține o rovinietă valabilă.

Sub acest aspect, a precizat că, obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat CNADR-SA, în calitate de administrator al rețelei de drumuri naționale și autostrăzi, astfel cum este statuat de dispozițiilor OUG nr. 84/2003, cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea motivelor de apel a fost invocată și Decizia Curții Constituționale a României nr. 57/2012, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 665 alin.6 NCPC, 466 și urm. NCPC.

În apel, nu au fost administrate probe noi.

Verificând în limitele cererii de apel și a apărărilor formulate, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul, va admite apelul pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Din analiza dispozițiilor art. 662, 663, art. 664, 665 Cod procedură civilă, se reține că instanța învestită cu o cerere de încuviințare a executării silite este ținută de a face verificări sub aspectul competenței, existenței sau inexistenți titlului executoriu care să ateste existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, imunitatea de executare a debitorului sau dacă titlul executoriu cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, precum și, existența și a altor impedimente prevăzute de lege.

Această din urmă dispoziție legală, trebuie interpretată în sensul existenței unor impedimente specifice, care să împiedice declanșarea executării silite.

Întrucât legea trebuie interpretată atât în litera, cât și în spiritul ei, încuviințarea executării silite nu poate fi privită ca o modalitate suplimentară de desființare a titlului executoriu, atâta timp cât legea nu permite o astfel de distincție.

Așa fiind, în cazul în care, procesul verbal de constatare și sancționare contravențională nu a fost contestat prin exercitarea căilor de atac, în termenele prevăzute de lege, instanța nu poate, prin substituirea voinței contravenientului, să facă astfel de verificări.

Art. II din Legea 144/2012 prevede că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.

Or, în cauză, acest tarif aplicat la data 16.08.2011, după data intrării în vigoare a legii mai sus menționate nu a fost contestat, procesul verbal devenind titlu executoriu, tocmai prin necontestarea lui de către contravenient.

Pentru a reține un astfel de raționament, instanța de fond ar fi trebuit să plece chiar de la reglementarea dispozițiilor art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă, unde se prevede expres că titlului executoriu poate fi contestat în cadrul contestației la executare, însă numai, dacă legea nu prevede pentru acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

Or, calea de desființare a procesul verbal de contravenție este plângerea contravențională, conform art. 31 din OG nr. 2/2001, act normativ care a prevăzut expres căile pe care le poate parcurge partea interesată pentru a face aplicabile prevederile legale reținute de instanță. Judecătorul nu are nici o competență în a adăuga la lege, așa cum a făcut prin soluția pronunțată în cauză.

În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea a stabilit cu valoare de principiu că, statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea părților - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale, însă, acest raționament, trebuie integrat în ordinea juridică procesuală internă.

În același timp, se reține că hotărârea respectivă, nu conferă judecătorului național, dreptul de a înlătura prevederile contrare, decât într-un cadrul procesual legal reglementat, altfel, interpretarea instanței de fond ar duce la modificarea arbitrară a normelor procesuale, ceea ce ar contraveni dispozițiilor respectivei hotărâri.

În raport de considerentele expuse, în baza art. 480 alin.2 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat, se va schimba în tot încheierea civilă nr. 1498 din data de 14 octombrie 2014 a Judecătoriei Z., în sensul că va încuviința executarea silită a titlului executoriu reprezentat de procesul - verbal de constatare contravenție . nr._ /11.01. 2012,încheiat de C.N.A.D.N.R. SA

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul civil declarat de apelanta-creditoare Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România- Direcția Regională de Drumuri și Poduri, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, împotriva încheierii civile nr. 1498 din 14.10. 2014, pronunțată de Judecătoria Z..

Schimbă în tot încheierea atacată, în sensul că admite cererea de încuviințare executare silită formulată de creditorul CNADNR.

Încuviințează executarea silită a titlului executoriu - proces verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 17 decembrie 2014.

Președinte, Judecător, Grefier,

D. M. Nuți C. Doinița P. S.

„Noi, Președintele României,

Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/11.01.2012 pentru care s-a pronunțat prezenta decizie de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii”.

Semnează,

Președinte, Grefier,

D. M. Nuți P. S.

Red. DMN – 14 .01.2015

Thred PS- 15 .01.2015-3 ex

Df.-_, Jud. Z.

Jf.- C. E. O.

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 901/2014. Tribunalul TELEORMAN