Succesiune. Decizia nr. 165/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 165/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 20-11-2015 în dosarul nr. 165/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 165
RECURS
Ședința publică de la 20 noiembrie 2015
Tribunalul constituit din:
Președinte – R. G.
Judecător – V. M.
Judecător – B. V.
Grefier – D. M.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuenta M. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. de av. O. V. în A., ., județ Teleorman, împotriva deciziei civile nr. 52 din 20 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în contradictoriu cu intimatul M. G. P. cu domiciliul în A., .. 150, ., județ Teleorman, având ca obiect – succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns revizuenta M. E., reprezentată de avocat O. V. în baza împuternicirii avocațiale nr._ pe care o depune în ședință publică, fiind lipsă intimatul M. G. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că cererea de revizuire nu a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 100 de lei.
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față în conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. (4) rap. la art. 2 pct. 4.
Tribunalul, din oficiu, invocă excepția netimbrării cererii de revizuire și pune în discuția părții prezente, această excepție.
Revizuenta M. E., reprezentată de avocat O. V., având cuvântul, arată că nu dorește să timbreze cerere de cererea de revizuire.
Tribunalul ia act de faptul că revizuenta nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru și rămâne în pronunțare excepției netimbrării cererii de revizuire.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ la data de 28.04. 2011, completată și precizată ulterior, reclamanta M. E. a chemat în judecată pe pârâtul M. G. P., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se declare deschisă succesiunea defunctului M. A., decedat la 28.01.2001 cu ultimul domiciliu în comuna Ștorobăneasa, . ; să se constate că: masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este compusă din 1 imobil casă, situată în comuna Ștorobăneasa, ., compusă din 3 camere, 1 hol, 1 bucătărie, din pământ bătut, acoperită cu țiglă, în suprafață de 77 m.p. și anexe – grajd din pământ bătut acoperit cu azbociment, cocină, magazie lemne + curtea aferentă – teren intravilan în suprafață de 3.325 m.p. situați în comuna Ștorobăneasa, ., cu vecinătățile: N- D. M., E-DC, S-B. F., B- Bila V. ; teren extravilan în suprafață totală de 20.490 m.p. situat în extravilanul comunei Ștorobăneasa, județul Teleorman, după cum urmează: 900 m.p. teren arabil în T 14/10 cu vecini R- Caplescu S., A- M. M., Mz- hotar . ; suprafața de 2500 m.p. în T 12/XV, P 63/156 cu vecini: R și A- DE, Mz- F. Ș., Mn- Gușa Iordana ; suprafața de 7600 m.p. în pct. T 21 cu vecini: R- Cușca T., A-I. I., Mz și Mn- DE ; suprafața de 4900 m.p. în pct. 51 cu vecini: Cușca G., A- C. I., Mz și Mn- DE ; calitatea de moștenitor unic a reclamantei pentru întreaga masă partajabilă iar în subsidiar dacă se va constata că pârâtul este fratele reclamantei după mamă, masa partajabilă este de 0, 75 ha. teren adus de defuncta M. Ș. ca zestre, tractor U 650 cu remorcă, 1 cal, cotele fiind de 1 / 2 pentru fiecare, restul terenului și casa de locuit fiind bunuri proprii ale defunctului M. A., unic moștenitor fiind reclamanta. Daca se va reține această ultimă ipoteză, pârâtul să fie obligat la suportarea pasivului succesoral în cuantum total de 1951 lei reprezentând: 1400 lei – contribuție la cheltuielile făcute pentru înmormântarea defunctei M. Ș., 551 lei – impozite teren extravilan.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 28.01. 2001 a decedat M. A. iar la data de 07.03.2008 M. Ș., cu ultimele domicilii în comuna Ștorobăneasa, .; bunurile succesorale, în marea lor majoritate sunt bunuri proprii ale defunctului M. A., casa fiind construită de acesta iar terenul intravilan și extravilan, mai puțin 0, 75 ha. teren extravilan, este bun propriu al defunctului prin moștenire de la părinții săi. Aceste suprafețe sunt evidențiate prin actul de partaj voluntar nr._/21.10. 1993 și titlurile de proprietate nr._/16.12. 2002 și nr._/18.02. 1994 iar conform actelor de stare civilă este singura moștenitoare a celor doi, în calitate de fiică, situație confirmată și de autorități care au refuzat să-i acorde pârâtului ajutorul de înmormântare de pe urma defunctului, motivând că acesta nu face dovada calității de fiu.
A mai arătat reclamanta că l-a chemat în judecată pe pârât deoarece acesta pretinde, însă fără nicio dovadă că ar fi fratele său, calitate care îi conferă vocație succesorală și un drept la atribuirea de bunuri succesorale.
Mai mult, susține reclamanta, pârâtul lucrează o parte din teren și culege produsele obținute de pe un teren ce se află la Asociația Ștorobăneasa iar o parte din bunurile succesorale, respectiv un tractor, o remorcă și un cal au fost valorificate de către acesta, fără nici un drept.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 728 Cod civil.
La data de 27.06. 2011, reclamanta a precizat acțiunea principală, arătând că, în situația în care se va constata de instanță că pârâtul este fratele său după mamă, să se stabilească pentru reclamantă o cotă de 11/16 din următoarele bunuri: tractor U 650 cu remorcă și un cal iar pentru pârât o cotă de 5/16 ; din terenul de 0, 75 ha. adus de defuncta M. Ș. ca zestre, o cotă de 1 / 2 pentru fiecare.
Asupra acțiunii promovate de reclamanta s-a formulat întâmpinare de către pârât prin care a arătat că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii, în sensul ca instanța să dispună deschiderea succesiunii defunctului M. A. și defunctei M. Ș., să stabilească compunerea masei succesorale ca fiind cea indicată de reclamantă în acțiunea introductivă ; să se constate că moștenitori legali ai defuncților sunt pârâtul cu o cotă de 1 / 2 din masa succesorală și reclamanta cu cota de 1 / 2 în calitate de descendenți.
A solicitat respingerea ca nefondat a capătului privind constatarea calității de unic moștenitor a reclamantei pentru întreaga masă succesorală, cu motivarea că potrivit certificatului său de naștere la rubrica „ tatăl „ este înscris numele autorului lor comun M. ( M. ) A. iar la dosar nu sunt dovezi din care să rezulte că mama lor a mai fost căsătorită și cu o altă persoană în afară de M. ( M. ) A.. Totodată, din actele emise de Primăria Ștorobăneasa rezultă ca moștenitori ai celor doi defuncți sunt reclamanta împreună cu pârâtul iar din declarația de notorietate dată în fața notarului, la B.N.P. R. C. reiese că M. A. și M. A. este una și aceeași persoană, fiind astfel atât tatăl pârâtului cât și al reclamantei. Singura diferență dintre certificatele de naștere este cea legată de numele tatălui, prenumele acestuia și numele respectiv prenumele mamei fiind aceleași atât în certificatul de naștere al pârâtului cât și în cel al reclamantei iar prin declarația dată a arătat că tatăl era una și aceeași persoană, atât la el cât și la reclamantă.
S-a mai arătat de către pârât că, în cursul anului 2011, reclamanta a formulat plângere penală împotriva sa pentru înșelăciune și tulburare de posesie, soluționată prin rezoluția din data de 22.07. 2011 cu neînceperea urmăririi penale, motivat de faptul că atât pârâtul cât și reclamanta au calitatea de descendenți ai defuncților, fiind fratele reclamantei iar bunurile succesorale urmează să fie astfel partajate în cote de ½ pentru fiecare. Faptul că în certificatul de naștere al pârâtului la rubrica „ tatăl „ este trecut numele de M. în loc de M., este o eroare întrucât pe bunicul patern îl chema M. M., așa încât la rubrica „ numele tatălui „ a fost trecut numele de M., deoarece tatăl lor era cunoscut și ca M..
Prin cererea depusă la data de 17 aprilie 2012 reclamanta a solicitat, în completarea acțiunii, să se constate că a efectuat îmbunătățiri la imobilul ce intră în masa succesorală și că are un drept propriu asupra acestora, astfel: a efectuat îmbunătățiri la 2 camere folosind materiale ca parchet și folie parchet ușă termopan, sobă teracotă, prețul total al acestor îmbunătățiri fiind de 9000 lei. A solicitat ca, în situația în care se va administra proba cu expertiză, aceste îmbunătățiri să fie evaluate separat. De asemenea, a arătat că, față de prevederile art. 6739 Cod procedură civilă, să-i fie încredințat imobilul pentru că a efectuat lucrări de îmbunătățire la acesta și nu mai are o altă locuință.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 24.04.2012 s-a admis în parte în principiu cererea reclamantei, a fost declarată deschisă succesiunea defunctului M. A., decedat la data de 28 ianuarie 2001 cu ultimul domiciliu în comuna Ștorobăneasa, ., s-a stabilit că masa succesorală a defunctului se compune din suprafața de 3325 m.p. teren intravilan, situat în comuna Ștorobăneasa, ., cu vecinătățile: N- D. M. ; E-DC ; S- B. F., V- Bila V., conform titlului de proprietate nr. 77 –_/ 18 februarie 1994, construcțiile de pe acest teren și anume casa de locuit și anexele gospodărești, suprafața de_ m.p. teren extravilan situat în . defunct prin actul de partaj voluntar nr._/ 21 octombrie 1993 al notariatului de Stat Județean Teleorman, compus din:
- suprafața de 900 m.p. teren arabil în T 14/10, având următoarele vecinătăți: R- C. S., A- M. M., MZ- H. . ;
- suprafața de 2500 m.p. în T 12/XV, P 63/156, având următoarele
vecinătăți: R – A- DE, MZ- F. Ș., MN- G. Iordana ;
- suprafața de 7600 m.p. în pct. T 21, având următoarele vecinătăți: R-
Cușcă T., A- Ioconache I., MZ- DE, MN-DE ;
- suprafața de 4900 m.p. în pct. T 51, având următoarele vecinătăți: R-
Cușcă G., A- C. I., MZ- DE, MN-DE .
S-au stabilit moștenitori legali: M. Ș., soția supraviețuitoare cu cotă de 1 / 4, M. E. și M. G., în calitate de fii, cu cote de 3 / 8 fiecare.
Totodată, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei M. Ș., decedată la data de 7 martie 2008, cu ultimul domiciliu în comuna Ștorobăneasa, ..
Masa succesorală rămasa de pe urma acesteia se compune din cota preluată de la soțul său, defunctul M. A. plus suprafața de 0, 75 ha. teren în pct. Agromec Ștorobăneasa ( fără amplasament ) preluat în lotul defunctului său soț prin actul de partaj voluntar.
Moștenitori legali au rămas reclamanta și pârâtul, în calitate de fii cu cota egale de 1 / 2 fiecare.
S-a respins ca nefondată cererea reclamantei privind plata cheltuielile de înmormântare.
S-a reținut că în masa succesorală intră și datoriile succesiunii în sumă de 2647, 91 lei ( impozit pe clădire, impozit pe teren intravilan, impozit pe teren extravilan).
S-adispus efectuarea unei expertize tehnice cadastrale pentru lotizarea terenului extravilan și efectuarea unei expertize tehnice imobiliare care să evalueze imobilul casă de locuit, anexe, terenul intravilan și să identifice efectuarea îmbunătățirilor din cererea completatoare pe care le va evalua.
Prin sentința civilă nr. 3017 din 8 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria A. s-a admis în parte acțiunea civilă având ca obiect succesiune formulată de reclamanta M. E., în contradictoriu cu pârâtul M. G. P. și s-a constatat că la imobilul în litigiu reclamanta M. E. a adus îmbunătățiri în valoare de 1800 lei la camerele 4, 5 și 6, iar pârâtul M. G. P. în valoare de 6 300 lei la camerele 1, 2 și 3.
S-a dispus partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncților M. A. și M. Ș., după cum urmează:
S-a atribuit terenul extravilan potrivit Variantei nr. 1 din raportul de expertiză întocmit de domnul expert Asadurian A.-C.,astfel: reclamantei M. E., suprafața de_ mp( conform anexei 1) teren situat în extravilanul comunei Ștorobăneasa, fiind parcelat în:
- suprafața de 450 mp, teren extravilan, categoria de folosință arabil situat în tarlaua 14/10, având următoarele vecinătăți: N – DE, S – hotar . G. P. și V – M. M.
- suprafața de 1250 mp, teren extravilan categoria de folosință vii situat în tarlaua 12/XV, . următoarele vecinătăți: N – G. Iordana, S – M. G. P., E – DE, V – DE.
- Suprafața de 3800 mp teren extravilan, categoria de folosință arabil situat în tarlaua 21, având următoarele vecinătăți: N – DE, S – DE, E – M. G. P. și V – I. I.,
- Suprafața de 2450 mp, teren extravilan categoria de folosință arabil situat în tarlaua 51, cu vecinătățile: N – DE, S – DE, E – M. G. P., V – Crăsiun I.:
- Suprafața de 3750 mp, teren extravilan, categoria de folosință arabil situat în pct. Agromec Ștorobăneasa, ( fără amplasament).
Pârâtului M. G. P., suprafața de_ mp ( conform anexei 1) teren situat în extravilanul comunei Ștorobăneasa, fiind parcelat în:
- Suprafața de 450 mp, teren extravilan, categoria de folosință arabil situat în tarlaua 14/10, având următoarele vecinătăți: N – DE, S – hotar comune B.; E – Caplescu S. și V – M. E.
- Suprafața de 1250 mp, teren extravilan, categoria de folosință vii situat în tarlaua 12/XV, . următoarele vecinătăți: N – M. E., S – F. Ș., E – DE, V – DE
- Suprafața de 3800 mp, teren extravilan, categoria de folosință arabil situat în tarlaua 21, având următoarele vecinătăți: N – DE, S – DE, E – Cusca T., V – M. E.
- Suprafața de 2450 mp teren extravilan, categoria de folosință arabil situat în tarlaua 51, cu vecinătățile: N – DE, S – DE, E – Cusca G., V – M. Elșena.
- Suprafața de 3750 mp, teren extravilan, categoria de folosință arabil, situat în pct. Agromec Ștorobăneasa ( fără amplasament).
S-a atribuit reclamantei M. E. camerele 4, 5 și 6, împreună cu anexele gospodărești, în suprafață de 21,77 mp iar pârâtului M. G. P. camerele 1, 2 și 3, identificate în varianta 1 a raportului de expertiză întocmit de domnul expert T. M. în suprafață de 28,99 mp.
De asemenea, s-au atribuit fiecărei părți din proces îmbunătățirile pe care acestea le-au efectuat la imobil.
Cât privește terenul intravilan aferent casei de locuit s-a optat pentru Varianta 1 la raportul de expertiză întocmit de domnul expert Asadurian A. C., atribuindu-se astfel:
- reclamantei M. E., suprafața de 1662,50 mp ( din măsurători 1728 mp, delimitată de punctele B- D-E-X-2-C, conform anexei 2), teren situat în intravilanul comunei Ștorobăneasa, tarlaua 38, parcelele 1471, 1472, 1473, 1747 având ca vecinătăți: N – D. M., S – M. G. P., E – M. G. P. și V – Bila V.
- pârâtului M. G. P., suprafața de 1662,50 mp ( din măsurători 1728 mp, delimitată de punctele A-B-C-2-X-E-F-G, conform anexei 2), teren situat în intravilanul comunei Ștorobăneasa, tarlaua 38, parcelele_, 1472, 1473, 1474 având următorii vecini: N – M. E. și D. M., S – Badici F., E – DC și V – Bila V..
În această variantă, terenul atribuit pârâtului M. G. P. în suprafață de 1662,50 mp ( din măsurători 1728 mp, conform anexei 2 ) va fi afectat de servitute de trecere care se va constitui în favoarea reclamantei M. E., în suprafață de 54 mp delimitată de punctele 1-2-3-4 ( cu forma și dimensiunile din anexa 2 ), în scopul asigurării accesului acesteia la terenul atribuit.
A fost obligată reclamanta M. E. la plata sumei de 725 lei către pârâtul M. G. P. cu titlu de sultă și s-a dispus partajarea în cote de ½ a datoriilor succesiunii în sumă de 2647, 91 lei ( impozit pe clădire, impozit pe teren intravilan, impozit pe teren extravilan), revenind în sarcina fiecărei părți plata sumei de 1 324 lei.
S-au compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 24 aprilie 2012 precum și împotriva sentinței civile nr.3017 din 08.10.2014 pronunțate de Judecătoria A. a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 301 C. proc. Civilă de la 1864 reclamanta M. E., care a adus următoarele critici:
- În mod greșit instanța de fond a reținut în încheierea de admitere în principiu calitatea de moștenitor a pârâtului în ceea ce privește succesiunea defunctul M. A., deși la dosar nu sunt acte civile sau alte înscrisuri oficiale care să conducă la această reținere. Nu pot fi luate în considerare pentru dovedirea calității de moștenitor a depozițiilor date de martori, acestea fiind probe subiective care nu fundamentează o soluție legală. Or, pârâtul este doar fiul defunctei M. E., având un drept succesoral doar asupra moștenirii rămase de la aceasta.
- Și în sentința atacată instanța reține greșit calitatea de moștenitor a pârâtului, întemeindu-se pe declarația dată la notar de martora O. P.. Or, această martora a fost cercetată de organele competente pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen. .Mai mult în cauză a fost audiat fostul său soț, M. G., față de care se află într-o relație de dușmănie, motiv pentru care acesta nici nu a fost obiectiv în declarații.
Puteau fi ascultați ca martori, în opinia sa, persoane care au vârsta apropiată cu cea a părinților săi, dacă aceștia se mai aflau în viață, deoarece numai așa se putea stabili adevărul cu privire la speța dedusă judecății. A arătat că, în fapt, defuncta M. E. a venit în locuința tatălui ei, defunctul M. A., cu doi copii rezultați din relații anterioare, respectiv pârâtul, născut în 1955 și numitul M. I., născut în 1956 și decedat în 2009. Numai ea, reclamanta, a fost concepută de cei doi defuncți, în anul 1967, an în care cei doi s-au și căsătorit legal.
În concluzie a solicitat excluderea pârâtului de la moștenirea defunctului M. A. pentru nedovedirea calității de moștenitor legal al acestuia și reținerea calității de moștenitor a acestuia doar cât privește averea succesorală rămasă de la defuncta M. E. precum și partajarea în cote de ½ pentru fiecare a bunurilor succesorale rămase de pe urma acesteia.
În drept a invocat prevederile art. 304 pct. 7,8 și 9 C. proc. Civ iar în dovedirea recursului a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
A depus la dosar în xerocopie dovada comunicării hotărârii atacate, adresa nr. 153 II/2/2014 din 18.03.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A., Ordonanța cu același număr din 18.03.2014( filele 7-10).
Asupra recursului declarat de reclamantă a formulat întâmpinare conform art. 308 C. proc. Civ. de la 1865, intimatul pârât M. G. P. prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurentă atât împotriva încheierii din data de 24.04.2012 cât și a sentinței civile nr. 3017 din 08.10.2014, apreciindu-le ca fiind legale și temeinice.
Astfel, a susținut intimatul că, așa cum a rezultat din probatoriu- interogatorii, depoziții martori, anexa 24 eliberată de Primăria Ștorobăneasa, este fiul defuncților M. A. și M. E.. Numele de M. trecut în actul său de naștere în loc de M. s-a făcut eronat, urmare a faptului că tatăl său era cunoscut în localitate ca „ M.”, după numele bunicului patern. O astfel de eroare s-a comis și în actul de partaj voluntar nr._/21.10.1993 încheiat între M. A. și fratele său M. I., deși ambii sunt fii lui M. M..
De asemenea, și în rezoluția nr. 1488 P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. s-a reținut că reclamanta M. E. este soră cu pârâtul M. P..
Cât privește susținerea recurentei că a fost avută în vedere depoziția martorului M. G., fostul soț cu care se află în dușmănie, nu poate fi primită deoarece în cursul cercetării judecătorești efectuată de instanța de fond nu a fost învederată o asemenea apărare, de altfel nedovedită.
A mai arătat intimatul că până la decesul tatălui lor, defunctul M. A., reclamanta nu a contestat calitatea sa de fiu al acestuia din urmă, așa încât a apreciat aceste afirmații ca fiind nefondate, ele reprezentând și o jignire adusă memoriei părinților lor.
Totodată, a menționat că a fost cel care a îngrijit de părinții lor în timpul vieții acestora, reclamanta fiind cea care a manifestat un dezinteres total față de soarta acestora.
În drept a invocat prevederile art. 115-119 C. proc. Civ de la 1865.
S-a mai depus la dosar în xerocopie adeverința nr. 5263 din 05.11.2014 a Primăriei Ștorobăneasa, Teleorman, contract de furnizare energie electrică pentru consumatorii casnici din 05.11.2014, act adițional, ( fila 23-28; dosar recurs).
Intimatul a depus la dosar și note de concluzii scrise, prin care a reiterat aspectele menționate în întâmpinare și a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, pentru care a atașat chitanța din 13.03.2015
Prin decizia civilă nr. 52 din 20.03.2015 Tribunalul Teleorman a respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenta-reclamantă M. E., împotriva încheierii interlocutorii din data de 24 aprilie 2012 și a sentinței civile nr. 3017 din 08.10.2014, pronunțate de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimatul-pârât M. G. P.. A obligat recurenta la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 600 lei către intimat.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul Teleorman a reținut că motivul de recurs prin care se critică încheierea interlocutorie din 24 aprilie 2012 precum și sentința civilă nr. 3017 din 08.10.2014 a Judecătoriei A. sub aspectul greșitei rețineri a calității de moștenitor legal a pârâtului la succesiunea defunctului M. A. este nefondat, instanța de fond stabilind întemeiat, în raport de probatoriul administrat, și anume interogatorii, înscrisuri, martori, că pârâtul M. G. P. vine la succesiunea defunctului, în calitate de descendent de gradul 1, fiu.
Dovada calității de moștenitor se poate face pe cale amiabila, prin certificat de moștenitor, atunci când moștenitorii unei persoane decedate se înțeleg in ceea ce privește numărul si calitatea moștenitorilor, precum si cu privire la compunerea masei succesorale sau, in cazul in care intre moștenitorii unui defunct exista neînțelegeri, pe cale judecătoreasca, făcând dovada, prin orice mijloace de proba admise de lege, prin hotărârea judecătoreasca definitiva prin care i s‑a atribuit aceasta calitate.
Faptul că în certificatul de naștere al pârâtului – mijloc de probă de care se prevalează recurenta este menționat la numele tatălui M. A. în loc de M. A. nu conduce la stabilirea unei alte situații de fapt și de drept în condițiile în care s-a dovedit că este vorba de una și aceeași persoană, acesta este tatăl pârâtului, fiind cunoscut în comunitate și sub numele de M. A., după numele bunicul patern al pârâtului, M..
În sprijinul constatării că numitul M. A. era cunoscut sub numele de M., după numele tatălui său, stă și înscrisul aflat la fila 10, intitulat act de partaj voluntar încheiat între acesta din urmă și fratele său, M. I..
De altfel, așa cum a relevat probatoriul, reclamanta nu a contestat calitatea de fiu al defunctului în ceea ce-l privește pe pârât, decât după decesul autorului lor. Pe de altă parte, în răspunsurile date la interogatoriul luat de pârât reclamantei, ( fila 74, dosar fond) aceasta recunoaște că M. A. și M. Ș. sunt părinții lor, că masa succesorală se compune din teren intravilan în suprafață de 3325 mp pe care se află construită o casă de locuit și anexe precum și suprafața de 2,0490 ha teren extravilan situat în Ștorobăneasa, Teleorman, că asupra acestor bunuri fiecare dintre părți are o cotă de ½ precum și că pârâtul este cel care s-a ocupat și a suportat cheltuielile legate de înmormântarea celor doi defuncți dar și de pomenirile ulterioare . S-a constatat totodată, că fiecare dintre părți a efectuat, în considerentul calității de moștenitor, îmbunătățiri asupra imobilului succesoral, individualizate în raportul de expertiză și de care instanța de fond a ținut seama la atribuirea loturilor.
Așa fiind, constatând că la dosar nu există o hotărâre definitivă ori alte dovezi certe care să conducă la înlăturarea calității de moștenitor a pârâtului la averea succesorală rămasă de pe urma defunctului M. A. și față de considerentele expuse, tribunalul a constatat că pârâtul M. G. P. a dovedit calitatea sa de moștenitor conform prevederilor art. 669 C. civ. de la 1864, în calitate de fiu, așa cum corect a reținut și prima instanță.
Tribunalul nu a putut primi nici critica recurentei potrivit căreia, la soluționarea cauzei s-a ținut seama în mod eronat de depozițiile unor martori, persoane care sunt subiective și, mai mult, cu care recurenta se află în dușmănie.
Sub acest motiv, tribunalul, a constatat că la fond s-a administrat proba cu martori, printre care martorul M. G. ( depoziție la fila 80 ) și s-a depus o declarație autentificată dată de numita O. P., prin care aceasta declara că l-a cunoscut pe defunctul M. A. și știe că acesta era una și aceeași persoană cu M. A..
Cu privire la martorul M. G., recurenta a arătat că nu se poate reține depoziția acestuia întrucât este fostul său soț, cu care se află în dușmănie. Or, în condițiile în care recurenta nu s-a opus la ascultarea acestui martor, în raport de art. 315 N. C. proc. Civ., în încheierea de ședință neexistând mențiuni în acest sens, în recurs partea nu mai poate formula o astfel de apărare. De altfel, depoziția martorului nu este privită singular ci în coroborare cu celelalte mijloace de probă administrate de instanța fondului, martorii audiați declarând că cele două părți sunt cunoscute în comunitate ca fiind frați buni( declarație B. A. – fila 78) iar din declarațiile date la notar de numiții Ț. A. și M. D.( fila 192) s-a reținut că numitul M. A., decedat la 28.01.2001 era cunoscut și ca M. A., fiul lui M. M. și M. R..
Aceeași situație s-a reținut și în raport de declarația autentificată dată de numita O. P., cercetată penal sub aspectul infracțiunii de fals în declarații, declarația acesteia nefiind determinantă în stabilirea situației de fapt de către judecătorul fondului, aceea că pârâtul are calitatea de moștenitor legal, în calitate de fiu, la succesiunea defunctului M. A..
Așa fiind, Tribunalul constatând că motivele de recurs sunt nefondate și nu sunt cauze care să conducă la modificarea ori casarea sentinței și a încheierii atacate, în temeiul art. 312 alin. 1 C. proc. Civ. a respins recursul declarat de recurenta reclamantă M. E. împotriva încheierii din 24.04.2012 și a sentinței civile nr. 3017 din 08.10.2014 pronunțate de Judecătoria A..
Împotriva deciziei civile nr. 52 din 20.03.2015 pronunțată de Tribunalul Teleorman a formulat cerere de revizuire recurenta M. E., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Ca principală critică a fost aceea că deși nu s-a probat în nici un fel calitatea de fiu al defunctului a intimatului, acestuia i s-a atribuit pe nedrept cota de ½ din masa succesorală. Consideră că singura probă relevantă în cauză era cea cu testul ADN iar interogatoriile și declarațiile de martori sunt probe subiective, iar probe elocvente sunt înscrisurile de stare civilă și actele doveditoare de proprietate.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a depus întâmpinare.
În ședința publică din data de 20 noiembrie 2015, tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii de revizuire, excepție care va fi admisă, pentru considerentele care vor succede.
Astfel, se constată că, revizuenta M. E. a fost citată, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei (dovadă de citare f.9), iar cererea de revizuire nu a fost timbrată.
Întrucât revizuenta nu s-a conformat acestei dispoziții, în baza art. 32, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, raportate la art. 34, din același act normativ, urmează să admită excepția nelegalei timbrări invocate, iar cererea de revizuire va fi anulată, ca netimbrată.
În fine, soluționarea cererii de revizuire pe baza excepției de procedură privind netimbrarea acesteia, face de prisos analizarea motivelor invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării cererii de revizuire.
Anulează, ca netimbrată cererea de revizuire formulată de revizuenta M. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. de av. O. V. în A., ., județ Teleorman, împotriva deciziei civile nr. 52 din 20 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în contradictoriu cu intimatul M. G. P. cu domiciliul în A., .. 150, ., ., județ Teleorman.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20 noiembrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
R. G. V. M. B. V. D. M.
Red. R.G../04.12.2015
Th.red. D.M. 2 ex./04.12.2015
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1260/2015. Tribunalul TELEORMAN | Anulare act. Decizia nr. 1263/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
