Contestaţie la executare. Decizia nr. 138/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 138/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 138/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 138
-RECURS-
Ședința publică din data de 16 octombrie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – M. C. R.
Judecător – D. M. Nuți
Judecător – C. Doinița
Grefier – P. S.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenții contestatori S. I. și S. M. domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr. 4213 din 16.12. 2014 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata B. G. SA G. Valahia, cu sediul în București, sector 3, ., . obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, intimata B. G. SA G. Valahia fiind reprezentată de avocat A. S. în baza împuternicii avocațiale . nr._/2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul nu este legal timbrat cu suma de 110 lei taxa judiciară de timbru.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. (4) Cod Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Avocat S. A. pentru intimata B.- G. SA G. SA Valahia, solicită anularea recursului ca netimbrat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, având în vedere susținerile părții prezente și față de împrejurarea că recurenții - contestatori nu s-au conformat să timbreze recursul, așa cum au fost citați, rămâne în pronunțare pe excepția netimbrării recursului.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ din 30 iulie 2012, contestatorii S. I. și S. M. au formulat contestație la executare silită în contradictoriu cu intimata B. G. SA – G. Valahia solicitând instanței prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună admiterea contestației la executare și anularea actelor și formularelor de executare silită efectuate de B. – D. I. ca fiind nelegală și lovită de nulitate absolută și suspendarea executării silite pornită împotriva contestatorilor până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței civile,pronunțată în cauză, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că, la data de 13 iulie 2012, contestatorii au fost înștiințați să achite la B. – D. I. suma de 52.072,10 lei și cheltuielile de executare în sumă de 5.561 lei. Au mai arătat contestatorii că executarea silită începută este nelegală și abuzivă întrucât nici un contestator, nici societatea debitoare nu datorează suma pentru care s-a început executarea, iar această executare silită este perimată iar actele încheiate sunt lovite de nulitate absolută.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 399 și următoarele și art. 403 alin 1 și următoarele din Codul de procedură civilă.
La data de 23 ianuarie 2013, intimata B. Group Societe Generale SA a formulat întâmpinare prin cererea invocat excepția tardivității introducerii contestației la executare, iar pe fondul cauzei respinge cererea contestației la executare și menținerea actelor de executare efectuate de B. – D. I..
Prin sentința civilă nr. 1331/12.03. 2013, a fost admisă excepția tardivității contestației la executare formulată de intimata B. G.S.G SA. iar contestația la executare a fost respinsă ca tardiv formulată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că în cauză, primul act de executare a fost efectuat la 19.02.2010 prin somația nr. 92 din 15 februarie 2010, iar contestația la executare a fost formulată la 30 iulie 2012, cu mult peste termenul legal de 15 zile prevăzut de dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. c Cod Procedură Civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs contestatorii, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea administrării probatoriilor și a pronunțării pe fondul cauzei; cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 501/21.06.2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman a fost admis recursul declarat de contestatori și a fost casată sentința atacată cu trimitere pentru continuarea judecății la Judecătoria A..
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond a omis că în încheierea de ședință din data de 05.03.2013 s-a consemnat că actele de executare contestate au fost comunicate la data de 13.07.2012, existând atașată la dosar dovada, respectiv plicul poștal cu data poștei, contestația exercitându-se la data de 27.02.2012 și nu la 30.07.2012.
De asemenea, s-a reținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și aplicarea greșită a legii.
Primind cauza spre continuarea judecății, aceasta a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. sub nr._ la data de 01.08.2013.
Contestatorii S. I. și S. M. au depus cerere completatoare, arătând că executarea silită este nelegală și abuzivă, întrucât executorul a efectuat acte de executare silită concomitent și paralel cu derularea procedurii insolvenței declanșată împotriva debitoarei principale, S.C. ”Euro Software„ S.R.L. în dosarul nr._ aflat pe rolul Tribunalului Teleorman. Dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare prevăd în mod imperativ că: ” De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale„.
Au mai arătat contestatorii că este un lucru elementar că întotdeauna garanțiile sunt accesorii contractelor principale pe care le garantează. Soarta garanțiilor urmează soarta contractelor principale; aceasta înseamnă că odată suspendat contractul principal, se suspendă și contractul accesoriu.
Imposibilitatea continuării executării sau începerii executării silite față de contactul principal, face imposibilă orice continuare sau începere a executării silite a contractelor accesorii (fidejusiune, gaj sau ipotecă).
S-au încălcat astfel dispozițiile imperative din materia fidejusiunii din vechiul cod civil 1864, art. 1652 la art. 1684, ceea ce conduce la nulitatea absolută a actelor de executare silită astfel efectuate.
Executorul judecătoresc a efectuat acte de executare silită pornind de la o premisă greșită – anume aceea că execută o obligație care este mai oneroasă pentru fidejusori decât aceea a debitorului principal – ceea ce este interzis de dispozițiile art. 1654 Cod civil 1864.
La filele 105 – 107 din dosarul atașat a fost depus de intimata B.R.D. un calcul al dobânzilor cuprinse între data de 10.07.2008 și 24.05.2012, în condițiile în care art. 41 alin. 1 din Legea 85/2006 republicată, dispune în mod expres și imperativ că:”Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii„.
Aceste dobânzi au fost solicitate garanților fidejusori, făcându-le acestora situația mai grea decât a debitorului însuși, adică fidejusorii sunt nevoiți să suporte o datorie mai oneroasă decât aceea pe care o are însuși debitorul principal, lucru interzis expres de art. 1654 Cod civil.
La data de 19.12.2013, intimata B.R.D. – G.S.G. prin Sucursala A. a depus întâmpinare solicitând respingerea contestației și menținerea actelor de executare.
În motivare, s-a arătat că suma menționată în somația nr. 153/11.07. 2012 este suma datorată la acea dată conform extrasului de cont din 18.06.2012 anexat la cererea de continuare a executării silite nr. 8854/18.06. 2012 și înregistrată la B.E.J. D. I. la data de 28.06.2012, având în vedere faptul că în acest interval de timp soldul contului nu a suferit modificări, nefiind rambursate sume. Contestatorii și-au asumat obligații prin titlurile executorii iar în dovedirea cuantumului sumelor datorate, intimata a depus extrasul de cont.
Nici critica privind nulitatea absolută a actelor de executare în sensul că executarea silită a fost perimată nu poate fi primită, având în vedere periodicitatea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare comunicat de B.E.J. D. I. și care cuprinde toate actele de executare de la declanșarea executării până în prezent precum și plățile efectuate de contestatori .
Asupra cuantumului sumei datorate, intimata a arătat că împrumutul acordat a generat dobânzi, astfel încât cuantumul sumei de recuperat era cel menționat în actele de executare și dovedit cu extrasul de cont anexat cererii de continuare a executării silite.
A menționat intimata că a declanșat urmărirea și împotriva debitorului principal S.C.” Eurosoftware „ S.R.L., acesta fiind în insolvență. Potrivit art. 1449 Cod civil ( 1 ) „suspendarea și întreruperea prescripției față de unul dintre debitorii solidari produce efecte și față de ceilalți codebitori„, mai mult de atât, potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea 85/2006 „deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripție a acțiunilor prevăzute la art. 36.”
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin cererea primită la data de 10.02.2014, intimata a depus înscrisuri prin care a înțeles să dovedească faptul că în perioada 25.11.2009 – 13.07.2012 – perioadă pentru care contestatorii au invocat perimarea executării, au fost întocmite acte de executare (filele 39 – 193 dosar) .
Prin încheierea de ședință din data de 04.03. 2014 a fost încuviințată proba cu expertiza contabilă solicitată de contestatori.
Prin încheierea de ședință din data de 30.09.2014, au fost încuviințate obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de intimată. Prin încheierea de ședință din data de 28.10.2014, s-a constatat că există o neconcordanță între lucrările întocmite și materialul documentar ca fiind baza refacerii lucrării de către expert și au fost admise obiecțiunile depuse de intimată doar cu privire la acest aspect.
Prin sentința civilă nr. 4213 din 16 decembrie 2014 Judecătoria A. a admis în parte contestația la executare formulată de contestatorii S. I., CNP:_ și S. M., CNP:_ ambii domiciliați în . în contradictoriu cu intimata B. G. SA G. Valahia, J_, CUI:_ cu sediul în București, ., . 3.
A anulat în parte executarea silită ce formează obiectul dosarului execuțional nr. 117/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc D. I., în ceea ce privește suma de 28.705,69 lei.
A menținut formele de executare pentru debitul de 23.366, 41 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs contestatorii S. I. și S. M., recurs pe care nu l – au timbrat cu suma de 110 lei taxă judiciară de timbru.
În motivarea recursului, recurenții au susținut, în esență, că hotărârea este nelegală întrucât nu cuprinde motivele pe care se sprijină, este dată cu aplicarea greșită a legii, executarea silită este nelegală și abuzivă întrucât nu datorează suma pentru care sunt urmăriți și executare silită este perimată.
În drept, recursul a fost încadrat în prevederile art. 299, art. 207 pct.7 și 9, art. 399 și urm, art. 403 alin. 1 și urm. Cod procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat întrucât hotărârea primei instanțe este temeinică și legală.
Analizând cu prioritate excepția nelegalei timbrări a recursului, tribunalul rețin următoarele:
Potrivit art. 11 din Legea nr. 146/1997 (art. 32 din OUG nr. 80/2013), taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac.
De asemenea, art. 20 din Legea nr. 146/1997 (art. 33 alin. 1 din OUG nr. 80/2013) prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
În speță, recurenții-reclamanți au fost citați cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, în sumă de 110 lei, pentru termenul de judecată din data de 16 octombrie 2015 (f. 34-35), obligație pe care nu și-au îndeplinit-o.
Față de caracterul absolut al excepției netimbrării, se va dispune anularea recursului, ca netimbrat, situație în care nu se mai justifică analizarea motivelor de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția netimbrării recursului.
Anulează ca netimbrat recursul civil declarat de recurenții contestatori S. I. și S. M. domiciliați în ., împotriva sentinței civile nr. 4213 din 16.12. 2014 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata B. G. SA G. Valahia, cu sediul în București, ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. C. R. D. M. Nuți C. Doinița P. S.
Red. MCR- 27.10. 2015
Th.red. PS. 2 ex./28.10.2015
D.f._
J.f. P. E. -S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1121/2015. Tribunalul TELEORMAN | Succesiune. Decizia nr. 98/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
