Pretenţii. Decizia nr. 24/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 24/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 2278/740/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 24
APEL
Ședința publică din data de: 22 ianuarie 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte: S. L.
Judecător: V. M.
Grefier: O. S.
Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanta-pârâtă A. F., cu domiciliul în A., ., .. A, ., împotriva sentinței civile nr. 3519 din 23 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata reclamantă A.P.A. C. nr. 46 A., cu sediul în A., ., ., parter, județ Teleorman, având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta-pârâtă A. F., prezentă personal și intimata reclamantă A.P.A. C. nr. 46 A., a fost reprezentată de Președinte - C. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 13,0 lei achitată cu chitanța ., nr._ din 28.11.2013 emisă de Primăria A. – D.B.F.T.I..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în perioada procedurii prealabile, intimata reclamantă a depus întâmpinare în 2 exemplare, care a fost comunicată apelantei-pârâte, iar ulterior aceasta a depus, răspuns la întâmpinare.
În conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Părțile prezente arată pe rând, că nu au alte cereri de formulat.
Tribunalul, față de împrejurarea că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată terminată cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului.
Apelanta pârâtă A. F., având cuvântul, arată că debranșarea s-a efectuat în anul 2002, astfel încât, consideră că nu trebuie să plătească suma pretinsă de către intimata reclamantă.
În concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul intimatei reclamante A.P.A. C. nr. 46 A., având cuvântul, arată că apelanta reclamantă A. F. nu a plătit cheltuielile de întreținere restante, pentru cota parte indiviză deținută din imobil, fapt pentru care, solicită respingerea apelului declarat de aceasta, ca nefondat.
Tribunalul, în temeiul art. 394 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr._ /2013 din 25.04. 2013 la Judecătoria A., reclamanta A.P.A. C. nr. 46 A., cu sediul în A., ., ., parter, județul Teleorman, a chemat în judecată pe pârâta A. F., domiciliată în A., . ., ., solicitând instanței ca, prin sentința ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 257,71 lei, reprezentând cota – parte din cheltuielile de întreținere restante pentru perioada iunie 2010-martie 2013.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta, în calitate de proprietar al apartamentului, nu și-a mai achitat cheltuielile de întreținere din iunie 2010 acumulând un debit de 257,71 lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile din Legea nr. 230/2007.
A anexat acțiunii situație privind evidența cheltuielilor de întreținere, sentința civilă nr.1185/9.04.2002 pronunțată de Judecătoria A., certificat de înregistrare fiscală, evidența cheltuielilor comune pe cotă parte indiviză.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât apreciază că nu datorează suma solicitată, imobilul fiind debranșat de la rețeaua de furnizare a agentului termic, serviciile persoanei care se ocupă de curățenia scării au fost plătite personal de către aceasta, iar cu privire la consumul de energie electrică pe scară arată că nu beneficiază de acest serviciu.
Mai arată pârâta că situația repartizării lunare a cheltuielilor pe proprietar nu poate fi luată în considerare deoarece reclamanta nu menționează din ce se compun aceste sume.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile solicitate de reclamantă, fiind apreciate ca fiind concludente, pertinente și utile soluționării cauzei.
Prin sentința civilă nr. 3519 din 23 septembrie 2013, Judecătoria A. a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta ASOCIAȚIA PROPRIETARILOR DE APARTAMENTE C. NR. 46 A., cu sediul în A., ., ., parter, județul Teleorman, reprezentată legal prin președinte C. I., în contradictoriu cu pârâta A. F., domiciliată în A., . ., ., astfel cum a fost precizată.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 257,71 lei cu titlu de cheltuieli pe cota parte indiviză, pentru perioada iunie 2010-martie 2013.
A luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art.46 din Legea nr.230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, cheltuieli calculate conform dispozițiilor art.47 lit.c din același act normativ, în funcție de cota-parte indiviză și în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale.
Potrivit dispozițiilor art. 25 din Normele metodologice de aplicare a Legii 230/2007, aprobate prin H.G. 1588/2007, cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat. Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. Suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
Din listele de plată depuse la dosar de reclamantă, instanța reține că pârâta figurează cu un debit în sumă de 257,71 lei, reprezentând cotă-parte din cheltuielile comune de întreținere, și nu cheltuieli cu consumul de energie electrică sau cu agentul termic, cum, în mod eronat susține pârâta.
Potrivit art. 49 alin. 2 și art. 50 alin. 1 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de Proprietari ”cotele de contribuție la cheltuielile asociației vor fi achitate în termen de maxim 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată”.
Având în vedere aceste considerente și având în vedere și dispozițiile art.50 alin.(1) din Legea nr.230/2007, potrivit cărora asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, respectiv de maximum 20 de zile calendaristice de la afișarea listei lunare de plată, potrivit dispozițiilor art.49 alin.(2) din același act normativ, prima instanță a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâta la plata sumei de 257,71 lei cu titlu de cheltuieli reprezentând cota – parte indiviză, pentru perioada iunie 2010 – martie 2013.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel apelanta- pârâtă A. F., solicitând schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
A motivat apelanta – pârâtă că nu datorează suma pretinsă de intimata- reclamantă întrucât, din perioada 2004-2005, a fost debranșată de la apă caldă și căldură.
A arătat că a plătit-o personal pe femeia de serviciu pentru curățenia pe scară și a achitat și alte cheltuieli ocazionale de ale reparațiilor efectuate.
Totodată, a solicitat obligarea intimatei – reclamante să – i restituie sumele plătite în perioada 2004 – 2013.
În dovedirea apelului, apelanta – pârâtă a depus înscrisuri.
Intimata – reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că sumele pretinse reprezintă cota – parte din cheltuielile comune, pe care apelanta – pârâtă nu le –a achitat.
În dovedirea întâmpinării, intimata – reclamantă a depus înscrisuri.
De asemenea, apelanta – pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare prin care, reluând susținerile din apel, a solicitat admiterea acestuia, așa cum a fost formulat.
Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii, față de criticile formulate, constată apelul nefondat.
Cum a reținut și prima instanță, obiectul acțiunii îl reprezintă plata de către apelanta – pârâtă, în calitate de proprietar al apartamentului, a cotei – părți din cheltuielile comune ale asociației de proprietari.
Temeiul juridic al obligației de plată a apelantei – pârâte îl constituie dispozițiile art. 46 – 47 și 49 alin(2) din Legea nr. 230/2007 raportat la art. 25 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007.
Ca atare, împrejurarea că apelanta – pârâtă s –ar fi debranșat de la rețeaua de căldură și apă caldă este nerelevantă, atâta timp cât prin acțiune se pretinde plata acestor servicii ci, cum s –a arătat mai sus, plata contribuției la cheltuielile ale asociației de proprietari.
Eventualele plăți făcute de apelanta - pârâtă, direct către persoana care se ocupa cu curățenia pe scara blocului, pe lângă faptul că nu au fost dovedite, nu pot constitui motiv de exonerare a acesteia de plata sumei pretinse. Aceasta întrucât obligația de plată îi incumbă față de intimata – reclamantă, în condițiile reglementate de art. 25 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, sumele încasate servind pentru efectuarea plăților curente dar și pentru constituirea fondului de rulment al asociației de proprietari potrivit art. 24 din același act normativ.
De asemenea, susținerile apelantei – pârâte potrivit cărora ar fi achitat parte din contravaloarea unor reparații nu au fost dovedite în nici un mod.
În fine, cererea apelantei – pârâte privind obligarea intimatei reclamante la restituirea sumelor achitate în perioada 2004- 2013 nu poate fi primită, fiind formulată direct în apel, cu încălcarea dispozițiilor art. 478 alin(1) Cod Procedură Civilă.
Din interpretarea dispozițiilor legale de mai sus, în apel nu poate fi modificat cadrul procesual, sub aspect subiectiv dar nici extins sub aspect obiectiv în sensul că nu pot fi formulate cereri noi de către părțile preexistente ale cauzei.
În consecință, pentru considerentele de mai sus,conform art. 480 alin(1) Cod procedură civilă, se va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă A. F., cu domiciliul în A., ., .. A, ., împotriva sentinței civile nr. 3519 din 23 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata reclamantă A.P.A. C. nr. 46 A., cu sediul în A., ., ., parter, județ Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
S. L. V. M. O. S.
Red. SL.- 3.02. 2014
Thred PS.- 4.02. 2014- 4 ex
Df.-_ Jud A.
Jf.- A. R. D.
.>
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 232/2014. Tribunalul TELEORMAN | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 283/2014.... → |
|---|
